Page 30 - Albina_1952_07
P. 30
e ALBI NA
La 1 uptă pentru pâinea poporului! învăţăminte de preţ
Chitanţa nr. 1 pe regiune dela oaspeţii sovietici
Membrii gospodăriei noastre sunt tare, a fost să treerăm cât mai de gra Vestea că gospodăria agricolă colec la sfârşitul lunii Iulie se face cârnitul.
bucuroşi cu toţii că anul acesta, da bă, să predăm statului cota. Din pri tivă „llie Pintilie”, din comuna Vişani, Ciupitul şi cârnitul bumbacului grăbesc
torită aplicării agrominimului, toate mele boabe treerate noi am şi trimis la va fi vizitată de un grup din delegaţia coacerea lui şi măresc cu mult produc
recoltele ne sunt frumoase. Grâul a baza de recepţie cantitatea de 6.300 sovietică de colhoznici, muncitori şi ţia.
ieşit curat dela treer, de ţi-e mai mare kg. cereale, obţinând chitanţa Nr. 1 tehnicieni din S.M.T. şi sovhozuri, spe „Tot eu, a spus tovarăşul Liubimov,
dragul să-l priveşti. Am recoltat cele pe regiune. Aceasta pentru noi este o cialişti şi oameni de ştiinţă din dome am să vă răspund la întrebarea privi
43 hectare grâu cu o combină dela mare cinste. niul agriculturii din U.R.S.S., s’a răs toare la perioadele aplicării îngrăşă
S.M.T., Şendreni. Recolta de grâu dfn Ne luăm angajamentul că şi de pândit cu repeziciune în tot raionul mintelor. In colhozurile noastre obţP
anul trecut a dat o producţie medie de acum încolo vom fi printre primii la Făurei. Deaceea, de cum s’a luminat de nem mai mult cu 100 kg. grâu la hec
1.000 kg. la hectar. Anul acesta am predarea cotelor şi la celelalte cereale, ziuă, în Vişani au venit să ia parte la tar dacă grâului de toamnă îi aplicăm
obţinut 1.465 kg. la hectar. Aceasta se înţelegând că aceasta este o mare această sărbătoare şi alţi colectivişti îngrăşăminte în perioada până la gră-
datoreşte faptului că grâul semănat cinste şi o înaltă datorie patriotică. din comunele Oprişăneşti, Ianca şi pare; cu 150 kg. bumbac mai mult la
astă toamnă a fost grâu ales, cu mare Câineni. Au venii ţărani muncitori din fiecare hectar dacă îngrăşămintele mi
putere de germinaţie; în primăvară TERENTE CONSTANTIN întovărăşiri, muncitori dela S.M.T. şi nerale de superfosfaţi şi îngrăşămintele
grâul a fost grăpat şi apoi plivit, aşa gospodării de stat. Printre cei sosiţi azotoase le vom băga în pământ în
cum ne învaţă ştiinţa agrotehnică şi preşedintele gospodăriei agricole co au fost şi ţărani muncitori din comu perioada creşterii lui, când planta are
experienţa colhoznicilor sovietici. lective „Alexandru Petofi“ din comuna nele Jirlău, Galben şi Sătuc. Ei vor ca 4 frunze. Zarzavaturilor li se aplică în
Prima grijă a noastră după recol- Şendreni în toamna aceasta să se unească în grăşăminte la 20-30 zile, în timpul des-
gospodării colective. voltării plantelor, cartofului îi facem
Muncesc cu spor la strângerea recoltei A sosit delegaţia. aceasta în perioada premergătoare în
Dragostea fierbinte între poporul floririi. Aplicând aceste metode, avem
Ţăranii muncitori din satul Ungu cu tragere de inimă, ei au reuşit să nostru şi poporul sovietic se simte în recolte sporite la hectar”...
reni, raionul Tecuci, au început de cu termine secerişul încă din ziua de 16 fiecare îmbrăţişare, în fiecare urare. Pentru colectiviştii din Vişani una
rând seceratul grâului. Până în seara Iulie. Grânele lor au fost frumoase şi Numele tovarăşului Stalin a răsunat din preocupările de seamă este desvol-
puternic în toată comuna Vişani.
zilei de 18 Iulie au secerat peste 50 bogate în rod, pentru că au aplicat în tarea ramurilor de producţie şi în spe
După ce preşedintele gospodăriei, to cial a ramurii zootehnice. Deaceea, în
hectare. Fruntaşi în muncă sunt ţăra grăşăminte chimice şi au respectat re
varăşul Preda Costache, a urat bun timpul consfătuirii ei au pus nume
nii muncitori Gh. Roşu, C. Lovin, Ca- gulile agrotehnice, venit oaspeţilor dragi, a luat cuvântul roase întrebări privitoare la creşterea
terina Cimpoca, Gh. Şt. Pătrăşcanu, N. P. POPA tovarăşa Gherasimenco, inginer agro şi îmbunătăţirea rasei animalelor.
Toader Călmău şi Ion Miron. Muncind corespondent nom de S.M.T. şi deputată în Sovietul „In colhozul nostru, a spus tovară
Suprem al R.S.S. Ucrainiene.
Nu î-a mers chiaburului — Poporul sovietic — a spus dânsa şul Drozdov, preşedintele colhozului
„Stalin” din regiunea Rostov, s’a pus
— urmăreşte cu multă bucurie succe
Ţăranii muncitori din comuna Amă- cat să lovească tâlhăreşte în înfăp sele voastre în lupta pentru o agricul problema fătatului mai des la oi. Cu
răşti, raionul Ama radia, zoresc din zori tuirea planului de colectări, ascunzând tură înaintată. El ne-a trimis pe noi sprijinul specialiştilor, am reuşit să
până’n noapte să secere şi să treere re 120 snopi de orz într’un şopron. Dar pentru a vă arăta şi mai bine cum mun facem ca multe oi să fete de 3 ori în doi
colta. Secerişul e pe sfârşite, iar treeri- chiaburul şi-a greşit socotelile. Comu cim noi şi astfel să vă punem la în ani“. Pentru ca oile să poată fi montate
şul e în toi. Prima grijă a ţăranilor nistul llie Matei, paznic câmpean, a demână experienţa muncii noastre. şi în timpul lunilor călduroase, ele tre
muncitori după ce treeră e predarea co prins de veste de ticăloşia chiabura- Apoi, membrii delegaţiei au vizitat bue ferite cât mai mult de zăduf, de
telor către stat. nului şi s’a dus şi a anunţat îndată sediul gospodăriei, colţul roşu, curtea căldura cea puternică din timpul zi
In timp ce ţăranii muncitori nu pre sfatul popular şi miliţia. Orzul dosit de păsări, atelierul de fierărie, ferma lei. Oile sunt duse la păşune în timpul
cupeţesc nici un efort pentru a nu a fost confiscat, iar chiaburul a fost de porci, grajdurile vitelor şi magaziile. nopţii, iar ziua sunt ţinute la umbră.
pierde nici o clipă în zadar, chiaburul arestat. Peste tot oaspeţii s’au interesat îndea După un anumit timp, pentru a fi mon
Rădoi Constantin, după ce că şi-a se VRĂJITORII ION proape de felul cum se munceşte şi tate, oile sunt împreunate cu berbeci
cerat orzul cu mare întârziere, a încer-i Corespondent acolo unde era nevoe, au dat îndru de rasă. Oile cu lână fină, pentru a
mări. Au vizitat şi culturile de câmp. da mai multă lână, nu se mulg”.
Vorbind despre construirea grajduri
Porumbul a crescut frumos şi i-a dat lor, cocinelor şi coteţelor de păsări, to
Să respectăm prevederile agrominimului mătasea. Tovarăşul Bilenco, director de varăşul Petricov, preşedinte de colhoz,
sovhoz, i-a sfătuit pe colectivişti să facă a spus :
cu privire la desmiriştit polenizarea artificială a porumbului,
care măreşte producţia la hectar cu „Dumneavoastră aveţi în gospodărie
Desmirişlitul la timp, aşa cum ne importante lucrări. In regiunea Galaţi, 3-400 kg. La fel i-a sfătuit să facă po mai multe feluri de animale : cai, boi,
porci şi altele. Eu vă sfătuesc ca de
învaţă regulile agrotehnice, are ca re de pildă, până de curând s’a desmiriş lenizarea şi la floarea soarelui. Făcând
acum încolo construcţiile pentru fer
zultat sporirea simţitoare a recoltei tit doar 4 la sută din suprafaţa totală acest tucru, roadele vor spori cu 20- mele zootehnice să fie aşezate la câmp,
anului viitor. 30 la sută. In holda de grâu au găsit
recoltată. De neîngăduit este nepăsa secerând combina, dar în urma combi în locurile cele mai potrivite, unde ani
Potrivit agrominimului, desmiriştitul malele vor avea condiţii să crească, nu
firebue făcut odată eu recoltatul sau rea cu care comitetul executiv al sfa nei rămâneau multe spice. Atunci tova aşa cum aţi făcut dvs., înghesuind
cel mult după 2—3 zile. Grăbirea des- tului popular al raionului Brăila pri răşa Poleşciuc, directoare de S.M.T. şi toate construcţiile lângă sediul gospo
miriştitului este cu atât mai necesară veşte lucrările de desmiriştit. Din în tovarăşa Gherasimenco, inginer agro dăriei”.
cu cât în ultimul timp căldurile şi treaga suprafaţă recoltată nu s’a des nom de S.M.T., au arătat combaineru- Cum au reuşit colhoznicii să obţină
vântul au uscat pământul. miriştit până la data de 20 Iulie nici lui cum trebue să pună la punct com 5.000 kg. lapte dela fiecare vacă ? La
bina.
Este ştiut că sub culturi pământul 3 la sută. După vizitarea culturilor a urmat această întrebare a răspuns tovarăşul
îşi păstrează umezeala. Secerând re Comitetul executiv al sfatului popu consfătuirea. Cotov, administrator la ferma de vite
colta, soarele şi vântul lovesc pămân Anul acesta, colectiviştii din Vişani dela colhozul „Voinţa proletară” din
lar al raionului Brăila a neglijat în
tul direct. Pământul fiind bătătorit, apa au pus 15 hectare bumbac. Deaceea ei regiunea Stavropol. Dânsul a arătat că
mod condamnabil atât popularizarea
se evaporează cu fiecare zi pierdută. au pus mai multe întrebări în legă un lucru de căpetenie este hrana. Pe
agrominimului în comunele din cuprin tură cu cultivarea bumbacului. Tova timpul verii, raţia zilnică a unei vaci
Dimpotrivă, cercetările făcute au do
sul raionului, cât şi controlul pe teren răşul Liubiinov, specialist în cultura este de 3 kg. concentrate şi 60-70 kg.
vedit că pe terenurile desmiriştite re asupra modului cum sfaturile popu bumbacului, a răspuns pe larg la a- masă verde. Iarna raţia este 6-8 kg.
zerva de apă este cu circa 75 la sută furaj, până la 35 kg. nutreţuri însilo-
lare comunale, căminele culturale, îşi ceste întrebări.
mai mare decât pe pământurile pe care „In U.R.S.S., în ţinutul unde lucrez zate şi 3 kg. concentrate. Mulgerea şi
duc munca de convingere a ţăranilor
nu s’a făcut desmiriştirea. eu, obţinem în medie la hectar câte hrănirea vacilor se face după un pro
muncitori asupra importanţei desmiriş- 3.000 kg. bumbac. Acolo unde terenul gram bine întocmit. La ora 3 dimi
In anul 1951, gospodăria agricolă
titului la vreme. Aceasta se vede de este irigat, producţia la hectar trece neaţa mulsul, la 4 hrănirea, la 5 plim
colectivă „7 Noembrie” din Codlea, altfel cât se poate de limpede în mo de 7-8.000 kg. Dar producţia în cultu barea (vacile să străbată cel puţin 3—
regiunea Stalin, pe lângă celelalte lu rile noastre agricole nu poate avea li 4 km.), la 6 sunt aduse în grajd la
dul cum se munceşte în comunele Mo
crări agrotehnice, executând desmirişti mită. In mâna noastră se află recolta odihnă, la 8 al doilea muls, la 9 hră
vila Miresii, Pitulaţi, Scorţarul Vechi,
tul la câţiva centimetri adâncime, a şi avem cu noi minunata ştiinţă şi ex nirea; dela 10 la 13 vitele se odihnesc;
Latinu şi altele. perienţa muncii"... Apoi tovarăşul Liu- la 13 a treia mulsoare; la 14 hrana;
obţinut o producţie de 2.306 kg. grâu Comitetele executive ale sfaturilor bimov a arătat că pentru o recoltă dela 15 iarăşi plimbare până la 17;
de primăvară la hectar, în timp ce me populare din cuprinsul raionului Bră sporită la bumbac, trebue să arăm cât dela 17 până la 20 odihnă; dela 20
dia producţiei acolo unde nu s’a efec mai adânc, căci bumbacul are rădă până la 21 al patrulea muls, apoi dela
ila, ca şi căminele culturale au dato
tuat desmiriştitul a fost abia în jurul cini lungi. Primăvara semănătura să 21 până la 22 hrănirea; dela 22 până
ria să desfăşoare o susţinută acţiune
a 1.000 kg. la hectar. fie făcută în rânduri drepte. Distanţa la 3 odihnă. Adăpatul se face din adă
de lămurire a ţăranilor muncitori pen între 'rânduri 'să fie de -65 cm. Dacă pătoare speciale. ■
Nu poate fi o greşală mai mare în
tru a nu întârzia sub nici un motiv am aŞOza rândurile cap la cap, vo-m Timpul trecea pe nesimţite. Oaspeţii
momentul de faţă decât amânarea lu
lucrările de desmiriştit. Ţăranii munci avea 15 km. lungime. La 1 hectar tre răspundeau cu dragoste lâ nenumărâ-'
crărilor de desmiriştit sau înlocuirea bue să intre 70 kg. seminţe. Când ră tele întrebări. Fiecare îndemn, fiecare
tori, deasemenea, trebue să înţeleagă
lor prin arături mai adânci în preajma sare bumbacul se face rări.ui. Pe lun sfat a mers la inima celor ce veniseră
că numai respectând cu stricteţe pre
însămânţărilor de toamnă. Desmirişti gime de 1 m. să intre 7-8 fire. Astfel să asculte pe oaspeţii sovietici. Fiecare
vederile agrominimului cu privire la pe 1 hectar vom avea 110.000—120.000 s’a hotărît să lupte din răsputeri pen
tul are rostul Iul şi nu poate fi amânat,
desmiriştit, se asigură sporirea pro plante. Când plantele de bumbac au 4 tru construirea socialismului în patria
nici înlocuit cu altă lucrare mai târziu.
ducţiei anului viitor. foi, la rădăcină se face îngrăşarea so noastră scumpă.
Din păcate sunt regiuni Unde nu se lului cu îngrăşăminte chimice. Când a-
•oardă însemnătatea cuvenită acestei Ing. FL. CONSTANTINESCU pare primul boboc se face ciupitul. Pe A. BABEANU
