Page 32 - Albina_1952_07

8 ALBI NA

/v

tn

fişa m aplicai eu pe uremeri ... «M ia'' Pri ntre sicrie...

Monolog de GH. ŢENŢULESCU După cum relatea ză ziarul american „New-York Times”,
numeroase şcoli săteşti din Statele Unite ale Americii sunt
Aha, bine că v’aţi întrunit cu toţii — „Dacă te legi de Constituţie ai instalate în clădiri pe jumătate ruinate, în subsoluri, ga­
aici, conform articolului 85 din proiec­ deaface cu noii... Eu mă făceam că raje şi chiar în birourile de înmormântări.
tul de Constituţie. nu’nţeleg, dar au mai sărit şi alţii cu
Păi să judecăm strâmb, dar să stăm gura la mine că „sunt chiabur şi Aici pentru cazărmi atâtea E greu cu şcoala’n „Lumea Nouă”
drept. Dacă acest proect e dat să-l ju­ vreau să fac zâzănii”. Da’ eu am şi Clădiri s’au rechiziţionat, Când sunt alte preocupării
dece toţi care muncesc, înseamnă că ■ fus mâna pe bâtă, să le-aplic consti­ încât, cu greu doar la subsoluri Şi pentru şcoală şa rezervă...
pot să-mi spun şi eu cuvântul, că b« tuţia cum ştiam eu; dar m’am oprit la Mal este loc de învăţat. Biroul de înmormântări.
degeaba mi-am muncit gândul ca să timp, că mi-era teamă. Unul din ei a
sabotez treerişul şi colectările. şi strigat la mine, fără să bănue ce Vin amărîţi aici şcolarii,
Nu ştiu de ce zice lumea că eu gând aveam: Cu chiu cu val citesc şi scriu
mă’mpotrivesc Constituţiei, când eu, !— Ce, crezi că asta-i constituţia boe- Şi-aici le ţine loc de tablă
de când mă ştiu, pe lurrfe, la toţi din rilor şi a chiaburilor? Asta-i a noastră, Căte-un capac de pe sicriu i
sat le-am aplicat „constituţia”... Care a poporului muncitor, şi-am luptat pen-
nu făcea ca mine, îi aplicam constitu­ tr; ea! SERGHEI ŞVEŢOV
ţia cu ce puteam şi eu... cu pumnul, cu Ei, când am auzit eu că mă ia cu
bâta'...- că mijloace mecanizate de bă­ vorbe de-astea, am plecat liniştit, eu (Tălmăcire din revista sovietică
tut tiu aveam. şi cu bâta, care a fost totdeauna „baza „Crocodil”),
Acum, pe drum, mă’ntâlnii cu Ion, politică” cu care aplicam constituţia,
fosta mea slugă. îmi spuse cu multă fiecăruia după spinarea sa.
neobrăzare: Aşa că, eu nu ştiu ce au oamenii cu Apărătorii „libertăţii"
—' Ai văzut, Gogule, că astăzi am mine, că eu n’am avut niciodată nimic
dreptul la muncă şi la odihnă? cu ei. îmi munceau opt ore pe zi dimi­ Americanii, se vede treaba, nu şi-au plecat flăcăii noştri în Coreea ? Noi, cu
— Da’ ce mă, eu nu-ţi dădeam drep­
neaţa, opt ore pe zi după amiaza şi, pierdut încă nădejdea să-i convingă pe Charles Kim, prietenul nostru comun,
tul să munceşti? — îi zic tare. — Dar la plată, le spuneam cu frumosul: mă unii care mai stau la îndoială cum că fermier respectat de toată lumea, du­
în gând spuneam: că munceai şi ziua oameni buni, aţi muncit, eu nu mai am I ei „apără libertatea Coreei”. Ba, se cem tratative cu consulul Coreei de
şi noaptea, nu numai opt ore... Şi când
nimic cu voi... Unul m’a dat în jud’e- ‘ mai găsesc şi unii care îi proslăvesc Sud. Acesta promite să aranjeze totul.
îmi cereai leafa, nu te trimeteam la cată că nu i-am plătit. Da’ eu i-am plă­ pe' cunoscuţii călăi, generalii Klark, Eu cred că mâna de lucru ieftină din
odihnă? Da’aşa e omu, uită binele... tit totdeauna judecătorului şi judecata Van Fleet şi Boatner. Coreea — adică aducerea de coreeni
Şi-apoi, n’o puneam şi pe nevastă-ta am câştigat-o tot eu. Până la urmă, Fermierii din statul California (este să ne lucreze — nu e o afacere proas­
să muncească cot la cot cu tine pe pă­ i-am plătit-o şi lui, ca să se sature. vorba de marii capitalişti proprietari tă, hai ?...•
mântul meu? Asta nu’nsemna drepturi I-am zis: de pământ) par, la prima vedere, nişte Delegaţii la congres îl ridicară unul
egale femeii? Mie mi-era egal: ori că :— Mă, Constituţia regelui e mama oameni cât se poate de paşnici. Ei în­ după altul în slăvile cerului pe mister
munceşti tu mai mult, ori ea, plata o legilor şi mi-a dat dreptate. ţeleg în felul lor ideile de „apărare a Strobel spunând: — „Coreenii n’o să
făceam egal, fie bărbat, fie femee: când Da’ el: libertăţii”, se plângă (să încerce, dacă le-o da
nu mâneai tu, nu mânca nici ne- — E mamă pentru dumneata, că In oraşul Salinas din Statele Unite mâna 1), lor li se poate plăti puţin
vasta-ta...
pentru ăi săraci şi muncitori e muma ale Americii trăeşte un oarecare mister (dacă merită în general să li se plă­
In proiectul ăsta de Constituţie scrie pădurii. O veni vremea când s’or II. Strobel. El cultivă salată şi-i place tească ceva ?) şi de lucrat o să lucreze
că pământul e al celor cel muncesc. schimba şi vremurile şi legea legilor. foarte mult să vorbească în cercul cel puţin cincisprezece ore pe zi (dacă
Păi ce, înainte nu era tot aşa? Chemam prietenilor săi fermieri despre proprie­ nu şi mai mult!)”.
ţăranii la mine şi le spuneam: Mă, al dracului omul ăla, că parcă tăţile acestei plante. După cum — „Deştept Strobel ăsta, nimic de
— Mă, fraţilor, ăsta e pământul pe ar fi purtat ochelari din cei cu care arată ziarul american „Daily Wor- zis I”
care vi-1 dau să-l munciţi cu familiile vezi departe! Aşa a fost. ker“, mister Strobel a rostit, nu de După aceea congresul a hotărît să
voastre... Tu îl iei pe ăl din deal, tu pe Acuma, eu mă mir de ce s’or fi bucu­ mult, o cuvântare înflăcărată la con­ constitue o „comisie pentru problema
ăl din vale, iar tu pe ăl de lângă pă­ rând oamenii atâta, că mie parcă-mi gresul organizaţiei fermierilor din importului de braţe de lucru pentru
dure... Munceau oamenii pământul, şi statul California „Associated Far- agricultură”. In fruntea acestei comi­
tot ninge şi plouă în proprietatea par-
când era la cules roade, împărţeala era mers“. De data aceasta însă el n’a po­ sii a fost pus chiar Strobel. Mulţumind
ticular-capitalistă pe care o am. Şi iar
tot egală. Nu-i dădeam unuia, nu-i dă­ menit nici un cuvânt despre salată şî delegaţilor pentru încrederea pe -care
nu pricep de ce se uită oamenii urît la nici n’a încercat să popularizeze meto­ i-au acordat-o, el se interesă dacă
deam nici altuia...
mine, că eu, de când mă ştiu, le-am dele de cultivarea ei. Iată ce a spus operaţiile comisiei vor fi ţinute în se­
Apoi ducându-mă la Cooperativă am
vorbit frumos şi le-am aplicat „cons­ Strobel: cret. La care Charles Kim răspunse
tras câteva ţoiuri şi am început să avem deadreptul:
tituţia” după lege... •— Prieteni 1 Noi, fermierii,
„lămuresc” Constituţia după cum vreau acum greutăţi. Muncitorii agricoli me­ — Fireşte. Totul se va face în cea
cu. Dar vânzătorul m’a dijbuit şi mi-a Drept care mă recomand, xicani se plâng că sunt prost plătiţi şi mai -bună regulă.
zis. , Gogu Ghioagă zis Şopârlă. că au condiţii de trai nesuferite. Este Se înţelege că nu modestia îl în­
necesar să vedem care sunt cauzele deamnă pe mister Strobel să lucreze
acestor plângeri şi să lichidăm aceste în secret, ci aceleaşi motive care îi în­
încercarea chiaburului cauze... deamnă pe compatrioţii lui să pălă­
Fermierii nu-şi putură da la început
vrăgească despre „apărarea libertăţii
Chiaburul Gheorghe Stănescu zis dracu nu ne cunoaşte. Vindem porum­ seama unde bate Strobel. Dar vorbi­
Lăcustă din salul Mitropolia, raionul bul la speculă, iei şi tu partea căruţii torul le risipi numai decât bănuielile: Coreei”. Cu această lozincă mincinoa­
Pogoanele, îşi făcu socoteala urmă­ şi gata socoteala ! Hai să facem o’n­ — Muncitorii se plâng, deoarece ei să, diplomaţii americani tot mai în­
toare : „Peste ale 30 de pogoane, am cercare, că'ncercarea moarte n’are 1 cearcă să acopere afacerile murdare
5 hectare pe care ăi dela sfatul popular Pe’nserat, chiaburul Lăcustă trase se bucură de unele drepturi. Noi însă ale celor de teapa lui Boatner şi Stro­
le-au trecut cu vederea şi nu le-au tre­ căruţa mijlocaşului în fundul curţii avem nevofe de robi. Aceştia n’o să se
cut în registru 1 şi n’am dat toată cota sale, înhăma caii şi puse sacii îti ea. mai plângă că n’au drepturi... bel. Dar nu numai Coreea care luptă,
de porumb din 1951. Ei 1... dar ăştia Porniră. Mijlocaşul mâna, iar Lă­ Părerea acesta convingătoare a vor­ ci şi prizonierii din lagărul însânge­
sunt cu ochii pe mine şi ţin morţiş să custă stătea pitit între saci. După un bitorului şi „marea lui dragoste do oa­ rat dela Kociedo 1e spun acestor „apă­
mă prindă cu ocaua mică 1 Dar nici drum bunicel, căruţa intră în comuna rători” nepoftiţi: „Pe noi nu ne veţi
eu nu’s prost 1 Smârdanu. Lui Lăcustă i se păru că meni” i-au sguduit pe ascultători şi frânge, pe noi nu ne veţi speria, din
Gândind aşa, Lăcustă se duse în săteanul o luase pe alt drum. le-au umplut inimile de un entuziasm
taină la ţăranul mijlocaş Dinu Ion. — Nu p’acolo 1 şopti el. Aşa n’ajun- de nedescris. noi nu veţi face carne de tun şi robt
•— Măi Dinică, începu el linguşitor, gem ia Brăila 1 — Dar de unde să luăm robi ? —- ai americanilor”.
Ştii că nu ne cunoştem de ieri, d’alal- ■— Nici nu-i nevoie 1 râse mijlocaşul
tăieri! Venii Ia tine c’o socoteală—d’ei — c’am ajuns Ia... miliţie! continuă să-şi desvolte ideile Strobel. S. IVANOV
fi deştept s’o primeşti I Vrei să facem Să vezi spaimă pe Lăcustă, când se Aci se pune întrebarea: Dece au (Din revista sovietică „Crocodil”)
o’ncercare ? văzu demascat. încercă el s’o’ntoarcă,
— Păi s’o facem, da’ despre ce-i spunând c’a vrut... să-l încerce pe m’j-
vorba ? locaş. O convorbire telefonică
:— Uite care-i socoteala: eu pun caii, — Şi porumbul ai vrut să-l plimbi...
tu căruţa 1 Că ai mei sunt mai voini- de „încercare" ? îl întrebă miliţianul. La un comandament american din- — Cine vorbeşte? — strigă turbat
coşi şi trag la drum. Mai pun şi vreo Aşa că, în loc să nimerească la Bră­ tr’o ţară din Europa Apuseană, sună căpitanul.
12 saci cu porumb... Tu eşti mijlocaş ila, chiaburul a nimerit la închisoare, telefonul. Căpitanul Brown ridică re­
— Toată lumea vorbeşte! i se răs­
şi n’o să te'ntrebe nimeni ce duci în îşi făcuse socoteala Lăcustă ca porum­ ceptorul:
căruţă, eu mă fac că nu ştiu, n’am bul sustras dela colectare să-t specu­ — La telefon şeful secţiei speciale. punde dela capul celălalt al firului.
văzut... M»lt îi pân’om eşi din sat leze, dar, vorba ceea, socoteala de-a- De undeva de departe se aude: „Yan­
şi-om ajunge ia Brăila, că acolo nici casă, nu se potriveşte cu a d n târg!... kei, căraţi-vă acasă!” (Din revista poloneză „Szpilky”) .

REDACŢIA : B strada Dobrogean» Gherea 2. telefon : 5.UW.4H. ABONA P-TENTE : 7.50 tel anual. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării
D'r Generale P.-T.T. Nr. 17.933 942. TIPARUL: Combinatul Poligrafic „Casa Scâncii- — Piaţa Scânteii. C. 2698
t