Page 33 - Albina_1952_07

Politica externă a Republicii
Populare Române este opjlitică
de apărare a păcii, de prietenie
şi alianţă cu Uniunea Republici­
lor Socialiste Sovietice şi cu
ţările de democraţie populară,

3Zei/fela săptămânala o politică de pace şi prietenie
cu toate popoarele iubitoare
a aşezâmînmin* tUifkuwfe de pace.
(Dîn proiectul de Constituţie
a Republicii Populare Române)
Anul 55, Seria ll-a Nr. 240 8 pagini — 15 bani Miercuri 30 Iulie 1852

Toată grija pentru grăbirea treerişului Proiectul de Constituţie

şi desmiriştitului în discuţia oamenilor muncii

Am ajuns In zilele cele mal căldu­ după un an de trudă. Organiza­
roase ale anului. Treerişul, una din cele rea muncii la arie în cete de ţă­ „Pământul în R.P.R. aparţine celor ce-1 muncesc"
mal de seamă din muncile agricole, a rani muncitori, folosirea din plin a ca­
pornit. In multe din satele noastre, pacităţii batozelor, controlul zilnic al De multă vreme n’am avut eu o coltă. Traiul meu s'a îmbunătăţit, dar
unde munca la arie a fost bine orga­ muncii Ia arie, sunt sarcini care pri­ bucurie mai mare ca asta, când am tot mal am greutăţi. Este drept, acum
nizată, Jăranii muncitori au şl terminat vesc nu numai sfatul popular ai comu­
de treerat, şl-au achitat cu cinste cotele nei şi delegaţii de batoze, ci pe fiecare citit proiectul de Constituţie a Republi­ nu mal slugăresc la chiaburi de felul
cuvenite statului şi şl-au pus la adă­ ţăran muncitor în parte, deoarece este cii Populare Române. Eu am fost din- lui Constantin Rădulescu sau Ştefan
post de soarele arzător şi de ploi, rodul vorba de truda lui, de pâinea întregu totdeauna un biet ţăran muncitor. Am Ghcorghe. Dar prin faptul că pămân­
muncii lor. lui popor. 3 pogoane de pământ şi noi putea uita tul mi-l parcelat, rupt în multe bucăţi,
Grăbirea treerişului este acum pen­ Ţăranii muncitori fruntaşi, deputaţii
tru fiecare ţăran muncitor una din sfaturilor populare şi activiştii culturali niciodată de viaţa plină de sărăcie şl nu am putut scoate o recoltă aşa cum
sarcinile cele mai de seamă. O minu­ trebue să ducă o susţinută acţiune de robie ce am dus-o în trecut. ştiu că scot colectiviştii şl gospodăriile
nată iniţiativă au avut colectiviştii din demascare a chiaburilor şi cozilor lor Zilele acelea au trecut de mult şl de stat. Deaceea m’atn şi grăbit să îna­
Chelmac, raionul Lipova. Ei şl-au or­ de topor care îndeamnă pe unii ţărani acum citesc articolele din proiectul de intez cerere de a deveni colectivist.
ganizat munca la arie după metoda muncitori, cu deosebire în comunele din
stahanovistului sovietic Nicolai Bre- Transilvania, de a treera în ogrăzi, Constituţie şi-mi creşte inima de Scriind toate acestea, am vrut să-mt
dluc. In numai 7 ore au treerat 17.400 după obiceiul din bătrâni. Treerişul în bucurie: arăt recunoştinţa faţă de statul nostru
kg. cereale. ogradă face ca ţăranul muncitor să „Pământul în Republica Populară de democraţie populară, faţă de clasa
Rezultate frumoase au obţinut ţăranii piardă saci întregi de grâu ; batoza Română aparţine celor ce-l muncesc“. muncitoare, faţă de partid, pentruca
muncitori din Bolintinul din Vale. Ei dusă din loc în loc se strică şi se pierde Statul nostru de democraţie populară
şi-au organizat munca la arie în cete. foarte mult timp cu opritul, scuturatul, gândurile cele bune şi dorinţele mele
O parte din atelaje au fost prevăzute mutatul şl instalarea batozei. Numai ne sprijină pe noi, ţăranii săraci şi dintotdeauna le văd astăzi scrise aici,
pentru căratul snopilor de pe câmp treeratul la arie este spornic, asigură mijlocaşi, împotriva jefuirii chiabureşii,
direct la batoză. O altă parte de atela­ terminarea cât mai grabnică a trceri- ne ajută să facem pământul cât mal In proiectul de Constituţie.
je a fost prevăzută pentru căratul grâu­ şului.
lui şi paielor dela arie la săteni. Câte­ Totodată fiecare ţăran muncitor are rodnic. Şi la noi în sat, statul a trimis Cristache Florea
va atelaje au fost reţinute pe arie pen­ datoria să cântărească şi să pună cota tractoare şi maşini agricole cu care
tru diferite munci şi pentru transpor­ deoparte, imediat după treeriş, chiar Ia mi-am lucrat şi eu pământul, de-am ţăran sărac .din comuna
tul la bazele de recepţie a cotelor cu­ arie, apoi să o transporte Ia baza de putut să dobândesc mult spor de re­ Ghergani-Răcari
venite statului şi plata în natură la recepţie. Să se facă zilnic convoaie de
S.M.T. care, pentru transportul cotelor. Sămân­
O asemenea bună organizare dove­ ţa pentru anul viitor să fie selecţionată
deşte că în Bolintinul din Vale, sfatul şi curăţată chiar Ia arie. „Sunt mândru că sunt ostaş al armatei populare"
popular, îndrumat de partid, a desfă­ O importanţă deosebită trebue dată
şurat o bună muncă politică şi că ţă­ grăbirii desmiriştitului. Este ştiut că Când am citit pentru prima dată tex­ apărători de nădej'de ai patriei noastre.
ranii muncitori au înţeles importanta desmiriştitul făcut după seceriş, chiar tul proiectului noii Constituţii, privirile Bucuria cititului, a sportului, le-am
terminării la timp a treerişului. printre clăi, aduce un spor de recoltă
Sunt însă comune unde treerişul se de 10—15 la sută. mele au întârziat mai mult pe artico­ cunoscut tot în armată. Imbogăţindu-mi
desfăşoară cu o încetineală de neîngă­ Ţărani muncitori, desfăşuraţi cu toa­ lul care spune ceeace gândesc şi simt necontenit cunoştinţele spre a fi un bun
duit. Aceasta în primul rând din lipsa te forţele treerişul şi desmirlştiţi ime­ eu şi toţi tovarăşii mei: „Apărarea pa­ ostaş, un cetăţean luminat, de folos
de control a sfaturilor populare raio­ diat toată suprafaţa de pământ recol­ triei este datoria sfântă a fiecărui ce­ ţării mele care mi-a dat putinţa să mă
nale. In raionul Lipova, de pildă, la tată. Luptaţi fără încetare împotriva
16 Iulie nu se terminase încă organi­ chiaburilor şi-i demascaţi, ca să nu tăţean al Republicii Populare Române". ridic, eu voi folosi toate acestea, pentru
zarea a 97 arii de treer prevăzute în poată sabota treerişul, desmiriştitul şi Eu sunt mândru că sunt ostaş al arma­ a o feri de orice primejdie. Noi ostaşii
sectorul individual, cu toate că Hotă predarea cotelor. Predaţi cotele imediat tei populare. nu vom îngădui nicicând ca vremurile
rîrea guvernului şi partidului prevedea după treeriş. Astfel, vă faceţi datoria Pe vremea boierilor, armata era boierilor să se întoarcă. Nu vom îngă­
organizarea tuturor ariilor până la 25 faţă de patrie, întăriţi alianţa între
Iunie. clasa muncitoare şi ţărănimea munci­ spaima poporului. Eu ştiu asta dela dui nicicând ca planurile războinice ale
In comuna Dorgoş,' comitetul execu toare, cinstiţi proiectul noii Constituţii taică-meu. La trupă era numai bătaie, imperialiştilor să sugrume cuceririle po­
tiv al sfatului popular n’a luat măsuri a ţării noastre. foame, mizerie ; la ofiţeri — feciori de porului nostru muncitor. Eu voi apăra
din vreme pentru a obliga pe chiabu­ Urmând învăţămintele celei mal boieri — risipă, chefuri, desfrâu. Astăzi patria mea dragă cu toată puterea, cu
rul Săbăran Petru să-şi repare Ia timp înaintate agriculturi, agricultura sovie­
batoza şi. locomobila. Cât despre o bu­ tică, aplicând în practică regulile agro­ după cum arată şi proiectul noii Consti­ tot avântul tinereţii mole, de orice
nă organizare a muncii Ia arie nici nu tehnice, să muncim din răsputeri pen­ tuţii, noi militarii avem aceleaşi drep­ vrăjmaşi. Şi pentru aceasta, la nevoie,
poate fi vorba. tru terminarea la timp a treerişului şi turi cu toţi oamenii muncii, cetăţeni ai nu-mi voi precupeţi nici sângele, nici
Trebue ştiut că orice zi pierdută, în desmiriştitului, întărind astfel prin fap­ R.P.R. Ofiţerii ne sunt ca nişte fraţi viaţa.
care grânele stau în bătaia soarelui şi te angajamentele luate în lupta pentru
a ploilor, pe arie sau pe câmp, înseam­ fericirea poporului nostru muncitor, mai mari, care se străduesc să facă din Soldat fruntaş
nă o mare risipă din recolta dobândită pentru pace. fiecare din noi luptători dârzi, pricepuţi, Bota Crăciun

In cinstea lui 23 August şi a proiectului de Constituţie

Au obţinut chitanţa Au terminat secerişul
nr. 1 şi zoresc treerişul

Ţăranii muncitori din comuna Isvoa. îndrumaţi de organizaţia de bază şl
rele, raionul Vidra, au fost primii pe de sfatul popular, ţăranii muncitori din
raion care au început treerişul. Brăneşti, regiunea Bucureşti, au termi­
In faţa batozei, într’o adunare însu­ nat secerişul păioaselor încă la 12 Iulie.
fleţită, ei au hotărît ca şi la predarea îndată după terminarea secerişului,
cotelor să fie tot primii. De cum au ţăranii muncitori şi-au cărat snopii la
început să curgă boabele de grâu din arie. Primii care au treerat au fost ţă­
batoză, căruţele au fost împodobite ranii muncitori Ivan Dumitru, Gancia
cu verdeaţă, steaguri şi lozinci. Pri­ P. Dumitru şi Sebe Alexandru. Tot el
mele căruţe cu cota şi cerealele date s’au prezentat In aceeaş zi la baza de
ca uium pentru batoze au plecat la recepţie pentru a preda cotele cuvenite
baza de recepţie din Budeşti, imediat
statului.
după începerea treerişului, însoţite
Comitetul executiv al sfatului popular,
chiar de secretara sfatului popular, to­
varăşa Lucia Cârstea. Astfel ţăranii din Brăneşti şl-a luat angajamentul ca
Ţăranul muncitor Dumitrache Ioan din comuna Potlogi, regiunea
Bucureşti, şi-a predat cota la colectare, imediat după treeriş obţinând muncitori din Işvoarele au obţinut chi­ tn cinstea proiectului noii Constituţii
chitanţa numărul 1, tanţa nr, 1. să termine treerişul până la 5 AugusjU