Page 35 - Albina_1952_07
P. 35
A L B I N A 3
A
/
Roadele unei temeinice munci Aşa lupta colectiviştii din Inisala
de agitaţie pentru pâinea poporului
îndrumaţi de organizaţia de bază, de peste zi, tineretul, sub conducerea
îndată ce a apărut Hotărîrea guver sabotori ai colectărilor. Ţăranii mun colectiviştii din comuna Enisala, raio tovarăşei Cioca Steliana, a organizai
nului şi a partidului cu privire la co citori şi-au luat angajamentul să fie vi nul Istria-Babadag au pornit cu mult pe câmp în ziua de 13 Iulie o frumoasă
lectarea produselor agricole pe anul gilenţi faţă de chiaburi şi să-i oblige
elan la recoltarea păioaselor. manifestare artistică în cinstea bogatei
1952, sfatul popular comunal din Oşor- să-şi predea cotele îndată după treeriş. Secerişul a început într’un cadru recolte.
heiul Oradiei şi-a făcut un plan de ac Agitatori ca Fehervan Nandor, Nu sărbătoresc în ziua de 4 Iulie. In scur Colectiviştii şi-au luat angajamentul
ţiune pentru desfăşurarea muncii de a- dura Ion şi alţii au arătat importanţa
gitatie şi de lămurire în rândul ţărăni colectării, care contribue din plin la tă vreme cele 150 hectare păioase au ca din primele boabe treerate să pre
fost secerate. In bătălia strânsului re dea cota ce i se cuvine statului, ve
mii muncitoare, ca să predea la timp co construirea socialismului. Astfel prin coltei, colectivişti ca Gheorghe Iosif, ghind în acelaş timp ca nici un chiabur
tele Je cereale. De îndată s’a şi pornit predarea cotelor se asigură industria Ion Gavriliţă, Avram Martin şi alţii, să nu saboteze campania de strângere
la muncă, pentruca acest plan să fie cu materie primă, se întăreşte capa
au depăşit zilnic normele, cosind până a recoltei şi colectarea. Ei îşi îndepli
pus în fapt. S’au ţinut până acum la că citatea de export a ţării noastre şi se a- la 1 hectar pe zi fiecare. nesc acest angajament, ducând Ia
minul cultural 13 conferinţe. Nu a fost sigură aprovizionarea oamenilor mun O minunată pildă o dă şi echipa ti baza de recepţie primele care cu cota
conferinţă unde să nu se vorbească cii dela oraşe. Aceste idei au fost po neretului, compusă din Rusu R. Mjria, de grâu, imediat după începerea tree
despre datoria de cinste a fiecărui ţă pularizate cu temeinicie în rândul ţă Manea Maria, Ciupercă Aurelia, care rişului şi demascând pe chiaburii care
au depăşit norma la legatul snopilor nu recoltează la vreme.
ran muncitor de a preda cotele către ranilor muncitori din Oşorheiul Ora
cu 50 la sută.
stat. Deasemeni în conferinţă au fost diei. S’au folosit toate mijloacele de a-
Tineretul din gospodărie n’a uitat Ion Cioca
demascate şi ticăloşiile chiaburilor care gitaţie prin viu grai şi agitaţie vizuală. nici munca cullurală. Cu toată oboseala corespondent
caută pe toate căile să saboteze colec La gazeta cetăţenească s’au scris 12
tările. Chiaburul Cristea Pavel n’a dat articole despre colectare. La fel s’a
anul trecut la colectare decât 35 la scris despre importanţa colectărilor la Trebue grăbit secerişul în Agliireşu-Huedin
sută din cotă iar Popa Ioaniţiu n’a dat gazetele dela cele 8 arii din comună.
decât 40 la sută din cotă. Aceştia au Prin cele 13 lozinci puse în comună şi Cu toate că în comuna Aghireşu din panie, raportează că s’a realizat mai
fost trimişi în judecată. învăţătoarea prin fotomontagii cu aspecte dela pre raionul Huedin, grâul se afla în pârgă mult decât în realitate. Aşa s’a întâm
încă de acum o săptămână, până acum plat, de pildă, în ziua de 22 Iulie când
Melania Mihăilescu, directoarea cămi darea cotelor, s’a dus iarăşi o temei câteva zile nu se secerase decât 10 la a raportat că s’au secerat 5 hectare, iar
nului cultural şi preşedintele sfatului nică muncă de agitaţie. Roadele aces sută din întreaga suprafaţă. în realitate se secerase numai 3.
popular comunal au ţinut conferinţe tei munci nu au întârziat să se arate.
In privinţa recoltatului, agrominimul Căminul cultural nu a folosit din plin
unde au arătat, printre altele, ce s’.a In ziua de 17 Iulie a început sece arată că această treabă trebue să se toate mijloacele de agitaţie In afară
făcut în anii de democraţie populară în rişul în comună. Cele 8 batoze au în facă imediat ce holdele au dat în pârgă. de un articol despre recoltare — scris
comună. Iată numai câteva înfăptuiri. ceput să lucreze din plin, boabele mari Comunişti ca Mocanu Gheorghe, Rose- de câteva săptămâni — gazeta cetăţe
In urma reformei agrare aproape şi aurii umpleau sacii ţăranilor mun scu Nicolae şi alţii din comună au în nească nu a mai avut de atunci nici un
ţeles acest lucru şi au început recolta articol în legătură cu muncile de recol
350 de ţărani muncitori au fost citori. Seara, după ce s’a terminat lu rea. Cea mai mare parte a ţăranilor tare. Căminul cultural n’a folosit con
împroprietăriţi din moşia lui Ber- crul la arii, un convoi de patru căruţe muncitori n’a fost însă îndrumată cum ferinţele şi staţia de radioamplificare
cheş. Astăzi 250 copii învaţă la şcolile pline cu saci au pornit spre Oradea. şi când se face recoltarea. pentru a populariza agrominimul cu
privire la strânsul recoltei.
medii din oraş, pe când prin 1940-44 Ţăranii muncitori în frunte cu comuni Secerişul a întârziat pentruca sfatul
Organele locale de stat din Aghireşu
nu erau decât 1 sau 3 copii. S’a cons ştii Nitroi Alexandru, deputat comunal, popular comunal nu şi-a făcut un plan trebue să ştie că în momentul de faţă
truit un cămin cultural. Dela reforma Fabulya Mihai şi Satmari Ludovic au de acţiune, cu sarcini şi obiective pre orice minut este preţios. Recoltarea
cise în această campanie. Comitetul e-
bănească încoace, prin cooperativă au dat primii cotele către stat. Ei au obţi este o treabă de sezon ; ai cules la timp
xecutiv al sfatului n’a controlat nici
fost aduse numeroase mărfuri indus nut primele chitanţe pe raion. Exemplul modul cum îşi duce munca agentul a- — ai câştigat, ai întârziat culesul —
triale în valoare de 950.000 lei. In afară lor a fost urmat apoi de numeroşi ţă ai pierdut. Deaceea, trebue să se por
gricol Butoi Petre, care pentru a scăpa nească de îndată la organizarea muncii,
de acestea, în comuna Oşorheiu s’au rani muncitori. Până acum a fost
de răspunderea ce o are în această cam pentru a se câştiga timpul pierdut.
mai făcut încă foarte multe înfăptuiri predată la colectare cantitatea de
care glăsuesc despre marea grijă a gu 11.000 kg. grâu. Treerişul continuă.
vernului şi a partidului pentru satele In fiecare zi spre baza de recepţie se Fruntaşi in muncile de recoltare
noastre. Toate aceste înfăptuiri au pri îndreaptă căruţe încărcate cu grâu.
lejuit agitatorilor discuţii cu toţi ţăra Ţăranii muncitori din comuna Oşor
nii muncitori din comună. In discuţiile heiu, raionul Oradea, dau cu drag co
lor agitatorii demascau pe chiaburul tele către stat, căci ei ştiu că astfel
Baky Adalbert şi alţii, duşmani făţişi contribue Ia întărirea patriei, la cons
ai tuturor acestor realizări şi totodată truirea socialismului.
Primii în îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat
v
Până în ziua de 20 Iulie, ţăranii ban Alexandru sau alţi ţărani săraci
muncitori din comuna Ghergani-Răcari n’au luat în seamă uneltirile chiaburi
terminaseră cu treeratul păioaselor. lor, ci hotărîţi au pornit să predea co
Succesele obţinute în această cam tele către stat.
panie se datoresc în primul rând or In ziua de 13 Iulie, un convoi de 30
ganizaţiei de bază P.M.R. care a des care încărcate a pornit de pe arie
făşurat o largă muncă politică de lă spre baza de recepţie.
murire în rândul ţăranilor muncitori Ţăranul sărac Florea Gh. Niţă a fost
CHIFOR ANA membră în gospodă MOCIOR LAZĂR din gospodăria
cu privire Ia grăbirea treerişului, pre primul care şi-a predat cota.
ria agricolă colectivă „Steaua Roşie“ agricolă colectivă „Avântul“ din co
cum şi exemplului în muncă dat de — Chitanţa nr. 1 e la mine, fraţilor, din comuna Apahida-Clu], muna D răgeşti-B ilior.
comuniştii Florea Gh. Niţă şi Crista- spuse el râzând.
che Florea, care şi-au secerat şi tree- — Nu-i nimic... dar după 1 vine 2
rat primii grâul. şi ăsta sunt eu. Şi spunând acestea, Au terminat lucrările de recoltare a păioaselor
Ţăranii muncitori au demascat la Cristache Florea intră în birou.
Membrii gospodăriei agricole colec In aceste munci s’au evidenţiat co
vreme uneltirile chiaburilor Cucu Con tive „Dobrogeanu Gherea" din comu lectiviştii State Constantin, Niculina
In zilele următoare, convoaie şi mai
stantin, Rădulescu Constantina, Dine- na Curcani, regiunea Bucureşti, spriji D. Păun, Dumitru llie, care au depăşit
lungi se înşirară pe şosea, ţăranii pre
scu Maria, Ştefan Gheorghe, care niţi de S.M.T. Ulmeni, au început din zilnic normele de muncă.
dând în total, până în ziua de 20 Iulie
au încercat, prin svonuri, să împiedice vreme secerişul păioaselor. Muncind Lucrările de treeriş care au început
9.627 kg. grâu şi 2.578 kg. orz. cu însufleţire, ei au reuşit în scurt timp încă mai de mult, se apropie de sfârşit.
pe ţăranii muncitori să-şi îndeplinea
să termine de secerat toată suprafaţa
scă la timp planul de seceriş şi treeriş. I. Constantin cultivată cu orz, secară şi grâu, reali P. Mavrodin şi I. Sandu
Nici Tudorache Alexandru, nici Şer- corespondent zând astfel planul sută la sută. corespondenţi
