Page 4 - Albina_1952_07

î ALBI NA

de scriitorul sovietic G. MEDÂNSCHI
...Grija de căpetenie a Iui Se- Un camion poate încărca opt că­
mion era strângerea recoltei. Şi piţe şi unei echipe îi rămăseseră
aici el continua cu îndărătnicie să Faptele povestite de scriitorul sovietic G. Medânschi în romanul numai patru. Şoferul vroia să adau­
urmeze aceeaş linie pe care şi-o „Maria” s’au petrecut în colhozul „Podsosenchi", între anii 1941— ge patru căpiţe dintr’o altă echipă,
alesese toamna trecută : să strân­ 1945, adică în timpul când popoarele sovietice au purtat Marele dar şefa de echipă nu se’mpăca de
gă recolta fir cu fir şi să lupte cu Război pentru Apărarea Patriei, apoi au trecut, după îngenuncherea loc cu asta.
dinţii încleştaţi pentru tot ce-a fost fiarei fasciste, la munca de reconstrucţie, la îndeplinirea planului — Ce să fac? Să gonesc de po­
cultivat şi îngrijit. cincinal stalirust de după război. mană o maşină goală ? Că doar şi
După ce bărbaţii din colhozul „Podsosenchi" pleacă să apere
Chibzuise totul, până în cele mai eu răspund de consumul benzinei
mici amănunte : cum să se secere Patria Sovietică atacată de hitlerişii, colhoznica Maria Morozova ■— ţipă şoferul.
căpătând mai multă pricepere în lupta cu greutăţile din colhoz, pri­
recolta, cu ce să se secere, cum să meşte conducerea colhozului. In timp ce conduce colhozul, ea se do­ — Puţin îmi pasă de consumul
se apuce snopul, cum să-l arunce vedeşte o femee cu multă pricepere în toate problemele agrotehnice. tău, — nu se lăsă şefa de echipă.
în căruţă şi cum să-l descarce, pen- In fragmentele pe care le publicăm mai jos se vede grija colhoz­ N’o să mă apuc să-mi amestec
truca să nu se piardă niciun nicilor, grija şefului de echipă Semion, soţul Măriei, de a strânge grâul meu cu-al altora, străini.
grăunte. ta timp recolta de grâne, grija de a nu pierde nici un bob, deoarece — Dar ce, grâul celălalt' e din
— Celui care o să arunce snopii este vorba de hrana întregului popor. Deaceea toate forţele colhozului altă republică, sau ce ? Străin, auzi!
fără băgare de seamă, am să-i scad se grupează acum pentru strângerea recoltei. — Păi ţie ce, puţin îţi pasă 1 Eu
din zilele-muncă. Şi dacă n’o face Citind romanul „Maria", ţăranii muncitori vor înţelege dece oa­ am dat grâului meu îngrăşământ
nici atunci cum trebue, îl alung menii sovietici au ajuns la o viaţă îmbelşugată, vor învăţa şi ei cum suplimentar, pe când acolo, aşa
cu totul de pe câmp, — le puse să-şi făurească un trai mai bun prin aplicarea învăţăturilor agroteh­ cum l-au semănat, aşa au şi uitat
el în vedere celor din echipa lui. nice, muncind cu avânt. Romanul „Maria" a apărut în traducere ro­ de el. Nu las să se amestece 1
— Cum se face la noi ? Snopu-i mânească în editura „Cartea Rusă". ★
apucat, târît, aruncat ca un bu­ Mai departe se vede grija Măriei şi
tuc, când el ar trebui apucat a lui Semion, bărbatul ei care se întor­
ca un copil. Când o să-i cărăm, primi o scrisoare dela Nicolai. O că s’au mai adăugat maşini, fie că sese de pe front, pentru a face desmi-
riştitul imediat după seceriş. Grija lor
o să venim cu carul cât mai a- înştiinţa că Xiuşa a născut un la Dubcov şi cele vechi au început este grija tuturor colhoznicilor.
proape de fiecare claie. Pentruca, băiat. La scrisoare era adăugat un să lucreze mai bine, S.M.T.-ul le ★
chiar de pe locul lui, snopul să fie bileţel, scris cu creionul chiar de dădu pe neaşteptate o combaină. Semion se sculă şi scoase de pe
aruncat drept în. car. Să vedem a- Xiuşa. Şi iat-o că pluteşte încet şi lin pe poliţa, unde şi el şi Maria-şi ţineau
cum cum să fie dat snopul. De obi­ „Mămucă dragă 1 Totul e în re­ câmp! Uşor, ca un înotător cărţile şi tot felul de caiete de însem­
cei, îl dăm cu cotorul înainte ! Aşa-i gulă. Fiul e grăsuţ ca un ursulache care-ar da din mâini, lopeţile sece- nări, „Bazele agriculturii** ale ace-
mai la îndemână, — nici vorbă. Dar — cântăreşte trei şi două sute şi tot răloarei bat spicele, plescăind. luiaş Viliams. Răsfoi cartea şi găsi
dacă te-ai uita mai bine, ai vedea ţipă de te bagă’n sperieţi! Am hotâ- Chipul mecanicului dela volan e un loc însemnat cu o paranteză, în-
cum snopul se loveşte de-o coastă, rît să-l chem Feodor, în amintirea aspru şi nemişcat. Iată că de com­ lăuntrul căreia se mai vedea şi o
— păci şi spicele se scutură şi boa­ lui Fediuşca al nostru. Bine? Te baină se apropie un camion şi din cruciuliţă.
bele cad pe jos. Se scutură unul, se sărut. Salutări tatei. Veniţi neapă­ buneber porniră a curge, şuruind, — Uite, aici vorbeşte de desmi-
scutură altul — şi iacă paguba rat la noi să vă vedeţi nepotul1*. boabele de grâu. Camionul o porni riştfre şi despre arăturile de toamna
gata 1 Snopul trebue dat cu spicele Maria se bucură de scrisoare, dar spre arie, ridicând praf în urma lui, făcute cu antetrupiţă : „Ambele me­
înainte. Pentruca toate grăunţele să o podidiră lacrimile : era mişcată că iar lopeţile secerătoarei începură tode, una fără alta, aplicate-fiecare
cadă în căruţă. De acolo n’au să Xiuşa nu-şi uita fratele. Când erau iar să bată, plescăind, valurile au­ în parte, îşi pierd în întregime sau
dispară, pentrucă o să’ntindem pe mai mici, se mai certau, ba se în­ rii, şi combaina se. porni iarăşi să aproape în întregime orice impor­
fund o pânză de cort. Şi căruţele să tâmpla să se mai ia şi la bătaie, plutească pe marea de grâu. tanţă din punct de vedere al produc­
fie cât mai bine înfundate. Ferească dar acum, ian te uită 1 Niciodată încă nu se lucrase cu tivităţii şi, în consecinţă, îşi pierd
Dumnezeu să cadă ceva 1 Maria îi răspunse Xiuşei îndată atâta încordare la strângerea re­ şi rostul lor”.— Ai auzit? Iar voi aţi
El nu încredinţă oricui încărcare- printr’o scrisoare prin care o feli­ coltei şi niciodată încă Maria nu pus antetrupiţa, slavă Domnului,
căruţelor, ci numai celor mai price­ cită, o lăudă pentru hotărîrea ei de văzuse un asemenea interes. Oa­ la punct, dar cu maşina de desmi-
puţi şi mai îndemânatici. De obi­ a da copilului numele scump al lui menii făcuseră însămânţările pe riştit aţi rămas de căruţă. Colhoz­
cei, treaba asta o făceau Varvara şi Feodor, dar nu-i promise să vie brigăzi şi echipe şi tot aşa pe echi­ nicul cere, guvernul recomandă, iar
Tuşa Nadeoja, iar snopii îi dădeau curând. pe şi brigăzi ridicau căpiţele, tree- voi...
Semion şi Gruniaşa. Şi nu ştiu cum „Nu ştii ce-i acum la no. ? E’n rau şi ţineau socoteala. Şi de soco­ — Păi, dacă nu este 1 — se scu­
se făcea, dar lucrau în pereche: la toiul lucrului**. teala asta depindea şi ziua-muncă. ză Dubcov.
o căruţă, Gruniaşa cu Tuşa Nadeo­ Şi într’adevăr, munca era în toi. Anul acesta, ziua-muncă n’o să se — Nu este şi nu este 1 Păi des­
ja, la cealaltă, Semion cu Varvara. Se strângeau grânele cu tot ce se socotească pe colhoz, ci pe brigăzi pre asta-i vorba, că nu este 1 Dar
Semion o preţuia mult pe Varva­ putea — şi cu mâinile şi cu seceră- — după recoltă şi după numărul uite că tot Viliams vorbeşte de un
ra pentru sârguinţa ei, pentru felul toarea şi cu cositoarele şi cu com- zilelor-muncă făcute. Şi aşa şi soco­ orecare mecanic Nesterenco, care
în care aducea la îndeplinire munca bainele. In timpul războiului, se lip­ teau şi discutau, căutând să fie cât a construit o maşină proprie de des-
ei, pentru grija pe care-o arăta. siseră de combaine. Dar acum, fie mai exacţi. miriştit. Vezi 1
Prindea din sbor fie­ Asta a fost ce-au
care cuvânt de-al lui vorbit ei între ei.
şi părea că-i gata să După câteva zile,
facă tot ce-i spunea. Dubcov trecu iar ca
Pe Petruha al ei îl maşina (după cum
ţinea aşa fel sub ochi, zice el: „s’a repezit**)
încât băiatul făcea şi spuse să se care
toate ca la comandă; clăile în vederea des-
întoarce-te, adună, iă miriştirii.
din nou! Chiar şi Se­ — Ei, ce s’a întâm­
mion ţinea uneori par­ plat? Ai fabricat-o?
tea băiatului. Dar nu —‘ zâmbi Semion.
numai faţă de Petru­ — Am fabricat-o.
ha ci şi faţă de alţi — Vezi, asta el Nu
oameni din echipă degeaba spun eu că
era pretenţioasă; nu
fă asta aşa, nu fă cea­ eşti om de ispravă!
Şi iată că toată
laltă aşal Şi Semion munca trebue reorga­
se baza pe ea în toate
şi aproape că nu fă­ nizată în grabă, să
nu se mai facă clăile
cea nimic fără să se
sfătuiască cu dânsa. pe câmp, ci să se adu­
El nu băga de sea­ că toate grânele pe
mă cum îl urmăreau arie, să se grăbească
şi căratul snopilor de
ochii Măriei, de de­
parte, fără să se des­ pe câmp şi, în vederea
asta, Maria mobiliza
prindă de pe el şi, la absolut toată lumea
drept vorbind, nici nu
se gândea la asta... disponibilă.
. . . v a Şi echipa lui Se­
...In toiul strânsu­ mion trecu la căratul
lui recoltei, Maria snopilor.