Page 41 - Albina_1952_07
P. 41
& ALBI NA
CC 1IAZ ŞI CC T A L C
„Botezul" chiaburului Recrutare cu muzica
Noapte. Comuna Bradu, regiunea aceasta, chiaburul se puse pe pregăti Imperialiştii americani folosesc drept şălui. (Mai ales când sunt flămânzi şl
Piteşti, doarme cufundată în ceaţă, tul ploconului : a frământat bine brân carne de tun orice: animale, insecte şomeri).
Numai chiaburul Ion T. Ionescu, cu za, a îndopat sdravăn oaia cu pricina şi oameni. Dar, dacă „recrutarea şl Dar recrutarea cu muzica, mai are şl
fundat şi el în gândurile sale negre, şi a îndulcit cu mult meşteşug ţuica
mai e treaz. Leoarcă de năduşeală, de prune, care trebuia să „îndulcească" înarmarea" şoarecilor, ţânţarilor, a o altă socoteală şi-anume: poporul
chiaburul se căzneşte să „ticluiască" şi ea inima „naşului" care-1 va boteza muştelor şi a altor paraziţi s’a putut american are prilejul să se „convingă"
o scrisoare, „care să-i meargă la inimă ca „mijlocaş". face fără prea multă bătaie de cap şi că trimiterea pe front a tinerilor (ci
preşedintelui sfatului popular". După După câteva zile, spre bucuria lui, (ceeace e mai principal pentru ei) mal teşte trimiterea la abator) nu se face
miezul nopţii, chiaburul reciti în şoaptă chiaburul fu chemat la căminul cultu ieftin, cu oamenii însă le-a mers cam... numai aşa, de mântuială, ci cu paradă,
scrisoare terminată : ral, unde avea loc o serbare. „lacătă, scump. In laboratoare neputând să-i cu fanfare, ceeace dovedeşte patriotis
Iubitul şi scumpul meu preşedinte. gândea el, că am intrat şi eu în rând
Iacă, stăm şi eu In noaptea asta de cu lumea". prepare , ei trebuiau recrutaţi. In mul guvernanţilor americani, care ţin
vorbă cu nevastă-mea. Mai svoneam Tocmai începuse preşedintele să vor cursul anului trecut, numai pentru la patria lor (patria lor e dolarul) ca
(adică mai vorbeam vream să zic) şi bească. „Frumos mai vorbeşte preşe propagandă (adică pentru lămurirea la cea mai scumpă comoară a vieţii.
noi despre una, despre alta. Şi aşa, nu dintele ăsta al nostru, gândea chiabu tinerilor de a intra de „bunăvoe" în Cum cei mai mulţi dintre tinerii a-
ştiu cum, veni vorba şi despre matale. rul. Să ne trăiască, că-i om bun". armata americană şi a lupta pentru mericani însă şi-au pus degetele în u-
II spuneam eu nevestii: ce să facă şt Chiaburul deveni mai atent. îşi des
bietul preşedinte ? Toată ziulica nu-şi cheie gulerul la cămaşă şi-şi întinse cauza „nobilă" a trusturilor de arma rechi şi au întors spatele mascaradei
mal adună picioarele de pe drumuri, gâtul mai înainte, ca un şarpe. Se fră ment), s’au cheltuit 1.120.175 dolari. „muzicale”, colonelul a arătat mai de
pentru ca, vorba aia, să fie tot omul fe mânta mereu. îşi băgă un deget în Cheltuelile acestea au cam secat Ia parte că se poate totuşi ca harul bine
ricit. Dar eu ănul ştiu că dela o vreme ureche. Parcă nu prea înţelegea el bine. inimă congresul, adică haita de lupi făcător al fanfarei să cadă asupra pă
n'am mal avut timp nici să zâmbesc Despre ce scrisoare vorbeşte preşedin rinţilor, rudelor sau prietenilor tine
măcar de atâtea necazuri câte am pe tele? Şi chiaburul, prăznuind parcă săr şi de trântori miliardari, care l-a luat
cap. Şl numai dela pacostea de chia- bătoarea schimbării la faţă, începu să de guler (după cum arată revista rilor, care mai plini de avânt „patrio
burle mi se trag toate astea; că pe ia pe rând culorile curcubeului. Se „News-Week") pe reprezentantul mi tic" îi vor convinge cumva pe aceştia
cinstea mea, iţi spun, m’am săturat pâ- pregăti să bată în retragere spre uşă. nistrului apărării şi i-a cerut socoteală din urmă să st însrrie în armata de
nă'n gât de ea. De-aia am făcut şi noi „Aoleu, citeşte în faţa poporului scri pentru banii cheltuiţi. Ministrul a tri voluntari.
scrlsorica asta către mata, care eşti soarea mea... Mai sunt câteva rânduri — Noi suntem de părere, a spus co
om mai cumsecade şi ne înţelegi şi pe şi urmează iscălitura” gândi chiaburul. mis în faţa congresului pe unul dintre
noi ăştia oropsiţii. Eu ziceam că dacă Când îi auziră numele, oamenii se în cei mai şmecheri colonei de-ai săi, lonelul (bazându-se pe jalnica expe
al avea mata un post liber de mijlocaş toarseră spre el. care a încercat să-l scoată cu faţa cu rienţă a înaintaşului lor, Ilitier) că un
să mă... botezi şi pe mine ţăran mun — Mei, aici erai, pruncule? Parcă rată pe maimarele său. Astfel, congre tânăr este înrâurit în hotărîrea sa de
citor şi m’ai scoate din încurcătură, eu erai mai ţanţoş adineaori, — îi strigă sul a avut tristul prilej să constate că a intra în armată, de patru persoane:
n’aş fi d'&la de zgârie brânză. Ştii, am un ţăran din spate. părintele său, iubita lui, foamea şi do
nişte brânză proaspătă grozavă şi niş — Haideţi fraţilor să-i facem „cu s’au cheltuit mii şi mii de dolari numai
te ţuică de prună, untdelemn nu alta. metria", strigă un flăcău din faţă. Da pentru propaganda militară prin ra larul. Fanfara, la rândul ei, îi influen
Dorind ca micile mele rânduleţe să te că vrea chiaburul să-l botezăm „mij dio şi televiziune, precum şi pentru ţează şi ea pe aceştia. Cu toate că ace
găsească... (na, că uitasem să-ţi spun: locaş", hai s’o facem şi pe-a lui acum. fanfare. Congresului i-a sărit ţandăra, ste rezultate (nu prea ieftine pentru mi
o oale d'aia grasă... dacă ţi-ar face cum — Taie-i moţul mă, că-i facem noi mai cu seamă pentru cheltuelile făcute liardarii americani) au întristat mult
va trebuinţă... ştii, eu naş pretinde ni ploconul pe urmă. congresul, el a hotărît totuşi ca fanfara
mic pe ea) în momentele cele mai feri Un bătrân se dădu mai aproape de cu fanfarele. Senatorul George Iken să-şi continue misiunea ei nobilă în
cite ale vieţii, aştept al matale bi preşedinte. din statul Verniont a sărit de pe scaun
nevoitor răspuns. şi a strigat furios : ceeace priveşte recrutarea tinerilor în
» — Păcat, tovarăşe preşedinte, că nu armata imperialistă.
Ion T. Ionescu putem să i le facem chiaburului toate — La ce naiba v’au trebuit fanfare?
după datină. Să fi avut măcar un bu Ce le trebuia voluntarilor recrutaţi mu Mai sigur este însă, că fanfara va
A doua zi chiaburul s’a dus pe ia sfa servi — o să vină ziua şi ceasul — şi
tul popular. toi cu apă, ca să-i spunem : In butoi, zică? Ce, aţi făcut bâlci cu ei? la ceremonia înălţării sufletului orân
— Aş vrea să vorbesc cu preşedin botezându-te, Ioane... Să mai vii şi Colonelul a început să se fonfăe, în
tele îi spuse ei unui om de serviciu. alt’datâ cu plocoane... şi să-l J>ăgăm duirii capitaliste spre cer. La această
— E pe teren, i se răspunse scurt. niţel la fund. cercând să arate că fără fanfară şi în paradă va lua parte — cu toată dra
Chiaburul dădu trist din cap şi grăi: — Lasă c’o 3ă aibă ea judecata grija general fără muzică e cu neputinţă re gostea, alături de popoarele lumii — în
Săracul, toată ziulica nu mai şade de să-l bage la... răcoare, spuse preşedin crutarea tinerilor în armată. Muzica, treg poporul american.
pe drumuri. Apoi se mai învârti puţin tele sfatului popular.
pe lângă uşi şi pe nevăzute puse pe După o corespondenţă trimisă de pasă-mi-te, înalţă spiritul militar şi După MIM. ZOŞCENCO
biroul preşedintelui scrisoarea. După Grigore Vrabie trezeşte în oameni dorinţa de a măr- (din „Crocodil")
La unele arii din comuna Tomuleşti, raionul Referentul agricol Marin C. Radu Chiaburul Ionescu Gheorghe din comuna Cor-
Giurgiu, nu se face niciun fel de pază. Comi din Grubăneşti, raionul L.ehliu, stă năţeni-Răcari ascunsese o batoză. Ţăranii mun
tetul executiv, dovedeşte o totală lipsă de vigi mai mult pe acasă în loc să stea la citori din comună l-au demascat însă şi chiabu
lenţă. aria unde a fost repartizat rul a fost înaintat justiţiei.
CHIABURII: E singură, singurică batoza... — Ce tot te uiţi acolo, omule? ŢĂRANII MUNCITORI: N'am descoperit
IIai s’o „păzim" noi... — Supraveghez aria unde am fost numai batoza, ci şi faţa aceasta de sabotor a
repartizat. chiaburului Gheorghe Ionescu.
REDACŢIA ; B^ureştl. stra cia nohrwreann Gberea 2, telefon ; 5.39.4B. ABONAMENTE : 7.50 Iei anual. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării
Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933,942. TIPARUL; Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Piaţa Scânteii. C. 2754
