Page 6 - Albina_1952_07

8 ALBINA'
m*
Căminele culturale învaţă să aplice agrominimul
să sprijine cu toată puterea recoltarea la îngrijirea bumbacului
Pe feţele arse de soare ale ţăraniloi frunzele ce se află sub prima ramură
şi colectările muncitori ce se aflau în seara aceea la de rod care e prinsă direct pe tulpina
cercul de cultură a bumbacului, din principală.
* Dela un capăt la altul al patriei din sat, cât şi pe locul de muncă. Cel
•oastre dragi, oamenii muncii de pe ce termină primii secerişul, cei ce îşi Padia, se citea mare atenţie. Ochii — Eu aş vrea să ştiu cum se deose-
Ogoare au pornit cu dragoste şi ho- fac primii datoria patriotică a predării priveau ţintă spre învăţătorul Jianu, fceşte mugurele de rod de celălalt? în­
Utaire, la cea mai de seamă bătălie a cotelor către stat, să fie popularizaţi, care, cu o tufă de bumbac în faţă, ex­ trebă Ioana N. Cârstea.
— Vedeţi mugurele ăsta? spuse în-f
•luncilor de vară, bătălia recoltării şl pentru a fi cunoscuţi şi cinstiţi de in plica chipul în care trebue făcut ciu­ văţătorui. E învelit în trei frunzh
pitul şi cârnitul.
colectării, a cărei reuşită va Întări tregul sat. Dările de seamă pe care le
— Bumbacul, vedeţi, — începu învă­ şoare dinţate adânc. Tocmai după din­
mult succesul reformei băneşti. fac preşedinţii sfaturilor populare asu­ ţătorul Jianu — are o tulpină pe care ţii aceştia se deosebeşte mugurul da
Cu dragoste multă, mii şl mii de tă­ pra mersului muncilor de recoltare şi rod de celălalt — arătă el mergând
iau! muncitori, colectivişti, Întovărăşiţi, colectare au un mare rol. Ele sunt şl cresc două feluri de ramuri şi amân­
muncitori dela S.M.T. au asigurat Co­ pentru căminele culturale un bun pri­ două felurile se desvoltă din mugurii apoi cu lecţia,mai departe. Şi acum
să vedem cum facem cârnitul. Când pa
mitetul Central al Partidului Muncito­ lej de Întărire a activităţii de lămurire ce stau la subţioara frunzelor. Să vor­ tulpina principală s’au ivit 5—7 ramuri
resc Român, că vor munci cu toată a ţărănimii muncitoare pentru aplicarea bim mai întâi despre ramurile de rod.
dragostea, cu toată puterea lor pentru agrominimuiui la întreţinerea culturilor Le deosebim de celelalte fiindcă nu de rod şi aoeasta se întâmplă la 7—8
cresc drepte, ci ca frânte, cu cotituri în zile după ciupit, prindem cu mâna
izbânda deplină a recoltării şl colec­ şi recoltarea la timp, pentru predarea
tărilor. cotelor şi demascarea chiaburilor sa­ dreptul fiecărei flori. Aceste ramuri apar dreaptă tulpina, în punctul unde sa
dela frunza 3—5 în sus, depe tulpină. In vede bine mugurele din care se va des-
Căminele culturale, ca şl celelalte botori. volta a 5-a sau a 7-a ramură de rod.
lustitutii culturale — bibliotecile de tot Căminele culturale au sarcina de a vârf, ramul de rod poartă întotdeauna Da aici în sus, rupem vârful tulpinei,
felul, colturile roşii, casele de citit, ele., sprijini cu toate forţele lor ţărănimea un mugure de rod. Celelalte, ramurile de dar cu grijă, să nu se jupoaie scoarţa.
— au datoria şi sarcina de a sprijini muncitoare, pentru ca anul acesta re­ creştere, pornesc deobicei dela baza — Dar dacă, să zicem, unele planta
pe oamenii muncii de pe ogoare in înde coltarea să fie făcută la vreme, cotele tulpinei şi anume dela subţioara frun­ cresc mai iute, altele mai domol? în­
plinirea angajamentelor luate. Atât ac­ să fie predate in Întregime şl cât mal zei a doua sau a treia, numărând da trebă Mitroi Nicolae,
tivitatea cultural educativă, cât şi cea curând. Astfel căminele culturale vor
artistică, trebue să slujească din plin ajuta Ia Înlăturarea urmărilor activi­ jos în sus. Aceste ramuri nu poartă — Şi chiar aşa se întâmplă. Nu se
la câştigarea bătăliei recoltării şi co­ tăţii grupului de deviatori de dreapta, fieri şi se termină cu o frunză. Ce se desvoltă toate plantele la fel; deaceea
lectării. Anul trecut, multe din căml V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu. întâmplă? Ramurile acestea de creş­ cârnitul trebue să fie repetat — îl
nele culturale, datorită unei munci or­ care prin activitatea lor au Îngreunat tere, ca şi vârful tufei, crescând iute, lămuri învăţătorul.
ganizate şi însufleţite, au reuşit să aprovizionarea populaţiei muncitoare b'ag din hrana ramurilor de rod, în- Şi aşa ca în toate serile de Vineri,
susţină din plin muncile de recoltare şl şt au încurajat pe chiaburi şl pe spe­
colectare. Aşa au stat lucrurile, bună­ culanţi să se Îmbogăţească pe spinarea fometându-le. ţăranii muncitori din Padia, regiu-1
oară, la căminele culturale din Pieşcoi, oamenilor muncii dela oraşe şi sate. — Şi ce s’ar putea face ca să putem nea Dolj, au plecat şi în seara aceea,
raionul Buzău, Ciolpani, raionul Sna- Activiştii culturali au datoria să spri­ îndrepta hrana spre ramurile ie rod, mulţumiţi că vor putea scoate roade
gov, unde au fost folosite toate for­ jine cu toată tăria politica partidului de spre gogoşii de bumbac ce cresc pe tot mai bogate.
mele de activitate cultural-educativă şi îngrădire şl Înlăturare a chiaburilor şi ele ? întrebă un ţăran. Până nu demult membrii cercului
artistică In întreaga perioadă a munci­ speculanţilor. — Puţină răbdare, că acolo ajun­ de cultura bumbacului
lor de vară. Aceste cămine au organi­ In ceeace priveşte sprijinirea colec­ făceau expe­
zat la arii gazete de perete, biblioteci, tărilor, căminele culturale trebue să-şi gem, — răspunse învăţătorul zâmbind rienţe pe o suprafaţă de 30 metri pă­
audiţii radiofonice, fotomontagii, etc. desfăşoare activitatea nu numai In sat, şi legând iar firul vorbei. Agrominl- traţi aflată în curtea şcolii. Acum sfatul
Asemenea exemple să fie urmate In duminica, ori la serile culturale, ci mat inul ne spune că pentru aceasta tre­ popular le-a dat în folosinţă 2500 metri
toate satele patriei noastre. ales la arii şi la bazele de recepţionare bue făcute două operaţii pe tufa bum­ pătraţi. Ţăranii muncitori din Padia
Organizarea de bliblioteci volante Ia a cotelor.
locul de muncă, vizionarea de filme, Conducerile căminelor culturale tre­ bacului. Prima e ciupitul, a doua, câr­ ştiu că bumbacul aduce belşug şi’n
gazete de perete, fotomontagii, audiţii bue să ştie că anul trecut muncile de nitul. Cum facem ciupitul? Cu mâna casele lor şi totodată asigură o însem­
radiofonice la arii şl bazele de recep­ colectare au fost tărăgănate, Întrucât stângă, apucăm planta din drep­ nată materie cu care lucrează multe fa­
ţie. folosirea din plin a brigăzilor de a- dela treeriş nu s’a trecut direct la co­ tul primei ramuri de rod. Cu dege­ brici ale poporului.
lectare, lăsându-se să treacă mult timp
gltaţle, sunt forme de activitate care tul mare şi cu arătătorul mâinii drepte, învăţând cum să aplice cât mai bine
trebue desfăşurată de toate instituţiile dela recoltare până la colectare.
colturale de masă. Rezultatele bogate Fiecare ţăran muncitor ce îşi predă printr’o mişcare de alunecare de sus în agrominimul la cultura bumbacului, ţă­
pe care le obţin colectiviştii şi Întovă­ cota, să fte convins că pune o cărămidă jos, pe tulpină, îndepărtăm toate ramu­ ranii muncitori din Padia sunt hotărîţi
răşiţi! să fie popularizate pe loc, acolo la construirea socialismului în patria rile de creştere, toţi mugurii şi toate să obţină o recoltă bogată.
unde se face secerişul şl îndeosebi noastră, că întăreşte Republica Popu­
la arii. Muncind In felul acesta, că­ lară Română, că trăiniceşte alianţa cu
minele culturale ajută la Întărirea alian­ fratele său dela oraş, muncitorul, că Examenul de admitere în şcolile profesionale
luptă pentru pace în lume şi pentru
ţei frăţeşti dintre clasa muncitoare şl
liniştea caselor noastre, pândite de Direcţia Generală a Rezervelor de zenta la examenul medical şi absolven­
ţărănimea muncitoare, ajută tot mal măcelarii de popoare, imperialiştii a- Muncă face cunoscut: ţii şcolilor de 7 ani, însă numai cei cate
mulţi ţărani muncitori să păşească pe mericani şl englezi. Examenul de admitere în şcolile pro­ provin din mediul rural (din sate).
drumul de viaţă nouă, In Întovărăşiri, Activişti al căminelor culturale, col­ fesionale ale Rezervelor de Muncă în­ Absolvenţii şcolilor de 7 ani din me­
sau in gospodării colective. ţurilor roşii, caselor de citit ! Folosiţi cepe în ziua de 14 Iulie a. c. diul urban (dela oraşe) se vor putea
din plin toate formele de activitate ! În­ La acest examen se pot înscrie tinerii înscrie la şcolile profesionale numai în
O grijă deosebită trebue să aibe
drumaţi zi de zi pe ţăranii muncitori In cu 4, 5 şi 6 clase elementare, care au a doua jumătate a lunii August, după
căminele culturale pentru populariza­ bătălia recoltării şl colectării ! Înainte, întrerupt şcoala cel mai târziu fu anul ce se vor termina examenele de admi­
rea fruntaşilor la gazetele de perete pentru succesul acestei bătălii I 1951. Deasemeni, se pot înscrie şi pre- tere la şcolile medii.

Din toată ţara primim corespondenţe nu Marin, Baciu Constantin şi Hali-cl
din care se vede cum ţăranii muncitori, Sâ zdrobim fără cruţ are Haralamb nu şi-au achitat cotele de
în frunte cu comuniştii, luptă cu tărie cereale pe anul 1951. Cine era să-i o-
împotriva chiaburilor şi a celor ce-i uneltirile chiaburilor şi ale celor ce-i ocrotesc! blige să-şi predea cotele, dacă însuşi
ocrotesc pe aceşti duşmani. Totodată preşedintele sfatului popular, Răileanu
ţăranii muncitori îşi iau angajamentul odată trimişi în judecată pentru sabo­ cârciume în comună şi în Sibiu, deve­ Constantin, era prieten la cataramă cu
să recolteze şi să predea cotele Ia tarea legilor statului nostru. nise peste noapte „mijlocaş” şi apoi co­ ei? Ca ginere al chiaburului Ion T. Si-
timp, să demaşte cu tărie toate unel­ lectivist. Insă lupul îşi schimbă părul, mion, Răileanu a intrat cu totul în
tirile chiaburilor, întărind astfel alian­ AU ALUNGAT DUŞMANII dar năravul ba. Chiaburul intrat în gos­ clica chiaburilor. Datorită acestei câr­
ţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea STRECURAŢI IN podăria colectivă căuta să bage intrigi dăşii, comuna Blândeşti era codaşă Ia
muncitoare. GOSPODĂRIILE COLECTIVE între colectivişti. Mai mult, duşmanul toate acţiunile.
nici nu adusese toată averea în gos­
Datorită slăbirii vigilenţei revoluţio­ Ultimele documente ale partidului cu
SABOTAU PLANUL podăria colectivă, ci dosise suprafeţe privire Ia abaterea de dreapta dela li­
nare, în unele gospodării colective s’au
DE COLECTĂRI strecurat chiaburi. De pildă, în gos­ mari de livadă şi vie. Ajutaţi de Ho- nia partidului au trezit vigilenţa ţăra­
podăria colectivă din comuna Uri, re­ tărîrea partidului din 18 Septembrie nilor muncitori din comună.
In timp ce ţăranii muncitori din giunea Rodna, au pătruns elemente 1951, colectiviştii au svâriit afară pe Luptând împotriva acestei abateri în
comuna Dumbrava, raionul Lugoj comuna lor, ţăranii muncitori au înlă­
exploatatoare şi duşmane. Astfel intra­ chiaburii din gospodăriile colective
şi-au achitat cu cinste cotele către seră în gospodărie trei bogătani : Mu- turat pe Răileanu din postul ce-1 deţi­
din Uri şi Apoidul de Sus.
stat pe anul 1951, chiaburul Simione- reşan Teodor, Andraş Alex. şi Siiket nea. Totodată ei şi-au arătat dragostea
scu Ion nu s’a sinchisit să-şi predea Andrei. Ei nu făceau altceva decât să A FOST DEMASCAT faţă de partidul nostru şi Comitetul
2.000 kg. cereale. Tot în această co­ împiedice munca şi lupta colectivişti­ OCROTITORUL C1HABURILOR său Central, în frunte cu tovarăşul
mună mai sunt chiaburi ca Moldovan lor. Ei se împotriveau din răsputeri a- in comuna Blândeşti din raiomi1 Gheorghe Gheorghiu-Dej, care conduc
Nicolae, Adamoni Ioan, Peicuţ Petre plieării metodelor agrotehnice înain Botoşani, chiaburii erau ocrotiţi de poporul muncitor înainte, pe drumul
şl alţii care nu şi-au achitat cotele la tate.
Răileanu Constantin, preşedintele co­ construirii socialismului, după învăţă­
colectare. Ţăranii muncitori cer comite­ La fel s’a întâmplat şi în gospodăria
mitetului executiv al sfatului popular. turile marelui Staiin.
tului executiv al sfatului popular comu­ colectivă „Brazdă nouă“ din comuna Aşa se face că chiaburul Marian Gh.
nal, care s’a dovedit a fi,ţâre îngădui­ Apoidul de Sus, regiunea Sibiu. Chia­ nu a predat decât 432 litri lapte din După corespondenţele trimise de to-
tor faţă de chiaburi, să-i oblige pe a- burul Vasile Albu, fost primar pe vre­ 2.213 litri cât datora drept cotă Dea- i varăşil Straton Nicanor, \ Burza
eeştia să predea cotele şi .să fie tot­ muri,. „mar.e negustor, proprietar de semenea, chiaburii Lazăr Ursu, Paşca- Gheorghe şi Budrală Dumitru, ,,:;
e i i >i:i !