Page 8 - Albina_1952_07
P. 8
8 ALBI NA
CU T A L C
O poveste... cu sarea chiaburoaicei Tineretul din Germania O ccldentală refuză să fie carne de tari
imperialiştilor americani, aţă ţătorl la război.
— Tu, Saveta, parcă nu ţi-s boii — D’apoi cum poţi spune asta? sări (Ziarele).
acasă! chiaburoiaca.
— D’apoi vezi bine că nu mi-s! — Fiindcă-i firul sărat cum n’am
mormăi chiaburoaica Anghel Saveta mai pomenit.
din comuna Şard, raionul Alba. Că-ţi — Că doară n’o fi dulce! Şi-apoi,
mai vine-a râde când ţi-i baiul pe cap? dacă cugeţi cu dreptate vezi cum îi
— Doară n’o murit scrofiţa? adevărul: încă de când erau micuţe, le
— Mai răul dădeam oiţelor să lingă sare.
— No, că mai rău nu se poate! făcu
vecina chiaburoaicei, o altă bogătană — Om vedea noi! zise colectorul.
Şi a văzut. Lâna fusese dată prin
a satului. sare, udată şi ţinută la răcoare să se
— Ba se poate, şi-asta-i prost! Tre-
bue să predau musai cota de lână! îmbibe cât mai bine şi să atârne cât
mai greu.
— D’apoi că nu te pierde cu firea,
Saveto! Ai predat-o? — Te-am prins! zise colectorul. Vezi!
— încă nu... Vezi însă, că după trei Sarea-i bună la fiertură, însă nu peste
zile, e termenul de predare! măsură! Spune drept, cum ai făcut?
— No, Saveta' Trebue să ştii cum — Vai şi-amar! se văită.ea. Nu mă
să-ţi aranjezi treburile... Trei zile, zis- băga în vreun bai, că-mi rămân oile
ai? No, mai ai timp ca să cugeti! Şi... pe drumuri! Şi adaogă încet, la ure
multă îi? chea colectorului: ca să nu fim oameni
— Multă, de mi se rupe inima! Şapte răi, îţi promit şase ţigăi.
kiie, auzi tu? Şi de şapte zile nu s’o — Ai făcut-o de oaie! strigă colecto
mai lipit somnul de minei rul. Aţi auzit oameni buni? Năpârca
Vecina se gândi puţin. mă ispiteşte să... cădem la învoială!
— Uite ce mă cuget eu... Fă-ţi ure Crede că sunt din cei care îngădue
chea mai aproape, că şi gardu’ are chiaburilor să-şi facă de cap...
urechi. Ce-ar fi dacă...? — Bravo, tovarăşe colector! ziseră RIDGWAY: — Bun! Armamentul îl avem, echipamentul la fel, dar ce
Saveta asculta cu lăcomie. Apoi, punem în el ?
parcă se mai lumină la fată. întrebă sătenii care erau de faţă la întâmplare.
cu jumătate glas: Aşa te vrem, om dintr’o bucată, omul
— Şi tu crezi?... poporului. Nu — cum am citit în zia
E x a m e n e
:— Ce să cred, că doar îi sigur! rele noastre — precum că preşedintele
Centrul pentru colectarea lânei este sfatului popular din Gherăseni-Buzău, In Statele Unite ale Americii există profesor ce inteligent este? Micuţ, da»
în comuna Ighiu. Când veni rândul a căzut la învoială cu chiaburoaica şcoli anume pentru fiii marilor bogă cunoaşte toată politica americană!
taşi şi industriaşi americani. In aceste Profesorul: Nota 10! Acum să te
chiaburoaicei, responsabilul — care o Ţinea Corbu fiindcă este... finul ei! De
şcoli, răsfăţaţii copii ai miliardarilor ascuit la fizică. Ce sunt corpurile elas
cunoştea pe şerpoaică — o întrebă: bună seamă că şi el o să dea socoată trec clasele în primul rând datorită ba* tice?
— Câte kile ai adus? că orice împăciuială are zi de soco mior părinţilor şi nicidecum meritelor
Johny: Corpurile elastice sunt corpu
— Şapte, precum îs obligată! teală!... pe care le au la învăţătură. rile care se întind.
— Văd că-s şapte jumătate! De curând, au avut loc, la o astfel Profesorul: Poţi să-mi dai şi uri
Fiind dată pe mâna organelor de mi
— Ei, mai treacă dela mine! O fi Je şcoală, examenele de sfârşit de an. exemplu?
liţie, chiaburoaica Anghel Saveta re
şi lâna mai grea, că e de oaie ţigaie! lată cum a mers examinarea iui Johny Johny: De exemplu, copiii care hoîJ
cunoscu că ţinuse lâna în saramură 3
Sau te superi că-i mai mult? Vanderblitt, elev de liceu, feciorul cu năresc pe străzile New-York-uIui. Sunt
zile, ca să tragă chiulul la cântar; că pe noscutului bancher cu acelâş nume. La
Colectorului nu-i venea să creadă; elastici pentrucă se întind de foame.
adevărat, lână curată erau numai 4 ki examen a asistat şi tatăl micului Johny.
ştia el că pe chiaburoaică n’o lăsa Profesorul: Cum te numeşti ? Profesorul: Excelent. Ştii care sunt
lograme. Restul era sare, peste trei
Inima să mai „treacă dela ea”. Deaceea Johny: Johny Vanderblitt. uneltele cele mai folositoare pentru
kile. muncile câmpului ?
luă câteva fire în mână. Le privi cu bă Profesorul: Bine. Ce vârstă ai ?
Chiaburoaica Anghel Saveta a fost Johny: Artileria de câmp, infanteria
gare de seamă: parcă erau îmbâcsite, Johny: 14 ani!
trimisă în judecată. Lâna stătuse 3 zile Profesorul: Foarte bine. îmi place că de câmp şi carele de câmp! Ele sunt
aveau ceva alb pe ele. Duse un fir Ia Ia saramură, dar chiaburoaica va sta răspunzi repede. cele mai folositoare pentrucă ele aduc
gură.
cu mult mai mult Ia închisoare. Tatăl: Domnule profesor, aţi observat tatei câştiguri mari.
— Tiii?... făcu el. Parc’a stat în sa- cred, ce bine e pregătit fiul meu. - Profesorul: Foarte bine! Cu aceste
ramurăl CRISTEA TODERICI
Profesorul: Sigur. Să-i mai pun doar cunoştinţe pe care le ai la vârsta asta,
câteva înhebări. Care sunt cele mai vă ajungi cu siguranţă urmaşul lui Ridg-
Un spic nestrâns la timp tămătoare vieţuitoare de pe pământ? way. Acum să văd ce ştii la anatomie.
Johny: Porumbelul, pentrucă el e Ce este de exemplu inima ?
simbolul păcii! Johny: Inima este locul cel mai bun
Profesorul: Minunat. Nici d-1 Trumtn de ţintit cu revolverul.
n’ar fi răspuns mai bine. Şi care sunt Profesorul: Dar mâinile ştii Ia ce fo
cele mai folositoare vieţuitoare? losesc?
Johny: Şobolanii, purecii şi gândac’!, Johny: Tata spune că la adunat O-
pentrucă împrăştie cultura şi civilizaţia banii.
americană. Profesorul: Aşa este.
Profesorul: Dar dintre toate vieţui Tată!: Domnule profesor, cred că 1-aţl
toarele, ştii tu care sunt cele mai uşor ascultat deajuns. Aţi observat ce bine
de dresat? ştie şi ce cultură vastă are.
Johny: Sigur. Cele mai uşor de dre Profesorul: Sigur, sigur, Johny Van-
sat sunt guvernele din Europa de Apus; derblilt ai trecut cu nota 10!
fac tot, după placul tatei şi al prieteni Tatăl: Mulţumesc, domnule profesori
lor săi... Treci mâine pela mine la fabrică, să-ţi
Tatăl: Bravo Johny! Vedeţi, domnule dau şi eu nota... de încasare!
V i n o v a l u l
Doi cetăţeni trec prin faţa unei în Pe unii chiar i-a ucis şi a dat mită
chisori din Franţa. unui ministru ca să-l numească într’un
— Ştii — zice unul — că eu cu post mare.
nosc pe cineva care stă aici! — Atunci merită să stea acolo unde
— Da? Şi ce a făcut ? este!
— Din cauza lui au fost închişi pe — Ba nu merită deloc: e directorul
... e ca o hrană dată duşmanului nedrept numeroşi oameni nevinovaţi. închisorii.
Tiparul . Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” — Piaţa Scânteii C. 2419
