Page 12 - Albina_1952_08
P. 12

4                                                                                                                         A  L  B  I  N  A


                            Prima              mare înfăptuire                                                     Aşa  a  luat  fiinţă

                      a     pianului                   de electrificare                                   gospodăria  agricolă colectivă

                La  începutul  anului  195U  pe  apa  lalonuţei  in sus,   construcţii  ale  uzinei  au  fost  făcute  in  ţara  noastră
              in  apropierea  salului  Doiceşti,  au  începui  lucrările   de  ingineri  şi  arhitecţi  români.           din  Baia
              pentru  construirea  centralei   termoelectrice  „ Gh.   Timp  de  peste  doi  ani  constructorii  au  muncit  cu
               Gheorghiu-Dej’’.                               deosebită  'încordare.
                Pe  vremuri,  în  locul  unde  s ’a  pornit  construirea                                     In  comuna  Baia  din  raionul  Babadag,  de  mai  bine
              acestei  mari  uzine  electrice,  vătafii  boierului  îi  bi-   Nici  nu  s’au  împlinit  2  ani  de  când  C.  C.  ai   de  un  an  pe  mulţi  ţărani  muncitori  ii  stăpânea  gân­
              ciuiait  pe  ţăranii  care  robeau  pe  moşie.  Deaceta şi   P.M.R.  şi  Consiliul  de  Miniştri  au  aprobat  planul   dul  de  a-şi  făuri  gospodărie  agricolă  colec­
              locului  i  se  zicea  „ Lunca  boierului".     de  electrificare  a  ţării  şi  termocentrala  a  fost  pusă   tivă.  Comuniştii  se  aflau  în  primele  rânduri.  Mis
                Astăzi  pe  aceste  locuri  s’a  înălţat  o  uzină  ca  un   în  funcţiune.  Constructorii  şi-au  înzecit  puterile şi   Marin  Boruz,  membru  de  partid  care  a  fost  slugă
              palat  uriaş.  înălţimea  clădirii  este  cât  a  unei  case   şi-au  îndeplinit  sarcina  de  cinste  de  a  construi  ter­
              cu  14  etaje.  Termocentrala  dela  Doiceşti,  prima   mocentrala  care  poartă  numele  tovarăşului  Gh.  ani  de  zile  la  boieri  şi  chiaburi,  era  pretutindeni  în
              mare  termocentrală  din  planul  de  electrificare,  cu   Gheorghiu-Dej.                   casele oamenilor,  se  sfătuia  cu  ei,  le  citea  din  cărţi,
              o  putere  instalată  de  120.000  kw.  este  cu  mult  mai   Deosebit  de  mare  este  însemnătatea  termocen­  şi-i  îndemna  să  îngroaşe  rândurile  celor  ce  vor  să
              puternică  decât  orice  centrală  electrică  din  ţara   tralei  dela  Doiceşti,  atât  pentru  desvoltarea  indus­  se  înscrie  în  gospodăria  colectivă.  Asemeni  lui
              noastră.  Folosind  din  plin  experienţa  sovietică  şi   triei,  căi  şi  pentru  propăşirea  agriculturii.  Termo­  Marin  Boruz  duceau  munca  şi  comuniştii  Ciucă
              ajutorul  economic  sovietic,  maşinile  şi  echipamen­  centrala  va  alimenta  cu  energie  electrică  întreprin­  Gheorghe,  Gheorghe  Voinea  şi  alţi  câţiva  ţărani
              tul  industrial  din  Republica-soră  Cehoslovacă,  cu   deri  de  seamă  din  regiunile  Bucureşti,  Stalin,  Plo-   muncitori.
              ajutorul frăţesc  al  unor  tehnicieni  cehoslovaci,  miile   eşti.  Ea  va  da  putinţa  ca  pentru  prima  oară
              de  muncitori  au  înălţat  uzina.              în  ţara  noastră  să  se  treacă  la  electfificarea  trans­  La  căminul  cultural  se  ţineau  tot  mai  multe  con­
                Prin  ţelul  cum  foloseşte  combustibilul,  termocen­  porturilor  pe  calea  ferată.  Va  fi  electrificată  calea  ferinţe  despre  gospodăria  colectivă  şi  despre  col­
               trala  va  face  anual  stalului  o  economie  de  90  mi­  ferată  Câmpina-Oraşul  Stalin.   Deci  energia,  pu­  hozurile  sovietice.  La  gazeta  cetăţenească  nu  era
              lioane  lei.                                    terea  electrică,  ce  va  porni  dela  Doiceşti,  va  mâna   săptămână  ca  să  nu  apară  articole,  unde  câte  un
                Ca  să  ne  dăm  seama  cât  de  mare  e  această  ter­  strunguri,  războaie  de  ţesut  pânză  şi  alte  maşini,   agitator  să  arate  cum  duce  munca  de  lămurire  pen­
              mocentrală,  e  bine  să  ştim  că  au  lucrat  pentru   va  mâna  locomotive  electrice,  va  uşura  mult  mun­  tru  înfiinţarea  gospodăriei  colective  şi  in  acelaş
              înălţarea  ei  2.200  de  constructori,  800  de  montori   ca  omului
              şi  60 proiectanţi.  Iar  mulţi  muncitori  au  folosii  ma­  hi  muite  sate  se  va  simţi  din  plin  urmările  con­  timp  să  demaşte  fără  cruţare  svonurile  şi  mârşă­
               şini,  ca  de  pildă  excavatoare  ce  înlocuesc  munca a   struirii  termocentralei.   Vor  fi  electrificate  nu­  viile  chiaburilor.
              sute  de  oameni.                               meroase  sate  şi  în  primul  rând  unităţile  agricole   In  locurile  unde  se  adunau  oameni  mulţi,  au
                Pe  Ialomiţa  s’a  făcut  un  baraj  luna,  de  150 metri.  socialiste                    fost  puse  fotomontagil  cu  aspecte  din  viaţa  şi
              Se  construeşie  un  depozit  pentru  cenuşa  ce  va  ieşi   lată  de  ce  oamenii  muncii  dela  oraşe  şi  sate  munca  colhoznicilor  sovietici  şi  a  colectiviştilor
              din  cărbunele  lignit  care  va  fi  ars  de  motoarele uzi­  salută  cu  bucurie  prima  mare  construcţie  a  planu­  noştri.   In  multe  duminici  Radu  Marin  pleca   cu
              nei.  Acest  depozit  se  va  întinde  pe  21  hectare.  lui  de  electrificare,  termocentrala  „Gh.  Gheorghiu-
                Toate  proiectele  (planurile)  celor  peste  200  de  D e f’l                            zeci  de  ţărani  muncitori  în  vizită  la  gospodăriile
                                                                                                          agricole  colective  din  satele  megieşe,  la  Ceamur-
                                                                                                          lia  de  Jos,  Râmnic,  Fântânele,  Mihai  Viteazu,  Ba-
                                                                                                          badag...  La  aceste  gospodării   colective   ţăranii
                                                                                                          muncitori  au  văzut  cu  ochii  lor  adevărul,  s’au  con.
                                                                                                          vins  de  belşugul  din  casele  ţăranilor  colectivişti.
                                                                                                          Cei  care  au  fost  la  Ceamurlia  de  Jos  au  văzut  de
                                                                                                          pildă,  că  Ion  Pârvan  are  pe  lângă  casă  câteva
                                                                                                          oi,  păsări  câte  vrea,  un  lot  pentru  folosinţă
                                                                                                          personală,  aşa  cum  spune  statutul  model.
                                                                                                            Pentru  înfiinţarea  gospodăriei  agricole  colec­
                                                                                                          tive  s'a  dus  o  luptă  grea   pentru   înfrângerea
                                                                                                          uneltirilor  -  chiaburilor.   Chiaburul   Svârcolescu
                                                                                                          Petre  a  Jecmănit  mulţi  argaţi,  pe  spinarea  căro*--!
                                                                                                          şi-a  făcut  acareturi  şi  şi-a  adunat  20  hectare  de
                                                                                                          pământ.  Deasemeni  şi  Aurel  Oprescu,  propriet r
                                                                                                          a  30  hectare  pământ,  a  trăit  numai  şi  numai  din
                                                                                                          sudoarea  muncii  ţăranilor  săraci  şi  mijlocaşi.
                                                                                                             Fierbeau  de  furie  chiaburii  când  vedeau  că  se
                                                                                                          îngroaşă  numărul  ţăranilor  muncitori  ce  doreau  să
                                                                                                          se  înscrie  în  gospodăria  colectivă.  Svonurile  prin
                                                                                                          care  pângăreau  gospodăria  colectivă  prindeau  din
                                                                                                          ce  în  ce  mai  puţin.  Atunci  s’au  gândit  la  alt  lucru.
                                                                                                           In  rândul  celor  ce  vroiau  să  înfiinţeze  gospodăr’e
                                                                                                          colectivă  s'a   strecurat   o  unealtă  chiaburească,.
                                                                                                           Petre  Oprescu,  fratele  chiaburului  Aurel  Oprescu.
                                                                                                          Şi  tocmai  când  să  se  inaugureze  gospodăria  agri­
                                                                                                          colă  colectivă,  5  ţărani  mijlocaşi  şi-au  retras  ce­
                                                                                                           rerile.  Pentru  un  moment  câţiva  au  şovăit.  Dar
                                                                                                          eencctându-se  lucrurile  s’a   văzut  că  e  la  mijloc
                                                                                                          mâna  chiaburului  Aurel  Oprescu.  Ţăranii  munci­
                                        Termocentuila  .Gh.  Gheorghiu-Dej"  dela  Doiceşti               tori  şi-au  dat  seama  pe  dată,  au  demascat  unel­
                                                                                                           tirea  chiaburească  şi  au  întărit  lupta  pentru  forma­
              Sărbătoarea  inaugurării  termocentralei                                                     rea  gospodăriei  colective.
                                                                                                             De  îndată  ce  au  secerat  lanurile,  40  de  ţărani
                                                                                                           săraci  şi  mijlocaşi  s'au  u-nit  de  bunăvoe  în  gospo­
                                   Gh.  Gheorghiu  Dej                                                    dăria  agricolă  colectivă  ..Filimon  Sârbu".  Pămân­
                In  dimineaţa  zilei  de  10  August  a  avut  loc  la.   Gheorghiu-Dej,  în  numele  C.C.  al  P.M.R.  şi  al   turile  au  fost  comasate,  iar  tractoarele  S.M.T.-ului
              Doiceşti  inaugurarea   sărbătorească   a  centralei   Consiliului  de  Miniştri.            Ceamurlia  de  Jos  au  şi  desmiriştit  25  hectare  în
              termoelectrice  ,.Gh.  Gheorghiu-Dej”.            In  sufletele  celor  care  au  fost  de  faţă,  cuvintele   primele  zile.  Membrii  gospodăriei  agricole  colec­
                Ziua  inaugurării  sărbătoreşti  a  centralei  termo­  de  salut  şi  felicitare  din  partea  iniţiatorului  pla­
              electrice  dela  Doiceşti  a  fost  pentru  constructorii ei   nului  nostru  de  electrificare  au  trezit  un  entuziasm   tive  au  fost  organizaţi  într’o  brigadă  cu  4  echipe
              o  zi  de  neuitat.                             nestăvilit.                                  de  câmp  şi  o  echipă  legumicolă.  Munca  a  început
                Pri rinei  măreaţa  construcţie  socialistă,  gândurile   Sutele  de  constructori  şi  montori  au  scandat  pu­  pe  bază  de  plan,  în  aşa  fel  încât  în  fiecare  echipă,
              fr.iritorilor  ei  se  îndreptau  spre  iniţiatorul  planului   ternic  numele  tovarăşului  Gh.  Gheorghiu-Dej,  ca   toţi  oamenii  au  sarcini  sigure  în  lupta  pentru  do­
              nostru  de  electrificare,  al  cărui  nume  îl  poartă  ter­  semn  al  hotărîrii  lor  de  neclintit  de  a-şi  întări  efor­  bândirea  unei  recolte  bogate.
              mocentrala,  tovarăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej,   secre­  turile  pentru  terminarea  într’un  termen  cât  mai   Colectiviştii  care  înainte  trudeau  din  greu  la
              tarul  general  al  C.C.  al  P.M.R.            scurt  a  acestei  măreţe  construcţii  a  socialismului.
                Acum  când  în  mijlocul  lor  au  venit  oaspeţi  dragi                                   boieri  şi  chiaburi  iar  de  pe  petecul  lor  de  pământ
              pentru  a  participa  la  sărbătorirea  inaugurării  ter­  Cu  multă  bucurie  au  ascultat  apoi  cei  prezenţi   scoteau  cel  mult  400  kg.  boabe,  au  astăzi  de  rea­
              mocentralei,  constructorii   şi  niontorii  ei  se  simt   citirea  de  către  tovarăşul  Gheorghe  Stan,  preşe­  lizat  planuri  îndrăsneţe.  Au  în  faţa  lor  deschis
              cuprinşi  de  o  îndreptăţită  mândrie.         dintele  comitetului  executiv  al  sfatului  popular  al   un  viitor  luminos.  Planul  de  perspectivă  pe  trei
                 l.a  festivitatea  inaugurării  au  participat  membri   regiunii  Ploeşti,  a  decretului   Prezidiului   Marii   ani  arată  că  gospodăria  colectivă  va  fi  o  gospodă­
               ai  C.C.  al  P.M.R.,  membri  ai  guvernului  şi  ai  cor­  Adunări  Naţionale  pentru  decorarea  cu  Ordinul   rie  mare  şi  bogată.  Va  avea  1.000  oi,  30  vaci  de
               pului  diplomatic.                             Muncii  şi  Medalia  Muncii  a  unor  muncitori,  tehni­  lapte,  20  scroafe,  1.000  păsări,  o  prisacă  cu  50
                 Membrii  C.  C.  al  P.M.R.  şi  guvernului,  precum   cieni  şi  ingineri  care  s’au  distins  prin  munca  lor
              şi  invitaţii  au  vizitat  clădirea  şi  instalaţiile  termo­  excepţională  la  construcţia   termocentralei  „Gh.   stupi,  o  livadă  de  5  hectare.  Aici,  în  mijlocul  Do-
               centralei.  Un  moment  emoţionant  a  fost  acela  când   Gheorghiu-Dej”.                  brogei,  vânturile  mari stârnesc  nisipurile  iar  arşi-
               din  camera  de  comandă  de  unde  se  dirijează  cu­  Intr’o  atmosferă  de  măreţ  entuziasm,  construc­  ţile  usucă  semănăturile.  Colectiviştii  au  lioîărlt  să
               rentul  electric  produs  de  termocentrală,  tovarăşul   torii  termocentralei  au  hotărît  să  trimită  o  tele­  înlăture  acest  neajuns  şi  să  planteze  30  hectare
               Alexandru  A\cghioroş,  secretar  al  C.  C.  al  P.M.R.   gramă  de  omagiu  şi  recunoştinţă  marelui  prieten   perdele  de  protecţie.  Iată  deci  încă  dela  primele
               a  apăsat  pe  un  buton  al  tabloului  de  comandă,  iar   şi  susţinător  al  poporului  nostru  în  lupta  sa  pen­  începuturi  cum  experienţa  colhoznicilor  sovietici
               energia  electrică  a  pornit  prin  cablurile  de  înaltă   tru  socialism  şi  pace,  tovarăşul  losif  Vissarionovici   este  însuşită  de  colectiviştii  din  Baia.
               tensiune,  spre  Bucureşti,  Oraşul   Stalin  şi  Valea   Stalin.
               Prahovei,  spre  unităţile  industriei  noastre  socia­  Timp  de  câteva  minute  în  şir  oamenii  muncii  au   Sunt  tot  mai  mulţi  ţărani  muncitori  care  încep
               liste.                                         ovaţionat  călduros  pentru  genialul  conducător  al   să  vadă  adevărul  şi  să  se  convingă  că  acesta  este
                 Lângă  măreaţa  clădire  a  termocentralei  a  avut   omenirii  muncitoare,  1.  V.  Stalin.
               loc  apoi  un  entuziast  meeting.               Deasemeni,  constructorii  termocentralei  au  adre­  drumul  fericirii  şi  belşugului.  Până  acum,  încă  35
                 In  continuarea  meetingului  tovarăşul  Constantin   sat  o  telegramă  tovarăşului   Gh.  Gheorghiu-Dej   familii  de  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi  au  făcut  ce­
               Pârvulescu  membru  în  Biroul  Politic  al  C.C.   prin  care  işi  iau  angajamentul  de  a  face  din  această   reri  de  a  se  înscrie  în  gospodăria  agricolă  colectivă
               al  P.M.R.,  a  dat  citire  telegramei  trimise  munci­  primă  mare  victorie  punctul  de  plecare   pentru   „Filimon  Sârbu".
               torilor,  tehnicienilor  şi  inginerilor  termocentra­  obţinerea  de  noi  succese  în  realizarea  planului  de
               lei  dela  Doiceşti  de  către  tovarăşul  Gheorghe  electrificare  a  ţării.                                     AUREL  MUNTEANU
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17