Page 14 - Albina_1952_08
P. 14

6                                                                                                                           A L B I N A


                               Legea  de  temelie                                     Ţăranii  muncitori  dau  cu      drag  cotele  la  colectare

                                                                                      In  Goleşti  din  raionul  Focşani,  sece­  de  a  duce  la  baza  de  recepţie  cotele că­
                 a  marilor  drepturi  şi  libertăţi                                rişul  era  in  toi  când  a  apărut  în  ziarul   tre  stat.  Trei  căruţe  încărcate  cu  saci
                                                                                    „Scânteia"  din  ziua  de  18  Iulie,  proiec­  de  grâu,  împodobite  cu  steaguri  şi  ver­
                                                                                    tul  de  Constituţie,  care  a  dat  imbold   deaţă  au  pornit  spre  baza  de  recepţie
                 Proiectul  noii  Constituţii  a   R.P.R.   fost  cuprinşi  în  cursurile  de  alfabet!   ţăranilor  muncitori  să  pornească  cu  mai
               'stabileşte  în  capitolele  sale  cele   mal   zare  700.000  oameni.  In  anii  cincina­              din  Focşani.  Ţăranul  muncitor  Ciuşlea-
               largi  drepturi  şi  libertăţi  pentru   oa­  lului  analfabetismul  va  f)  în  întregime   multă  râvnă  ta  lucru.  S’au  luat  măsuri   nti  Cristea  care  a  predat  primul  cota,  a
               menii  muncii  din  ţara  noastră,  stator­  stârpit.                de  eleclrificare  a  ariei,  s’a  organizat   spus:  „Dau  cu  drag  cota  la  colectare,
               nicind  în  acelaş  timp  şi  garanţia  ma­  La  sate  s’au  înfiinţat  aproape  12.000   munca  în  cete  şi  s’au  cărat  snopii  dela   ştiind  că  aşa   întărim  cuceririle  po­
               terială  a  exercitării  acestor   drepturi.   cămine  culturale,  mii  de  biblioteci,  ci­  câmp.  Treerişul  a  început  în  ziua  de   porului  nostru  muncitor  consfinţit  în
               Poporul  nostru  muncitor  simte  ţi  trăe-  nematografe  şi  colţuri  roşii.  In  bugetul             proiectul  de  Constituţie” .  Acţiunea  de
               şte  din  plin   aceste  drepturi.   Bucu­  pe  anul  acesta,  pentru  acţiuni  soclal-   22  Iulie.  Printre  primii  care  au  treerat
               ria  ne  este  cu  atât  mai   mare,   cu  culturale  sunt  prevăzute  peste  5  miliar­  au  fost  ţăranii  muncitori   Ciuşleaiu   predare  a  cotelor  se  desfăşoară  cu  mult
               cât  ne  amintim  de  vremea   stăpânirii  de  300  milioane  lei,  adică  17,5  la  sută   Cristea,  Macovei  Ferbinte,  Nicolae Teo-   succes.
               burghezo-moşiereşti,  când  oamenii  mun­  din  totalul  cheltuelilor   bugetare  ale   dorescu,  Glieorghe  Cheorpea.  îndată  ce   Vasile  Manolescd
               cii  erau  asupriţi  şi  Jefuiţi   tâlhăreşte  ţării  noastre  pe  1952.
               la  adăpostul  unei  „constituţii"  plină  de   In  acest  timp,  cea  mal  mare  parie  a   au  treerat,  prima  lor  grijă  a  fost  aceea  corespondent
               minciuni  şi  făţărnicie.          bugetului  S.U .A.  este  folosită  pentru
                 Azi  la  loc  de  frunte  este  înscris  în   pregătirile  de  război  şi  doar  1  la  ■suta
               proiectul  de   Constituţie   dreptul  la   pentru  învăţământ.  Lucrurile  nu  se  pre­  Valorifică  zarzavaturi  şi  legume
               muncă,   adică  dreptul  de  a  căpăta  o  zintă  mai  bine  nici   în  celelalte  ţări
               muncă  garantată  şi  plătită  potrivit  cu  capitaliste.  Cât  priveşte  Iugoslavia,  si­
               calitatea  şl  cantitatea  ei.  Acest  drept,  tuaţia  este  şi  mai  dezastruoasă.  Chiar   prin  cooperativă
               atât  de  mult  visat  de  oamenii  muncii  datele  publicate  de  titoişti  arată  că  In
               din  ţările  capitaliste,  la  noi  a  devenit   flecare  an   numărul   neştiutorilor  de   Gospodăriile  agricole  colective   din   1.424  kg.  castraveţi,  6.838  kg.  varză
               o  realitate  vie.  In  urma  naţionalizării   carte  creşte  cu  150.000  persoane.  raionul  Lugoj  îşi  valorifică  produsele   timpurie.  Din   această  cantitate   de
               principalelor  mijloace  de  producţie,  a   Proiectul  noii  Constituţii  asigură  oa­  ce  le  prisosesc  prin  cooperative,  con­  varză,  aproape  2.000  kg.  au  fost  pre­
               băncilor,  a  transporturilor,  etc.,  a  luat   menilor  muncii,  cetăţeni  ai  R.  P.  R.,  tribuind  în   acest  chip  la   întărirea   date  pentru  muncitorii  uzipei  „Cioca­
               naştere  şi  s’a  desvoltat  formaţiunea  so­  fără  deosebire  de  naţionalitate,  rasă.   schimbului  dintre  oraş  şi  sat.  nul".
               cialistă.  îndeplinirea  şi  depăşirea  celor  sex,  deplină  egalitate  de  drepturi  în
               dauă  planuri  anuale  de  stat  şi  nume­  toate  domeniile  vieţii  economice,  po­  Membrii  gospodăriei  agricole  colec­  Colectiviştii  din  raionul  Lugoj  dis-
               roasele  realizări  din  primul  an  al  pla­ litice  şi  culturale.  tive  din  comuna  Tipări,  numai   prin   tribue  regulat  mari  cantităţi  de  legume
               nului  cincinal  au  făcut  ca  formaţiunea   In  proiectul  noii   Constituţii   este  vânzarea  verzei  timpurii   valorificată   şi  zarzavaturi  şi  pe  piaţa  oraşului  Lu­
               socialistă  să  devină  tot  mai  puternică.  consfinţit  faptul  că  în  Republica  Popu­  prin  cooperative,  au  realizat  suma  de
               Azi.  în  industrie  sectorul  socialist  cu­  lară  Română  femela  are  drepturi  egale   10.000  lei.  goj,  aprovizionând  astfel  pe  oamenii
               prinde  95  la  sută,  în  transporturi  85- la   cu  ale  bărbatului  în  toate  domeniile  de        muncii  şi  lovind  în  speculanţi.  Ţăranii
               sută,  în  comerţul  interior  76  la sută; co­                        Gospodăria  agricolă colectviă  „Braz­
               merţul  exterior  a  devenit  monopol  de   activitate.  Alături  de  bărbaţi,  milioane   dă  Nouă” din  Bodo a  vândut  în  ultimul   muncitori  urmează  pilda   colectivişti­
               stat.  Azi  producţia  în  industria  sociali­  de  femei  din  ţara  noastră   dovedesc   timp   cooperativelor,   „Aprozar”-ului   lor.
               stă  este  de  trei  ori  mal  mare  ca  acum  hărnicie  şi  pricepere  în  lupta  pentru   şi   altor   întreprinderi,   însemnate
               patru  ani.                       pace  şl  socialism.  Statul  nostru  demo   cantităţi  de  legume  şi  zarzavaturi.  A   Straton  Nicanor
                 Cu  sprijinul  frăţesc  al  Uniunii  So­  crat-popular  ocroteşte  căsătoria  şl  fa­  vândut  între  altele  2.298  kg.  mazăre,  corespondent
               vietice.  poporul  nostru  a  înălţat  nume­  milia,  sprijină  şl  apără  Interesele  ma­
               roase  fabrici  şi  uzine.   De  curând  au  mei  şl  copilului.
               Intrat  în  funcţiune  şl  primele  mari  u-   Proiectul  de  Constituţie  consfinţeşte   Sâ  fie  pusâ  In  funcţiune  baioza
               zine  electrice  dela  Doiceşti  şi  Ovidlu.   una  din  realizările  fundamentale   ale
               In  ţara  noastră  se  ridică   mari  cons­  regimului  de  democraţie  populară  — a-   la  aria  din  satul  Mândineşti
               trucţii  ale  socialismului  ca  :  hidrocen­  slgurarea  deplinei  egalităţi  de  drepturi   Ţăranii  muncitori   din  satul  Mân-   vântul  era  mai  mare  şi  toţi  se  între­
               trala  ..V.  I  .Lenln"  dela  Bicaz,  Canalul   de  care  se   bucură   în  ţara   noastră   dineşti-Piteşti  terminaseră  de  mult  se­  ceau  în  mun-că  —  fără  veste  —  ba­
               Dunăre-Marea  Neagră.   „Casa   Scân­  poporul  român   şi  minorităţile  naţio­  cerişul.   îşi  căraseră  grâul  la  arie,   toza  se  opri.  Nici  nu  s’ar  fi  putut  să
               teii” .  Creşterea  sectorului  socialist  în  nale.  înfiinţarea   Regiunii  Autonome   pregătiţi  fiind  pentru  treerat.  fie  altfel,  deoarece  ea  nu  mai  fusese
               Industrie  a  dus  la  sporirea  numărului   Maghiare  este  menită  să  întărească  şt   Ei  înţeleseseră  cu  adevărat  impor­  reparată  de  anul  trecut.   Bineînţeles
               muncitorilor.  Numai  în  1951  numărul  mai  mult  încrederea  şi  prietenia  între   tanţa  Hotărîrii  C.  C.  al  P.M.R.  şi  gu­  că  s’a  purces  în  grabă   Ia  repararea
               muncitorilor  a  crescut  cu  210.000  faţă  poporul  român,  minoritatea   naţională   vernului  cu  privire  la  campania   de   ei.  In  timpul  acesta  însă  grâul  stă
               de  anul  1950.                   maghiară  şi  celelalte  minorităţi  naţio­  seceriş  şi  colectare  pe  anul  1952.  Dar   în  bătaia  soarelui  şi  se  răscoaoe.  Ţăra­
                 Schimbări  mari  s’au  petrecut  şi  în   nale.                    sfatul  popular  care  avusese  ca  sarcină   nii  muncitori  se  întreabă  pe  bună  drep­
               agricultură.  Moşierimea  a  fost  lichidată   Cât  de  falsă  apare  în  această  pri­  prelucrarea  Hotărîrii,  nu  se  îngrijise   tate :
               ca clasă,  iar  la  sate  au  luat  fiinţă  câteva  vinţă  aşa  zisa  „democraţie"  americană!  ca  aria  să  fie  asigurată  la  vreme  cu   —  Ce  facem  cu  treeratul  ?  Am  rămas
               sute  de  gospodării  de  stat,  218  S.M .T.,   In  S.U .A .,  15  milioane  de  negri  îndură  batoză.  Nedumeriţi,  ţăranii  muncitori   în  urmă  I
               şl  peste  1.400  gospodării  agricole  co­  cea  mai  cruntă  prigoană  rasială.  au  mers  la  sfatul   popular.  După  ce   Sfatul  popular  al  comunei  este  obli­
               lective.  Sectorul  socialist  reprezintă  as­  Proiectul  noii  Constituţii  a  R.  P.  R.  şi-au  spus  păsul,  comitetul   executiv   gat  să  răspundă  ţăranilor  muncitori  la
               tăzi  în  agricultură  12,6  la  sută.  prevede  libertatea  de  conştiinţă,  liber­  a  hotărît  să  se  aducă  batoza  cât  mai   această  întrebare.  Răspunsul  să  fie  dat
                 Larga  desvoltare  şi  întărire  a   for­  tatea  exercitării  cultelor  religioase.’ Li­  degrabă  la  arie.  nu  prin  vorbe,  ci  prin  fapte.  Batoza  să
              maţiunii  socialiste  din  economia  naţio­  bertatea  cuvântului,  libertatea  presei,   ...  Şi  în  ziua  de  29  Iulie,  ţăranii   fie  reparată  şi  pusă  în  funcţiune  în cel
               nală  a  ţării  a  făcut  ca  la  noi  să  dis­  libertatea  întrunirilor  şi  meetingurilor,  muncitori  avură  o  mare  bucurie.  Fu   mai  scurt  timp.   Aceasta  este  dorinţa
              pară  odată  pentru  totdeauna  şomajul.  libertatea  corteglilor  şi  demonstaraţii-  adusă  batoza  mult  aşteptată  de  întreg   ţăranilor  muncitori  din  Măndineşti  şi
               Pentru  fiecare  cetăţean  în  stare  să  mun­  lor  de  stradă  sunt  garantate  prin  lege.   satul.  Comitetului  executiv  al  sfatului   aceasta  este  sarcina  tuturor   acelora
               cească  .munca  a  devenit  o  datorie  şl  înfăptuirea  acestor  drepturi  este  asigu­  popular  i  se  potriveşte  de   minune   care  luptă  pentru  pâinea  poporului.
              a  chestiune  de  onoare.          rată  prin  punerea  la  îndemâna  mase­  vorba  „mai  bine  mai  târziu  decât  nici­   Florea  Vlad
                 In  această  vreme  ţările   capitaliste  lor  muncitoare  şl  a  organizaţiilor  lor,  odată".  Iată  însă  că  tocmai  cânj  a-  corespondent
               sunt  bântuite  de  şomaj  şl  crize.  Oa­ a  tipografiilor,  depozitelor  de  hârtie,
              menii  muncii  rătăcesc  pe  străzi  în  cău­ clădirilor  publice,  străzilor,  căilor  de   De ce nu-i îndeplinit planul de valorificări
              tare  de  lucru,  îndurând  cea  mai  groaz­ comunicaţie,  etc.
              nică  mizerie.   In  ţările  capitaliste  se   Proiectul  noii  Constituţii  asigură  dea­  în  raionul  Gâeşti
              numără  azi  peste  45  milioane  de  şo­  semeni  cetăţenilor  R.  P.  R.  dreptul  de   In  rakmul  Găeştl,  regiunea  Piteşti,  uşor.  Dar nu  numai  atât.  Cooperativa  din
              meri  totali  sau  parţiali  .     asociere  în  organizaţii  obşteşti,  sindi­  munca  agenţiei  de  valorificări  agricole  Matăsaru  na  înciieiat  contracte  cu  lo­
                 Proiectul  noii   noastre   Constituţii  cate  profesionale,  uniuni  cooperatiste,   nu  merge  aşa  cum  trebue.  Planul  de  a-  cuitorii  comunei  în  ceeaoe  priveşte  a-
              proclamă  dreptul  oamenilor  muncii  la  organizaţii  de  femei,  de  tineret.  Cetă­  chiziţt.  şi  contractări  de  bovine,  por­  chiziţionarea  de  zarzavaturi.  In  comună
                                                                                   cine,  şi  ovine  pe  trimestrul  I  şi  II  nu  a  6unt  posibilităţi  ca  ţăranii  muncitori  să
              odihnă,  asigurând  acest  drept  prin  sta­ ţenilor  R.P.R.  le  este  garantată  Invio­  fast  îndeplinit.  Munca  a  mers  foarte  poată  cultiva  legume  şi  zarzavaturi  în
              bilirea  zilei  de  muncă  la  8  ore  şl  prin  labilitatea  persoanei,  precum  şl  a  do­  prost,  chiar  şi  în  luna  iulie,  prima  lună  preajma  râului.  Preşedintele  cooperati­
              reducerea  acestui  timp  acolo  unde  mun­ miciliului.              din  trimestrul  III.  Şi  mal  slab  a  mers  vei,  tovarăşul  Rizescu  şi  achizitorul
                                                                                   munca  de  achiziţionare  a  zarzavaturilor  Gogu  L.  Neacşu  n’au  făcut  nimic  pentru
              cile  sunt  mai  grele.  In  minunatele  noas­  Statul  asigură  ţăranilor  membri   ai   şi  legumelor.  In  planul  de  valorificări  a!   a  încheia  cu  ţăranii  muncitori  contracte
              tre  staţiuni  balneare  şi  climaterice  ca  gospodarilor  agricole  colective  dreptul   raionului  Găeştl  se  prevăzuse  pe  luna   pentru  a-i  îndemna  6ă-şi  vândă  produ­
              cele  de  pe  Valea  Prahovei,  de  pe  malul  de  a  avea  în  proprietate  personală  casa   Iulie  achiziţionarea  unor  cantităţi  de  sele  prin  cooperativă.
              mării  şi  alte  părţi  ale  ţării,  unde  îna­ de  locuit  ,un  lot  de  pământ  pe  lângă   roşii,  ceapă  verde,  varză  şi  alte   pro­  In  schimb  chiaburii  şi  speculanţii
              inte  se  lăfăiau  exploatatorii,'s’au  făcut  casă,  animale  productive,  păsări,  etc.   duse.  Din  acestea  se  realizase  din  plan,  sunt  lăsaţi  să  înşele  şi  să  speculeze  în
                                                                                                                     voie.  El  cumpără  carne,  brânză  şi  zar­
                                                                                   până  la  31  Iulie,  doar  16  la  sută  la
              case  de  odihnă  şi  sanatorii  pentru  oa­  Deasemeni,  statul  ocroteşte  drepjtul  de ■   ceapă  verde  şi  18  k   sută  la  varză.  In   zavaturi,  pe care  le  vând  Ia  oraş  cu  preţ
              menii  muncii.   Deasemeni,  oamenilor  proprietate  particulară  al  ţăranilor  cu  raionul  Găeştl  valorificările  şi  achizi­  de  trei  ori  mai  mare.  Speculanţii  Ni­
              muncii  le  este  garantată  asigurarea  ma­ gospodării  mici  şi  mijlocii  asupra  pă­  ţiile  merg  slab  datorită  lipsei  de  vigi­  colae  Husu,  Vasiiescu  Sandu  şi  Manole
                                                                                   lenţă  faţă  de  uneltirile  chiaburilor  şl
              terială  la  bătrâneţe  în  caz  de  boală  sau  mântului,  pe  baza  legilor  în  vigoare.   speculanţilor,  precum  şi  desorganizării   Drăguţ  cumpără  vite,  le  taie  şi  le  vând
                                                                                                                     apoi  Ia  preţ  de  speculă  la  oraş.  La  fel
              atunci  când  ajung  în  neputinţă  de  a  Ţăranii  muncitori  ca  şi  meşteşugarii   muncii  ia  agenţia  de  valorificări  agri­  se  întâmplă  şi  cu  zarzavaturile.  Iată  din
              mal  munci.                       şi  meseriaşii  sunt  sprijiniţi  de  statul  cole.  Şt.  Rădulescu,  directorul  agenţiei,   ce  cauză  cooperativa  nu  şi-a  îndeplinit
                Dreptul  la  învăţătură  prevăzut   în  democrat-popular  în  scopul  de  a-j  feri  găseşte  că  nu  este  necesar  să  meargă  planul  de  achiziţii,  contractări şi  valori­
                                                                                   pe  teren  pentru  a  controla  şi  verifica  ficări  agricole.  In  comună  nu  se  duce  o
              proiectul  de  Constituţie  este  garantat  de  exploatarea  capitalistă.  activitatea  trimişilor  agenţiei  şi  q  coo­  acţiune  de  demascare  a  chiaburilor  şi
              de  statul  nostru  dcmocrat-popular  prin   Proiectul  noii  Constituţii  a  R.  P.  R.   perativelor  de  consum  săteşti  din  cu­  speculanţilor,  nu  se  duce  o  luptă  încor­
              Învăţământul  elementar  obligatoriu  şi  nu  se  mărgineşte  numai  să  vorl>ească  prinsul  raionului.  Tovarăşul  Şt.  Rădu-  dată  împotriva  lor.  Uniunea   raională
              gratuit,  prin  reţeaua  tot  mai  întinsă  de  despre  drepturile  şi  libertăţile  cetăţeni­  lescu  se  laudă  cu  „realizări”  închipuite  n’a  controlat  şi  îndrumat  temeinic  acti­
              şcoli  elementare,  medii  şi  superioare.  lor,  ci  aşa  cum  am  văzut,  statorniceşte   şi  nu  analizează  adevărata  situaţie.  El  vitatea  cooperativelor  din  raion.  Refe­
                                                                                   nu  cunoaşte  situaţia  pe  teren.  Aceasta  renţii  tehnici  şi  îndrumătorii  agenţiei
                Sub  cârmuirile  burghezo-moşiereştl  garantarea  şt  înfăptuirea  lor.  Această   ne-o  arată  faptul  că  în  comuna  Mâtă-  de  valorificări  a  Uniunii  cooperativelor
              în  ţara  noastră  se  numărau  peste  patru  înseamnă  că  proiectul  noii  Constituţii  saru,  unde,  după  spusele  sale,  munca  de  consum  clin  raion  lucrează  de  mân­
              milioane  de  analfabeţi  şi  multe  mili­ consfinţeşte  un  democratism  real,  con­ coo;>er«tivei  ar  merge  bine,  lucrurile   tuială,  fără  răspundere.  Uniunea  raio­
              oane  de  oameni  care  abia  erau  în  stare  secvent,  democratism  socialist.  Astfel  stau  tocmai  pc  dos.  Planul  de  achiziţii   nală  a  cooperativelor  cie  consum  din
                                                                                                                     Găeştl  trebue  să  ia  imediat  măsuri  ?i  să
              să  desluşească  slova  cărţii.  Cu  fiecare  se  dovedeşte  în  fapt  marea  superiori­ al  cooperativei  din   Mâlăsaru  n’a  fost  lichideze  lipsurile  existente,  căutând  să
              an  ce  trece  numărul  neştiutorilor  de  tate  a  regimului  nostru  de  democraţie  întocmit  ţinând  seama  de  posibilităţile  organizeze  munca  de  achiziţii  şi  valori­
              carte   scade  foarte  mult.   Numai  în  populară  faţă  de  putreda   democraţie  reale  ale  comunei.  S’a  făcut  un  plan   ficări  cât  moi  grabnic  şi  mai  temeinic.
              cursul  anului  şcolar   1950—1951  au  burgheză.                    foarte  mic,  care  6ă  poartă  fi  realizat          GH.  BALAN
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19