Page 15 - Albina_1952_08
P. 15
A L B I N A 7
S ___
A 7-a aniversare a eliberării Coreei Provocatorii titoişti
unelte primejdioase ale miliardarilor
de către Armata Sovietică
ce pregătesc un nou război
Le 15 August e.c., eroicul popor fost rase de pe faţa pământului. Ban
coreean, care de mai bine de doi ani diţii americani au deslănţuit în Coreea Unui deputat american venit să vizi Oridecâteori imperialiştii americani',
apără pământul patriei sale împotriva războiul bacteriologic, căutând să răs teze Iugoslavia, Tito i-a declarat că se află în încurcătură, fasciştii titoişti
cotropitorilor americani, sărbătoreşte este gata să meargă alături de sânge sunt gata cu minciuna ticluită pentru'1
7 ani de când glorioasa Armată Sovie pândească ciuma, holera şi alte mo roşii miliardari în orice parte a lumii a le sări într’ajutor. Oraşele şi satele-
tică a nimicit hoardele militariştilor lime. i-ar porunci. Şi într’adevăr. prin tot ce Coreei sunt prefăcute în ruine, copiii
Japonezi şi a eliberat Coreea. După eli Ce deosebire uriaşă între politica face, Iuda-Tito şi clica sa fascistă, şi oamenii paşnici ucişi. Fasciştii ti-»
berare poporul coreean a pornit pe U .R.S.S. şi cea a imperialiştilor ame caută să dovedească că sunt agenţii şi toişti se întrec totuşi în a numi acestei
‘ o cale nouă, luminoasă, râvnită de ricani! Prin jertfa ostaşilor sovietici, spionii pe care miliardarii americani fărădelegi, „binefaceri ale civilizaţiei
veacuri. Sub conducerea Partidului poporul coreean a izbutit să scape de
Muncii şi a viteazului conducător Kim sub jugul japonez de asuprire. Coreenii trebue să se bizue cel mai mult în pla americane”. Fiţuica titoistă „Politica”*
Ir Sen, poporul coreean şi-a făurit re ştiu ce luptă au dus şi duc reprezentan nurile lor războinice. în articolul pe care l-a publicat la 30
Mai, se străduia să scoată basma cu-2
gimul de democraţie populară în par ţii poporului sovietic la O.N.U. pentru Aşa cum înăuntrul Iugoslaviei a în
tea de miazănoapte a ţării. In această a se pune capăt necurmatei vărsări de tronat toate rânduelile capitaliste, tot rată hoarda cotropitorilor americani
parte a Coreei s’au înfăptuit reforma sânge. aşa şi în politica externă, clica titoistă care au deslănţuit războiul bacteriol»»
gic. i
agrară, naţionalizarea industriei, s’au Hoardele americane au adus în Co nu se dă înlături dela nimic, pentru Ziarele titoiste ponegresc lupta
înmulţit în foarte scurt timp şcolile şl reea numai ruină, război, moarte, moli a-şi arăta slugărnicia faţă de imperia eliberare a popoarelor din colonii. Ele
a scăzut numărul neştiutorilor de carte. me, robie. liştii americani şi englezi. La ordinele încearcă să ridice osanale politicii în-i
Uniunea Sovietică a sprijinit fără pre Dar lucrul acesta nu-1 ştie numai şi sub directa supraveghere a genera robitoare dusă de imperialişti în MâJ
get R. P. D. Coreeană în toate ramu poporul coreean. Toate popoarele iubi lilor americani, spionii titoişti, cu mult laia, Filipine, Indonezia, Vietnam, pre--
rile de activitate. Ca o urmare a a- toare de pace înfierează mârşava poli zel, prefac Iugoslavia într’o bază mi zentând-o drept o politică „generoasă1
cestor schimbări revoluţionare, în 1950 tică de ucidere şi prăpăd a imperiali litară de atac îndreptată împotriva şi progresistă”. De bunăseamă că nici
producţia globală industrială a fost cu ştilor americani şi slăvesc politica de Uniunii Sovietice şi a ţărilor de demo nu puteau să găsească ucigaşii ameri-i
300 la sută mai mare decât în 1946. pace a Uniunii Sovietice. craţie populară. Titoiştii organizează şi câni nişte avocaţi mai buni decât în
Pe de altă parte, imperialismul ame Sărbătorirea zilei de 15 August în pun la cale atacuri la graniţele cu R. criminalii titoişti, asasini sălbatici a
rican a adus în Coreea de sud o groaz Coreea este un prilej pentru coreeni P. Albania, R. P. Ungară, R. P. Bul zeci şi zeci de mii de patrioţi iugoslavi.
garia şi R.P.R.
nică stare de lucruri. Cu ajutorul lepă de a-şi arăta din nou recunoştinţa şi Belgradul a devenit astăzi principa
dăturilor puse la conducere, a smuls încrederea nemărginită în marea lor Ziarele, radioul şi întregul aparat de lul centru de spionaj al americanilor*
poporului din sudul Coreei toate liber prietenă. Uniunea Sovietică şi de a-şi propagandă al clicii dela Belgrad fa Clica fascistă este foarte adesea vizi-*
tăţile, toate cuceririle câştigate. Tot uni şi mai strâns forţele pentru sdro- brică şi scorneşte cele mai deşănţate tată de provocatori şi slugi ale aţâţă-»
cu ajutorul bandiţilor de teapa lui Li birea barbarilor americani ce au năvă minciuni cu scopul de a ponegri Uniu torilor la război de teapa înrăitului
Sân Man, bogătaşii americani au pre lit peste ei. nea Sovietică şi ţările de democraţie trădător al clasei muncitoare franceze
gătit şi deslănţuit apoi mârşavul răz Chemările C.C. al Partidului Muncii populară. Guy Mollet. La Belgrad se întâlnesc
boi de cotropire împotriva R. P. D. Co din Coreea cu prilejul celei de a 7-a Intre călăii dela Belgrad, Atena şi spionii şi provocatorii internaţionali
reene. Nădăjduiau imperialiştii că-i vor aniversări a eliberării ţării de către Ankara au loc în ultima vreme schimb din Anglia, Belgia, Suedia, India, Ja
înfrânge cu iuţeală pe coreeni şi că Armata Sovietică, slăvesc pe eroicii de vizite menite să ducă la înjghebarea ponia, Chili şi alte ţări, pentru a în-*
astfel porţile spre atac împotriva Uni ostaşi ai Armatei Populare Coreene şl unui pact războinic. Urmând ordinele văţa dela Tito cum şă spioneze, cum să
unii Sovietice vor fi larg deschise. Dar arată că chezăşia victoriei, a libertăţii venite dela Washington, Tito împinge dea pe muncitori şi pe ţăranii munci-*
tot mai adânc Iugoslavia pe panta câr
cu ajutorul voluntarilor chinezi, ostaşii şi înfloririi Coreei e prietenia dintre dăşiei războinice cu monarho-fascişlii tori pe mâna călăilor, cum să înăbuşe
vitezei Armate Populare Coreene au poporul coreean şi Uniunea Sovietică, în sânge grevele şi demonstraţiile de
greci şi militariştii turci. In curând
dat lovituri zguduitoare cotropitorilor în frunte cu iubitul tovarăş Stalin. Tito se va întâlni cu Plastiras, şeful masă ale oamenilor muncii.
Acum clica fascistă titoistă a primii
americani. Poporul nostru, ca şi toate celelalte guvernului grec şi cu primul ministru porunca să pregătească o aşa zisă
Cine nu a fost răscolit de cele auzite popoare iubitoare de pace este alături turc, Menderes, pentru a duce nego „constituţie”, menită să legalizeze jaful
cieri militare.
despre ticăloşiile fără seamăn înfăptuite de eroicul popor coreean, îi urează cu american în iugoslavia. Potrivit „legii
de hoardele americane în Coreea? Zeci prilejul acestei sărbătoriri, izbândă de încă nici nu se încheiase târgul dela constituţionale”, şeful bandei, Tito, va
Bonn, — încheierea „tratatului gene deveni dictator fascist, întrunind în
de mii de copii au fost ucişi în faşă, plină pentru cucerirea unei vieţi paş rai” de înrobire a Germaniei Apusene persoana sa toată puterea executivă,;
zeci de oraşe şi sute de sate paşnice au nice, libere şi fericite. — când Tito s’a grăbit să declare că fiind în acelaş timp preşedinte a! rer»
Germania Apuseană trebue înarmată. publicii, preşedinte al prezidiului Scup--
Spre Germania Apuseană trec mereu cinei unionale (parlament titoist) şi
Solii agriculturii sovietice trenuri cu mari cantităţi de materii pri comandant suprem al armatei. Astfel
me strategice jefuite din
Iugoslavia, ordinele americanilor vor fi executate
au părăsit Capitala pentru refacerea economiei de război a mai repede.
militariştilor germani. Tito eliberează
Nu mai încape nici o îndoială
că
şi pe ultimii criminali de război hitle- întreaga politică dusă de banda Tito-
Săptămâna trecută a părăsit Capitala năre-Marea Neagră şi ale hidrocentra rişti care se mai găsesc în Iugoslavia, Rankovici serveşte planurilor război-»
dându-i în primire stăpânilor ameri
delegaţia sovietică de colhoznici, mun lei „V. I. Lenin“, au văzut cum poporul nice ale imperialiştilor americani*
cani. Aceştia îi aşează pe criminalii
citori şi tehnicieni din sovhozuri şi muncitor din R.P.R, sub conducerea Spionii şi provocatorii dela Belgrad
hitlerişti în locuri de conducere în ar sunt o ameninţare pentru pacea lumii
S.M.T., specialişti şi oameni de ştiinţă Partidului Muncitoresc Român, cons- mata hitleristă reînviată în Germania
şi o urgie pentru poporul iugoslav.
în domeniul agriculturii din U .R.S.S., trueşte cu elan orânduirea nouă, socia Apuseană. Muncitori şi ţărani muncitori, mili-»
în frunte cu Q. A. Koslov, membru în listă. Nu de multă vreme Tito a trimis o tari patrioţi şi intelectuali legaţi de po-»
Colegiul Ministerului Agriculturii al A răspuns tov. C. Prisnea, ministrul delegaţie, în cap cu unul din oamenii por, zeci şi zeci de mii de oameni cin-»
U .R.S.S. Agriculturii, care în numele conducerii lui de încredere, Franz Leskoşek, în ştiţi din Iugoslavia îşi înteţesc lupta
In gara Băneasa, luând cuvântul, ministerului, al muncitorilor, tehnicie Germania Apuseană, care a dus trata contra clicii fasciste a Iui Tito, contra
tive cu fasciştii dela Bonn, în vederea cotropitorilor americani. Pe zidurile ca
G. A. Koslov, conducătorul delegaţiei nilor, inginerilor şi specialiştilor din
măririi exportului de materii prime zărmilor şi caselor, oamenii muncii
sovietice, a arătat că membrii delega sectorul agricol, al colectiviştilor şi strategice din Iugoslavia, pentru pune scriu aşa cum a scris şi un ostaş patriot
ţiei sovietice, vizitând timp de o lună ţăranilor muncitori din ţara noastră, a rea pe picior de război a noii armate pe zidurile cazărmii dela Liublianai
numeroase gospodării agricole colecti mulţumit delegaţiei sovietice pentru, hitieriste. „Niciodată nu vom trage în fraţii noş-»
ve, gospodării agricole de stat, S.M.T., munca depusă în cursul vizitei în ţara tri ruşi. Afară cu ocupanţii americani”*
Toate aceste fapte, laolaltă cu multe
fabrici, uzine, şantierele Canalului Du- noastră. Poporul iugoslav duce cu lot mai multă
altele, arată cârdăşia dintre banda ti- dârzenie lupta de sfărîmare a cliici
totistă dela Belgrad şi fasciştii care gu fasciste titoiste cocoţate la cârma ţării*
vernează Germania Apuseană. Cu ne lupta de eliberare de sub jugul impe-»
Miliardarii americani ruşinare titoiştii sprijină pe faţă re rialîştilor americani, pentru aducereS
naşterea fascismului german, de pe Iugoslaviei în lagărul păcii şi socialis
fac alegeri urma căruia au pierit sute de mii de mului.
fii credincioşi ai poporului iugoslav. A. V A SILESCll
După săptămâni de adevărat bala cheri). Miliardarii s’au îngrijit ca să
muc, congresele celor două partide aranjeze în aşa fel lucrurile încât ori
„Democraţia" scaunului electric
burgheze americane, numite pentru ‘în care partid ar reuşi prin minciuni şi
şelarea poporului, „democrat" şi „re şiretlicuri să fure mai multe voturi în Paui Washington era un tânăr voinic tească cu preţul vieţii. Zilele trecute,
de 26 de ani, locuito-r paşnic din ora în urma mincinoasei acuzaţii de „viol*'
publican", şi-au „ales" drept eandidaţi alegerile din Noembrie, viitorul preşe
şul New-Orleans din Statele Unite. In ce i s’a a-dus, tânărul negru a fost omo->
pe Eisenhover şi Stevenson. Se zice dinte al statului să fie unealta care timpul războiului trecut Paul a luptat rît prin ardere pe scaunul electric. Acu*
că primul ar reprezenta chipurile par să continue politica lor războinică. De cu arma în mână pentru doborîrea fas zaţia de „viol” e o minciună ticluită
cismului. de judecătorii americani oridecâteori
tidul „ republican", tar cel de-al doilea spre tot acest bâlci al alegerilor, scri
Avea însă culoarea pielii neagră, lu trebue să condamne un negru nevi
partidul „democrat". De fapt şi unul bii şi politicienii din S.U .A . au neru novat.
cru ce înseamnă o mare „vină” în ţa-ra
şi altul nu sunt decât oamenii de casă şinarea să spună că asta ar însemna Primejdia de a fi ars pe scaunul elec
unde taie şi spânzură miliardarii. Pen tric pândeşte pe orice negru din Sta
ai Wall-Slreel-ului (ai marilor ban chipurile „libertate de opinii". tru această „vină” a trebuit să plă tele Unite ale Americii.