Page 17 - Albina_1952_08
P. 17
T v fî^ C t J j *P * o e v "a l * a b .
o iD Io t e c a ° e i i t r a l ă Trăiască 23 August,
« e g . Jjeva
t l l U . i & W ( . J sărbătoare a eliberării Patriei noastre'
de către glorioasa Armată Sovietică!
Ţârani muncitori, terminaţi cât
mai grabnic şi în bune condiţii
strângerea recoltei! Folosiţi me
todele agrotehnice î n a i n t a t e !
Răspundeţi grijii şi ajutorului
primit din partea statului şi cla
sei muncitoare, îndeplinind la
^Rei/ăfta suptăm ăim lă timp planul de colectări pe 1952!
(Din Chemările de 23 August 1952 ale
Comitetului Central al Partidului Munci
a aşezăm intelor Cuăunate toresc Român).
Anul 55, Seria il-a Nr. 243 8 pagini 15 bani Miercuri 20 August 1952
Măreaţa sărbătoare a poporului nostru Constructorilor şi montorilor
termocentralei Ovidiu II
de C. NISTOR
preşedintele Comitetului Salut şi felicit în numele Comitetului Central al Partidului Munj
pentru Aşezămintele Culturale
citoresc Român şi al Consiliului de Miniştri al R P.R., pe muncitorii,
Anul acesta, ziua de 23 August, socialismului. Construirea Canalului tehnicienii şi inginerii, tinerii şi tinerele care au pus în funcţiune pri
ziua eliberării poporului nostru de sub Dunăre-Marea Neagră şi punerea în mul grup electrogen al termocentralei Ovidiu II de pe şantierul Canalului
cisma hitlerlstă de către glorioasa Ar viaţă a planului de electrificare a ţării, Dunăre-Marea Neagră.
mată Sovietică, are o deosebită în elaborat de iubitul cârmaci al po
semnătate. Sărbătorirea celei de a 8-a porului nostru, tovarăşul Gheorghe Partidul şi Guvernul au încredinţat tineretului şantierul termo
aniversări a eliberării patriei noastre Gheorghiu-Dej, vor salva dela secetă centralei Ovidiu II. Tineretul s’a achitat cu deplin succes de aceasta
are loc în totul discuţiilor largi ale ma 1.200.000 hectare. sarcină de onoare Aceasta este încă o dovadă a capacităţii în muncă
selor muncitoare avapra proiectului noii Prefaceri mari s’au petrecut in via creatoare şi a energiei revoluţionare a tineretului nostru muncitor.
Constituţii. ţa satelor noastre. Viaţa întunecată a Succesele obţinute de tinerii constructori ai termocentralei Ovi
Nenumărate sunt iniţiativele oame ţărănimii muncitoare de pe vremea ble
nilor muncii de pe întreg cuprinsul pa stematelor cârmuiri burghezo-moşiereşti diu II arată posibilitatea de a da o bază mai largă acţiunii tineretului,
triei noastre de a cinsti aşa cum se cu a dispărut. Ţăranul muncitor nu mai încredinţându-i alte mari şantiere de construcţii socialiste. Pe şantierul
vine ziua de 23 August şi proiectul robeşte pe pământul moşierilor hrăpă termocentralei — şantier al tineretului — s’au format şi au crescut ca
noii Constituţii. Avântaţi în întreceri reţi care îl exploatau la sânge. Re dre noi, valoroase.
socialiste, muncitorii s’au străduit să gimul de democraţie populară spriji
lucreze cu şi mai mult spor, dând pro nind neîncetat ţărănimea munci ă>are La şantierul termocentralei Ovidiu II, construită cu frăţescul aju
duse de bună calitate. Colectivul uzi cu credite, seminţe, vite de rasă, ma tor al Uniunii Sovietice, care ne-a pus la dispoziţie echipamentul uzinei,'
nelor Sovromtractor din Oraşul Stalin şini şl tractoare, o ajută să-şi croiască au lucrat, cot la cot cu inginerii şi tehnicienii români, ingineri şi tehni
şi-a luat angajamentul ca să realizeze un trai nou. Peste 200 S.M.Ţ.-uri se cieni sovietici, sub a căror îndrumare au fost îndeplinite lucrările pro
până la 23 August sarcinile de plan pre numără azi în ţara noastră. Ascultând gramate. Aceasta este o nouă expresie a colaborării frăţeşti între marea
văzute până la 15 Septembrie, şi de cuvântul partidului, peste 117.000
apoi să îndeplinească sarcinile planu familii de ţăran] săraci şi mijlocaşi Uniune Sovietică şi Republica Populară Română.
lui pe 1952 în mai puţin de 11 luni. şi-au unit de bunăvoe pământurile, în Termocentrala Ovidiu II va permite o şi mai largă mecanizare
Pilda aceasta minunată a fost urmată peste 1400 gospodării colective. De- a lucrărilor pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră — măreaţa
de nenumărate alte uslae şi fabrici. asemeni, au luat fiinţă numeroase înto
Succese deosebite au obţinut oţelarii vărăşiri agricole de lucrare în comun a construcţie a socialismului din ţara noastră. Se va da curent electric
dela combinatul siderurgic „Gheorghe pământului. Nu-i sat din patria noastră întreprinderilor industriale ce se crează în zona canalului şi se va permite
Gheorghiu-Dej” . Mânaţi de dorinţa fier care în anii regimului de democraţie irigarea unor întinse suprafeţe în vederea desvoltării agriculturii în
binte de a cinsti în mod deosebit pro populară să nu-şi fi schimbat înfăţişa Dobrogea.
iectul de Constituţie şi ziua de 23 Au rea. Peste 12.000 cămine culturale au
gust, constructorii termocentralelor dela devenit centre de culturalizare a ţă Urez constructorilor termocentralei şi personalului de exploatare
Doiceşti şi Ovidiu II, au reuşit să pună rănimii muncitoare. In numeroase ca, muncind cu energic şi avânt, ridicându-şi necontenit calificarea,
în funcţiune primele mari uzine electri sate a pătruns cinematograful, lu sporind vigilenţa împotriva duşmanilor poporului, să obţină noi succese
ce ale planului de electrificări-. mina electrică, radioul. în munca pusă în slujba înfloririi patriei şi a întăririi păcii.
Pe ogoarele patriei munca de recol Succesele deosebit de mari obţinute
tare Ia timp şi fără pierderi, predarea de poporul nostru în cei 8 ani dela eli Gh. Gheorghiu-Dej
în întregim* a cotelor cuvenite statu berarea ţării noastre au fost cu putinţă
lui, au căpătat un mare avânt. Grăitor datorită faptului că am fost conduşi de
e în această privinţă exemplul gospo partidul clasei muncitoare. Aplicând
dăriilor colective din Baia-Babadag, cu fermitate învăţătura marxist-leninl-
Ceamurlia de Jos-Constanţa şi multe stă şi călăuzindu-se după bogata expe
altele, care şi-au predat în întregime rienţă a P.C. (b) al U.R.S.S., Comitetul
cotele către stat. Pilda colectiviştilor a Central în frunte cu tovarăşul Gh.
fost urmată şi de ţăranii muncitori. Co Gheorghiu-Dej a ştiut să sdrobească
munele Coţofenil din Faţă, Maglavit, devierea de dreapta dela linia partidu
Mâceşu din regiunea Craiova, se nu lui şi să demaşte pe purtătorii acestei
mără printre primele care şl-au achi devieri, A. Pauker, V. Luca şi T. Geor-
tat în întregime cotele de cereale către gescu.
stat. Sărbătorind măreaţa zi de 23 August
Mari sunt înfăptuirile revoluţiona ţăranii muncitori au datoria de a lupta
re dobândite de oamenii muncii con
duşi de partidul clasei munci.oare, in cu puteri sporite pentru realizarea pla
nului de stat în agricultură. Muncind
cei 8 ani dela eliberarea ţării noastre. cu hărnicie şi aplicând măsurile agro
Bucuria ne e cu atât mai mare, cu cât tehnice, să facem ca să crească rodul
astăzi cuceririle obţinute de poporul holdelor noastre, să sporim numărul
nostru prin muncă şi luptă încordată, de vite, obţinând o mai mare cantitate
îşi găsesc oglindirea în proiectul de de carne, lapte, unt şl brânză. Grija de
Constituţie. căpetenie a fiecărui ţăran muncitor este
Printre cuceririle principale dobân de a grăbi strângerea la timp şi fără
dite de oamenii muncii din ţara noas pierderi a recoltei, achitându-şi totoda
tră se numără cucerirea puterii politice tă în întregime cotele de cereale dato
de către clasa muncitoare în strânsă a- rate statului. Deasemcni, ţărănimea
lianţă cu ţărănimea muncitoare. Sta muncitoare are datoria de a-şi achita
tornicind această măreaţă cucerire, pro şi celelalte obligaţii pri\ I id predarea
iectul de ConstituiI» arată că baza pu cotelor de carne, lapte, plata impozitu
terii populare în Republica Populară lui. Luptând pentru a realiza în între
Română este alianţa clasei muncitoare gime planul de colectări, planul de
cu ţărănimea muncitoare, în care rolul achiziţii şl contractări, demascând din Ovidiu II, ceu mat modernă termocentrală din ţară, a fost construită
conducător aparţine clasei muncitoare vreme uneltirile chiaburilor, luptăm
înlăturând puterea moşierilor şi capita pentru strângerea alianţei dintre clasa cu sprijinul şliinţific şi tehnic al Uniunii Sovietice.
liştilor, poporul nostru condus de muncitoare şi ţărănimea muncitoare,
partid a pornit la construirea socialis participăm cu toate puterile noastre la
mului. In economia naţională a ţării a construirea socialismului în patria noa Alte sate electrificate în raionul Mehadia
luat fiinţă, s’a desvoltat şi s’a întării stră dragă.
neîncetat formaţiunea socialistă. Indu Grijp regimului nostru de democra Mehadia. Astfel, spre a corespunde ce
Sărbătorind a 8-a aniversare a elibe
stria ţării aşezată pe baze socialiste a rării ţării noastre de către glorioasa ţie populară pentru îmbunătăţirea vieţii rinţelor tot mai mari de curent elec
înflorit necontenit. Alături de uzinele Armată Sovietică, poporul nostru îşi
vechi, care s’au lărgit şi înzestrat cu ma oamenilor muncii, atât a celor dela tric, ministerul gospodăriei comunale a
şini noi, au luat fiinţă alte nenumărate arată dragostea fieri Lite şi recunoştin oraşe cât şi a celor de pe ogoare, o poţi dat sectorului de electrificare Mehadia
ţa fără margini ce-o poartă popoarelor
fabrici şl uzine. După 4 ani dela naţio Uniunii Sovietice, slăvitului stegar vedea în toate satele ţării noastre în 3 transformatoare noi, care au fost in
nalizare, industria socialistă a ajuns
să producă de trei ori mai mult. Cu paşi al păcii şi iubit prieten al poporului care poposeşti. stalate în comunele Ia'blaniţa, Carnea şi
mar] înaintează marile construcţii ale nostru, Ioslf Vissarl ano viei Stalin. Printre ele se numără şi satele- din Luncaviţâ.
