Page 18 - Albina_1952_08

2 A L B I N A 1

Proiectul de Constituţie in discuţia oamenilor muncii

Să cunoaştem temeinic La punctul de agitaţie Nr. 1
proicctui de Constituţie
din Răscruci-Bonţida
Răspuns In jurul aparatului de radio stau a- — Apoi dacă veni vorba despre şcoa­
dunaţi tinerii şi vârstnicii din Răscruci lă — spuse Lipoveanu Gheorghe — so-
la întrebările cetăţenilor — Bontida, regiunea Cluj. La masa cot că nu pot sta fără să arăt că co­
unde sunt aranjate ziare şi broşuri ce pila mea, aci la noi în sat o terminat
cuprind materiale în legătură cu proiec­ cele 7 clase şi acum va merge la Cluj
Proprietatea personala tul noii Constituţii, printre grupurile la şcoala pedagogică. Şi asemeni co­
Şi proprietatea particular-capitalistă de ţărani muncitori se află Novac Ion, pilei mele se numără mulţi copii din
Sopoşan Cornel, Calosi Ştefan, care cer­ sat care urmează la învăţătură la oraş.
Mai mulţi cililori au trimis scrisori re­ In ţara noastră există deasemenea cetează ceeace îi interesează. ARe gru­ Ştiu ca din cei 22 copii care au ter­
dacţiei, prin care ne 'întreabă: „ Care este proprietatea particulară asupra pămân­ puri de ţărani muncitori privesc tablou­ minat anul trecut clasa a şaptea, 19
deosebirea intre proprietatea personală şi tului a ţăranilor cu gospodării mici şi rile, graficele, afişele şi fotomontagiile sunt la şcoli la oraş.
proprietatea particular-capitalistă?" mijlocii, cum şi atelierele meseriaşilor afişate în sala punctului de agitaţie. Filechj Arpad a arătat cum asemeni
Răspuns. Toate bunurile pe care le şi meşteşugarilor care nu exploatează Ţăranul muncitor Peştean Aurel, cu ţăranilor muncitori români, au primit
are cineva pentru a-şl îndeplini nevoile munca altora. un grup de tineri, se mândresc cu cele şi primesc neîncetat sprijin din partea
personale sau ale familiei, alcătuesc la Articolul 10 .al proiectului de Con­ 3 diplome pe care le-a câştigat căminul statului şi ţăranii muncitori maghiari.-
un loc proprietatea personală. Proiectul stituţie arată : „Mica producţie de măr­ cultural în cadrul concursurilor pe Azi în sat există şcoală unde copiii ţă­
de Constituţie a R.P.R. arată în arti­ furi în Republica Populară Română cu­ ranilor muncitori maghiari învaţă carte
colul 12: „Dreptul de proprietate per­ prinde gospodăriile ţărăneşti mici şi raion şi regiune, diplome care dease­
sonală al cetăţenilor Republicii Popu­ mijlocii, care posedă proprietate par­ meni se găseau expuse. Oamenii discută în limba lor.
lare Române asupra veniturilor şi eco ticulară asupra pământului bazată pe despre muncile de desmiriştit, treeriş, — Măi oameni! îşi ridică domol
nomiilor provenite din muncă, asupra munca proprie a producătorului, ca şl predarea cotelor cuvenite statului, care glasul Chiş Gheorghe, — dară cât ne-o
casei de locuit şi gospodăriei auxiliare atelierele meseriaşilor şi meşteşugarilor trebue grăbite. îndeosebi firul vorbei ajutat pe noi, cei săraci şi mijlocaşi,
pe lângă casă, asupra obiectelor casnice care nu exploatează munca altora. Sta­ este dus în jurul proiectului de Con­ partidul, guvernul, statul nostru de­
şi de uz personal, cât şi dreptul de tul ocroteşte dreptul de proprietate par­ stituţie. mocrat-popular, ca să scăpăm de cele
moştenire asupra proprietăţii personale ticulară asupra pământului a ţăranilor Când agitatoarea Mesaroş Maria, în­ multe nevoi şi să cunoaştem un trai de
a cetăţenilor sunt ocrotite de lege". cu gospodării mici şi mijlocii, pe baza văţătoarea satului, a prins a vorbi, în omenie, poate vorbi fiecare din noi, cei
Prin veniturile-provenite din muncă legilor în vigoare. sală s’a făcut linişte. Cei aproape 20 care am slugărit pe moşia grofului
se înţelege tot ceeace obţine un cetă­ Statul democlrat-popular sprijină pe de cetăţeni aflaţi de faţă, ascultau cu Banfy Dezideriu şi a chiaburilor Borca
ţean prin munca sa, fără a specula şl ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii, multă luare aminte cele ce li se spu­ Gavrilă, Coloş Mihai, Bolaş Sigismund.
Jefui munca altora. Aşa, de pildă, ve­ pe meşteşugari şi meseriaşi, cu scopul Acum îs doi ani de când cele 58 de
niturile ţăranilor muncitori sau ale de a-l feri de exploatarea capitalistă, de neau despre sprijinul pe care statul de­
colectiviştilor 6unt venituri provenite a spori producţia realizată de ei şi de mocrat-popular îl dă gospodăriilor ţă­ familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din
din muncă. a ridica bunăstrarea lor. răneşti mici şi mijlocii. Până a nu ter­ satul nostru s’au unit în gospodăria
Casa de locuit şi gospodăria auxiliară Cu totul altfel se prezintă situaţia cu mina Peştean Aurel i-a luat vorba din colectivă „Drapelul Roşu". Viaţa lor
(păsările, vaca de lapte, porcul) folosite proprietatea particular-capitalistă. Pro­ gură : nouă o cunoaştem cu toţii. Ştim ce
pentru nevoile cetăţeanului respectiv prietatea particular-capitalistă înglo­ — Ln privinţa asta am şi eu de spu3 roade bogate au împărţit colectiviştii
şi ale familiei sale, alcătuesc deasemeni bează bunuri care au fost obţinute prin ceva. Despre felul cum ne sprijină sta­ după zilele-muncă făcute.
proprietate personală. exploatare, din jecmăneala muncii al­ tul pe noi, ţăranii săraci şi mijlocaşi Acum şi eu, împreună cu încă vreo
Lucrurile pentru îmbrăcăminte, mo­ tora şi este folosită pentru a exploata se poate vedea cu fapte de aici, din sa­ 50 de ţărani săraci şi mijlocaşi am fă­
bila din casă, alimentele pe care le are şi spetâila pe mai departe munca oame­ tul nostru. Iacătă, nu mai departe de­ cut cerere de intrare în gospodăria co­
fiecare cetăţean alcătuesc obiectele nilor muncii. In proprietatea particular- cât cooperativa. Vă aduceţi aminte cum lectivă. In cinstea proiectului noii Con­
casnice şi de uz personal şi fac parte capitalistă sunt cuprinse gospodăriile altădată eram jupuiţi de negustori. Eu stituţii îmi iau angajamentul să în­
tot din proprietatea personală. chlabureştl, întrepriderile comerciale niciodată înainte vreme n’am putut demn şi alte familii de ţărani săraci şi
Proiectul de Constituţie arată în ar­ particulare, micile întreprinderi indus­ avea plug. Dela cooperativă mi-am pu­ mijlocaşi să păşească pe drumul gos­
ticolul 9 că ţăranii membri ai gospodă­ triale nenaţionalizate, bazate pe exploa­ tut cumpăra plug de bună calitate şi podăriei colective.
tarea muncii salariate.
riilor agricole colective au dreptul de a la un preţ ieftin. Şi rând pe rând alţi ţărani muncitori
Faţă de proprietatea particular-capi­
avea în proprietate personală casa de talistă, statul nostru democrat-popular Apoi el a amintit de toate câte şi-a au luat cuvântul, arătând că cele în­
locuit, un lot de pământ pe lângă casă, duce neîncetat o consecventă politică de procurat dela cooperativa satului, la scrise în proiectul noii Constituţii se
animale productive, păsări şi inventar îngrădire şi eliminare a elementelor ca­ preţuri ieftine. adeveresc întocmai. La sfârşitul dis­
agricol mărunt, în conformitate cu sta­ pitaliste. Alţi ţărani muncitori au vorbit des­ cuţiei agitatoarea a arătat limpede cum
tutul gospodăriei agricole colective. Deci, deosebirea constă în faptul că pre cele 1.500 iugăre de pământ care statul democrat-popular, prin toate mă­
Statul, prin măsurile şi legile sale în vreme ce proprietatea personală este li s’au împărţit prin reforma agrară, surile sale, sprijină pe ţăranii cu gos­
ocroteşte proprietatea personală a cetă­ menită 6ă satisfacă nevoile materiale despre căminul cultural şi biblioteca podării mici şi mijlocii, pentru a-i feri
ţenilor. Proprietatea personală poate fl crescânde ale cetăţenilor, proprietatea satului, despre grădiniţa de copii, că­ de exploatarea capitalistă, de a spori
lăsată moştenire sau dobândită prin particular-capitalistă jefueşte şi ex­ minul sezonier, ciclul II al şcolii ele­ producţia realizată de ei şi de a ridica
moştenire. ploatează munca altor oameni. mentare. bunăstarea lor.

De dincolo de deal, soarele trimite ul- schimbat ţara noastră în anii de putere
timile raze peste câmpiile încinse de căl­ Suntem pavăza de nebiruit ni statului democrat-popular, cum au
dura de peste zi. Dinspre sat războite crescut oamenii noi, neînfricaţi con­
un zgomot surd, întrerupt din când în a patriei noastre libere structori ai socialismului. Am discutat
când de chiotele şl cântecele pline de cu tovarăşii din grupa mea-nu numai
veselie ale colectiviştilor ce însoţesc despre viaţa nouă care înfloreşte în ţara
şirul do care ce vine dinspre gară. Au poporul muncitor ne-a încredinţat arme­ îmbrăcat haina militară am avut de mul­ noastră ci şi despre sarcinile pe care
şi dece să fie bucuroşi colectiviştii : le pentru a sta de strajă marilor drep­ te ori prilejul să văd cu câtă dragoste le avem. Noi am hotărît ca fiecare mi­
gospodăria lor a obţinut chitanţa nr. 1 turi şt libertăţi pe care le-a cucerit în privesc la noi oamenii muncii. Citind litar din grupa pe care o conduc 63 fie,
pe raion La predarea cotei de grâu că­ pe lângă un foarte bun puşcaş, şl un
tre stat. lupta purtată sub conducerea partidului proiectul noii Constituţii m’am hotărît foarte bun mitrallerist. „Să cunoaştem
Stârnind praful de pe drum, m’lito- împotriva claselor exploatatoare. Dar de a munci şi mai bine, de a-mi însuşi la perfecţie armament ui cu ca^e apărăm
rii unej subunităţi de infanterie mărşă- partidul şl poporul muncitor nu încre­ întrutotul instrucţia militară, apărând hotarele ţării!", iată lozinca cu care
luesc voiniceşte. Chipurile lor dârze şi dinţează oricui această misiune înaltă, astfel cuceririle patriei mele libere şi am pornit 1a muncă.
«irse de soare, rândurile strânse şi pa­ ci numai celor mai buni fii ai săi. înfloritoare. Discuţiile eu continuat cu însufleţire.
sul vioi, armele in care soarele îşi joa­ — Citeam deunăzi proiectul noii Con­
că ulfimile raze, toate vorbesc parcă de­ O clipă se aşternu tăcere. Din fun­ Flecare ostaş voia să-şi spjnă părerea,
spre hotărîrea lor de a « Instrui fără dul sălii se auzi apoi glasul soldatului stituţii, împreună cu tovarăşii din gru­ 6ă arate cum va munci pentru a cinsti
răgaz, aşa cum cere partidul şi întreg Matei. pa mea — intră în vorbă şi caporalul ziua de 23 August şi proiectul de Con­
poporul muncitor. — Adevărat, tovarăşi. Eu unul simt Călin Alexandru. Minunate lucruri ne stituţie a R.P.R. La sfârşit a vorbit loc­
— „Straşnici flăcăi copiii noştri!” o mare bucurie când mă gândesc la înfăţişează el. Ca într’o oglindă am vă­ ţiitorul politic al comandantului.
îşi zic cu mândrie colectiviştii, oprin- sarcina de cinste ce o am ca militar zut calea biruitoare pe care ne-a condus — Armata Populară este pavăză de
du-se din cântec şi privind cu drag la
coloana ce a trecut pe lângă ei şi se ai Forţelor noastre Armate. De când am partidul. Citeşti în proiect cum s’a neclintit a Patriei noastre — a spus ©1.
depărtează, îndreptându-se către tabăra La noi priveşte cu dragoste întreg po­
din zare. porul muncitor. Oamenii muncii din ţa­
E repaus. In alte seri ostaşii mergeau ra noastră ştiu că au o a’-mată a lor,
la club sau prindeau a învârti voini­ pe care se pot bizui, armată care, ală­
ceşte hora după- cântecul fluerului ca­
poralului Zugran. Dela un timn însă, de turi de glorioasele Forţe Armate ale
când a apărut proiectul noii Constituţii Uniunii Sovietice şl armatele ţărilor de
şl o fost constituit punctul de agitaţie, democraţie populară, e strajă de neclin­
mulţi sunt militarii care-şi petrec tim­ tit păcii.
pul fie studiind proiectul, fie purtând E mare cinstea de â fi ostaş a! unei
discuţii asupra celor cuprinse în el. Aşa asemenea armate. Să răspundem acestei
şi în seara asta. Grupuri, grupuri, os­ cinstiri cu noi succese în muncă, urmând
taşii prind a se îndrepta în grabă că­ pilda militarilor fruntaşi din subunita­
tre punctul de agitaţie. tea noastră. Astfel, prin fante, prin
Când a ajuns soldatul Matei Ilie la munca noastră de zi cu *1, putem ra
punctul de agitaţie, tocmai vorbea agi­ porta cu mândrie poporului munebor:
tatorul subunităţii, sergentul Stanciu „Făuriţi viaţa îmbelşugată şi fericită
Grlgore. pe calea pe care ne conduce partidul.
— „Serviciul militar în rândurile Puteţi construi în linişte. Noi, rnillfa-
Forţelor Armate ale Republicii Popu­ ril Forţelor Armate ale R.P.R. stăm
lare Române este o îndatorire de onoa­ strajă neobosită Independenţei şi suve­
re a cetăţenilor Republicii Populare Ro­ ranităţii poporului român şl păcii".
mâne", aşa spune proiectul. Nouă, os­ ¥
taşilor — continuă sergentul ;Ştan-ţlu Sergent DUMITRESCU RADU
' , • ■ V. . .
: ■ 1