Page 2 - Albina_1952_08
P. 2

2                                                                                                                        A L B I N A


                 Alegerea  comitetelor  comunale  F.  D.  P                            Nu  va  mai  fi  niciun  neştiutor  de  carte
                          în  satele  regiunii  Baia  Mare                                                în  satul  nostru

                  In  toate  comunele   regiunii   Baia   pentruca  toţi  de  acolo  să  cunoască  bine   Cu  Inima  plină  de  bucurie  am  citit  ştiutori  de  carte.  Astăzi  au  mai  rămas
                Mare  au  fost  alese  Duminică comitetele  însemnătatea  acestei  legi  a  legilor“.  eu  în  ziare  proiectul  de  Constituţie.  Ci­  nealfabetizaţi  doar  60  de  inşi.  In  cin­
                comunale  ale  F.D.P.,  comitete  care  se   Maria  Dănuţ  a  arătat  că  prin  glasul   tesc  şi  răscitesc  proiectul  şi  mereu  gă­  stea  proiectului  de  Constituţie,  învăţă­
                ,vor ocupa cu organizarea  desbaterii  pu­  ei,  ţărăncile  muncitoare  din  satul  Bâr-   sesc  atâtea  alte  mii  şi  mii  de  fapte,   torii  satului  s’au  angajat  ca  în  anul
                blice  în  mijlocul  ţăranilor  muncitori,   gău  se  angajează  în  cinstea  proiectului   lupte  şi  biruinţe  cuprinse  în  fiecare  viitor  să  se  termine  complect  acţiunea
                !a  proiectului  noii  Constituţii.  de  Constituţie  să  termine  cele  dintâi   articol  şi  paragraf.  de  alfabetizare  în  satul  nostru.
                  In  comitetele  comunale  F.D.P.   âu   treerişul  şi  să  predea  la  timp  cotele  că.   Privesc  Ia  satul  nostru  aşezat  în  lun­  Statul  poartă  azi  deosebită  grijă  ca­
                fost  aleşi  oameni  ai  muncii  români  şi   tre  stat.             ca  Dunării  şi  văd  în  el  faţa  miilor  de  drelor  didactice.  Mi-amintesc  de  anii
                maghiari,  activişti  de  partid  şi  ai  or­  Ţăranul  muncitor  Gh.  Munteanu,  în   sate  din  ţara  noastră,  care  în  anii  pu­  când  am  ieşit  de  pe  băncile   şcolii.
                ganizaţiilor  de  masă,  fruntaşi  în  mun­  numele organizaţiei  de  bază  P.M.R.  din   terii  populare  au  căpătat  o  altă  înfăţi­  Patru  ani  a  trebuit  să  stau  fără  post.
                cile  agricole  din  gospodăriile  colective,   satul  Merişor,  şi-a  luat  angajamentul   şare.  Alţii  sunt  azi  locuitorii.  In  locul   Când  am  fost  numit  primeam  un  sala­
                gospodării  de  stat  şi  S.M.T.-uri,  ţărani   să  ducă  o  susţinută  muncă  de  lămu­  unor  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi  vlăguiţi   riu  de  mizerie,  încât  zile  întregi
                săraci  şi  mijlocaşi  dintre   cei   mai   rire  în  rândurile  ţăranilor  muncitori   de  puteri  de  pe  urma  exploatării  nemi­  nu  aveam  ce  mânca.  Tinerii  învăţă­
                vrednici,  precum   şi  învăţători  de   pentru  formarea  unei  gospodării  agri­  loase  a  moşierilor  şi  chiaburilor,  vezi   tori  primesc  astăzi   posturi   de  în­
                frunte.                                                              astăzi  oameni  încrezători  care  muncesc   dată  ce  au  terminat  şcoala  şi au salariu
                                                  cole  colective  în  comună".  Cu  cât  vom
                  In  comuna  Ciocârlău,  raionul  Baia   avea  mai  multe  gospodării  colective  în   cu  drag  pentru  patria  noastră  scumpă.  bun.  Sfaturile  populare  se  îngrijesc  de
                Mare,  după  alegerea  comitetului  F.D.P.   satele  ţării  noastre,  cu  atât  ne  vom   Articolul  80  din  proiectul  de  Cons­  locuinţă,  masă  la  cantine,  lemne  pen­
                s’a  dat citire  proiectului  de  Constituţie.   bucura  mai  mult  de  o  viaţă  fericită.   tituţie  prevede:  „Cetăţenii  Republicii   tru  încălzit.  Neîncetat  suntem  sprijiniţi
                Apoi  24  cetăţeni  s’au  înscris  la  discu­  Ţăranii  muncitori  aleşi  în  comite­  Populare  Române  au  dreptul  la  învăţă­  să  ne  îmbogăţim  cunoştinţele,  să   ne
                ţii.  Vasile  Crainic,  ţăran  muncitor  a   tele  F.D.P.  şi-au  luat  angajamentul  să   tură".  Cât  adevăr  cuprind  aceste  câte­  ridicăifi  nivelul  cultural  şi  ideologic.
                spus:  „Ne  vine  bine  la  inimă  acest   popularizeze  din  casă  în  casă,  dela  om   va  cuvinte.   Satul  nostru  are  astăzi   In  cinstea  proiectului  de  Constituţie
                proiect  de  Constituţie.  El  apără  deo­                           şcoală  elementară  cu  7  clase, în  sat  toţi  îmi  iau  angajamentul  de  a  munci  cu
                potrivă  şi  pe  Ion  şi  pe  Ianoş  fratele   Ia  om,  proiectul  noii  Constituţii  şi  să-şi   copiii  de  vârstă  şcolară  vin  cu  regula­  şi  mai  multă  râvnă  pentru  luminarea
                nostru.  îmi  iau  angajamentul,  tovarăşi,  sporească  eforturile  în  munca  de  recol­  ritate  la  şcoală.  Frecvenţa  este  de  100  ţăraniIor"muncitori  din  sat.  Voi  căuta
                să  popularizez  proiectul  de  Constituţie  tare.                   la  sută.  Mulţi  dintre  copiii  claselor  5,  să  lucrez  atât  pe  tărâmul  şcolii  cât şi
                                                                                     6,  7  au  avut  burse.  Din  sat  sunt  ple­  al  activităţii  culturale  prin  căminul  cul­
                                                                                     caţi  la  liceu,  şcoli  pedagogice,  şcoli  me­  tural,  pentru  a  sprijini  ţărănimea  mun­
                                                                                     dii  tehnice  şi  şcoli  profesionale  un  nu­  citoare  din  sat  să  păşească  pe  drumul
                                                                                     măr  de  aproape  40  elevi.  La  institute  gospodăriei  agricole  colective.
                                                                                     şi  facultăţi  se  numără  în  prezent  15   Văd  în  proiectul  noii  Constituţii  în­
                                                                                     studenţi.  In  afară  de  şcoala  elementară  făţişarea  viitorului  luminos  al  tuturor
                                                                                     avem  azi  în  satul  nostru  cămin  cultu­  oamenilor  muncii  din  ţara  noastră.
                                                                                     ral,  muzeu,  cinematograf.
                                                                                      Regimurile  trecute  lăsaseră  în  satul        Vasile  Turcu
                                                                                     nostru  plaga  ruşinoasă  a  analfabetis­         învăţător
                                                                                     mului.  Aproape  500  de  oameni  erau  ne­  comuna  Orlea,  raionul  Corabia


                                                                                        Desbaterea  proiectului  de  Constituţie

                                                                                                       în  adunări  populare

                                                                                      In  satele  raionului  Hunedoara,  sute   —  Vedeţi,  a  spus  Munteanu  Bucur
                                                                                    şi  mii  de  ţărani  muncitori,  agitatori  de   din  satul  Totia,  —  asta  consfinţeşte
                                                                                    partid  şi  ai  organizaţiilor  de  masă  iau   dreptul  nostru  asupra  pământului  pe
                                                                                    parte  activă  Ia  desbaterea  proiectului   care-1  muncim,  pe  care  nu  l-am  dobân­
                                                                                    noii  Constituţii.                 dit  prin  exploatare  şi  înşelăciune,  ci
                                                                                      In  sata  căminului  cultural  din  satul   cu  braţele  noastre.
                      Munteanu  Silvestru  şi  sofia  sa,  membri  ai  gospodăriei  agricole  co­  Băcia  s’au  adunat  numeroşi  ţărani   Ceilalţi  care  s’au  înscris  la  cuvânt  au
                   lective  „Tudor  Vladimirescu“  din   comuna  Hărman,  regiunea  Stalin,   muncitori  şi  din  satele  vecine :  Tâmpa,   arătat  pe  rând  că  vor  munci  cu  puteri
                   în  curtea  gospodăriei  lor  personale.                         Petreni  şi  Totia,  care  alcătuesc  Ia  un   sporite  pentru  cinstirea  şi   întărirea
                                                                                    Ioc  comuna  Băcia.                proiectului  de  Constituţie,  grăbind  tree­
                                                                                      După  citirea  proiectului  de  Constitu­
                  Unde  se  pot  trimite  propunerile  în  legătură                 ţie,  numeroşi  săteni  au  luat  cuvântul   rişul,  desmiriştitul  şi  predarea  cotelor
                                                                                                                       către  stat.  Deasemeni,  şi-au  luat  anga-
                              cu  proiectul  de  Constituţie                        arătându-şi  dragostea  ce-o  simt,  vă­  mentul  să  fie  şi  mai  vigilenţi  faţă  de
                                                                                    zând  cele  cuprinse  în  proiectul  de Con­  chiaburi,  să  lupte  împotriva  lor  şi   a
                 Oamenii  muncii  care  au  de  făcut  pro-  raionale,  orăşeneşti,  comunale  sau  re­  stituţie.     tuturor  celor  care  caută  să  năruiască
                puneri  In  legătură  cu  proiectul  de  dacţiilor  ziarelor  centrale  şi  locale.   Multe  discuţii  au  fost  purtate  îndeo­  tot  ce  a  clădit  poporul  nostru  munci­
                Constituţie  le  pot  trimite  consiliilor  re-   Deasemeni,  propunerile  se pot trimite   sebi  pe  marginea  articolului  8,   care  tor.
                gionale,  raionale,  orăşeneşti  F.D.P., co-  direct  Secretariatului  Comisiei  pentru   spune :  „Pământul  in  Republica  Popu­
               mitetelor săteşti  F.D.P., comitetelor exe-  pregătirea  proiectului  de  Constituţie  lară  Română  aparţine  celor  ce-l  mun­  Mureşanu  Victor
               cutive  ale sfaturilor populare  regionale  (Bucureşti.  Aleea  Alexandru  nr.  39).  cesc'4.                              corespondent


                  Pământul  este  al  celor                                 Sâ  cunoaştem  cât  mai  bine             torii.  In  cadrul  acestor  legi,   sfatul
                        ce-l  muncesc                                          proiectul  de  Constituţie             popular  al  Regiunii   Autonome  Ma­
                 Mai  mulţi  ţărani  muncitori  şi  colec­                                                            ghiare  —  care  este  ales  şi  funcţionează
                                                                                                                      la  fel  ca  şi  sfaturile  populare  ale  celor­
               tivişti  din  comuna  Horia,  raionul  Ro­  Răspunsuri  la  întrebările  cetăţenilor                   lalte  regiuni  —  elaborează  regulamen­
               man  ne  întreabă:  „Ce  se  înţelege  prin                                                            tul  Regiunii  Autonome Maghiare,  regu­
               aceea  că  pământul  aparţine  celor  ce-l   Comunist  Român,  a  condus  masele   Răspuns:            lament  care  este  supus  aprobării  Marii
               muncesc" ?                         largi  ale  ţărănimii  muncitoare  în  lupta   înfiinţarea  Regiunii  Autonome  M a­  Adunări  Naţionale.  Organele  de  stat  şi
                 Proiectul  de  Constituţie  consfinţeşte   pentru  reforma  agrară.  Peste  un  milion  ghiare  a  R.P.R.,  prevăzută  în  proiectul  instituţiile  vor  folosi  atât  în   vorbire
               în  articolul  8  principiul  că  pământul   de  hectare  pământ  a  fost  împărţit  ţă­  de  Constituţie,  este  o  nouă  dovadă  a  cât  şi  în  scris  limba  maghiară.  Aceasta
               în  Republica  Populară  Română  apar­  ranilor  fără  pământ  sau  cu  pământ  pu­  aplicării  consecvente  de  către  partidul  nu  va  ştirbi  cu  nimic  drepturile  oame­
               ţine  celor  ce-l  muncesc.        ţin.  Moşierimea  a  fost  desfiinţată  ca  nostru  a  politicii  naţionale  leninist-sta-  nilor  muncii  români  din  Regiunea  Au­
                 Sub  cârmuirea  burghezo-moşiereas-   dasă.                        llniste.  Această  măsură  este  menită  să  tonomă  Maghiară,  drepturi  garantate
               că,  o  mână  de  moşieri  trândavi  şi  clica   Prin  măsurile  sale  statul  demoerat-  ducă  la  strângerea  şi  mai  mult  a  legă­  de  Constituţie.  In  satele  româneşti  din
               regală  stăpâneau  mai  mult   pământ   popular  sprijină  şi  ocroteşte  proprieta­  turilor  de  prietenie  şi  frăţie  între  po­  regiune  vor  funcţiona  şcoli  şi  cămine
               decât  milioane  de  gospodării  ale  ţăra­  tea  particulară  asupra  pământului,  ba­  porul  muncitor  român  şi  minorităţile  culturale  în  limba  română.  Deasemeni,
               nilor  muncitori.  însăşi  statisticile  câr-   zată  pe  munca  proprie  a  producătoru­  naţionale,   să   întărească   Republica  în  legăturile  cu  diferitele  organe  şi  in­
               muitorilor  de  atunci  arătau  că  în  vreme   lui.  Articolul  10  din  proiectul  de  Cons­  Populară  Română.  stituţii  populaţia  română  va  putea  fo­
               ce  2.460.000  ţărani  aveau  28,02  la  sută   tituţie  consfinţeşte  acest  principiu,  ară­  In  articolul  81  se  arată  limpede:  losi  limba  maternă.
               din  pământul  arabil,  un  număr   de   tând  că :  „Statul  ocroteşte  dreptul  de  „Oamenilor  muncii,  cetăţeni  ai  R.P.R.,   Regiunea  Autonomă  Maghiară  face
               12.200  moşieri  stăpâneau  aproape  tot   proprietate  particulară  asupra  pămân­  fără  deosebire  de  naţionalitate,  rasă  şi  pacte  integrantă  din  Republica  Popu­
               atât  de  mult,  27,69  la  sută  din  totalul   tului,  a  ţăranilor  cu  gospodării  mici  şi  sex,  le  este  asigurată  deplina  egalitate  lară  Română,  ca  oricare  altă  regiune
               pământului  bun  de  muncă.        mijlocii,  pe  baza  legilor  în  vigoare".  de  drepturi  în  toate  domeniile  vieţii  e-  a  ţării.
                 Sute  de  ani  dearândul  au  sângerat                             conomice,  politice  şi  culturale".  Crearea  Regiunii   Autonome   M a­
               ţăranii  muncitori  pentru  pământ.   De   înfiinţarea  Regiunii      In  Regiunea  Autonomă  Maghiară  in­  ghiare  constitue  o  victorie  a  poporului
               multe  ori  ţăranii  muncitori  s’au  răscu­  Autonome  Maghiare     tră raioanele  secuieşti  arătate  în  proiec­  nostru  împotriva  duşmanului,  care  prin
               lat  cerând  pământ  şi  libertate,  dar  au   Mai  mulţi  ţărani  muncitori,  printre  tul  de  Constituţie,  unde  populaţia  ma­  şovinism  şî  naţionalism  caută  să  aţâţe
               primit  moarte  şi  robie.         care  şi  tovarăşul  Gheorghe  Cuicasa  din  ghiară  formează  marea  majoritate.  vrajba  naţională,  să  slăbească  astfel
                 Abia  în  anii  puterii  populare,  ţărăni­  comuna  Filipcşti,  regiunea  Galaţi,  ne   Aşa  cum  arată  proiectul  de  Consti­  unitatea  celor  ce  muncesc,  în  lupta  îm­
               mea  muncitoare  şi-a  putut  vedea  în­  pun  diferite  întrebări  în  legătură  cu  tuţie,  pe  teritoriul  Regiunii  Autonome  potriva  exploatării.  înfiinţarea  acestei
               deplinit  visul.  După  eliberarea   ţării  politica  naţională  a  statului  nostru  şi  Maghiare,  legile  Republicii   Populare  regiuni  contribue  mult  Ia  întărirea  şi
               noastre  de  către  Uniunea   Sovietică,  cu  înfiinţarea  Regiunii  Autonome  Ma­  Române,  hotărârile  şi  dispoziţiile  orga­  înflorirea  patriei  noastre  dragi,  Repu­
               idasa  muncitoare1  în  frunte  cu  Partidul  ghiare.                nelor  centrale  ale  statului  sunt  obliga­  blica  Populară  Română.
   1   2   3   4   5   6   7