Page 21 - Albina_1952_08

9

î M u n c i t o r e s c Român

i s o c i a l i s m u lu i !

l i h ai u l R o m â n

4ITRIU toate prefacerile adânci din sat, dela re­
forma agrară şi până la recolta bogată
isă. In fruntea luptei erau co- din gospodăria colectivă. Mulţii colectivişti
oameni ca Oală Mihai, Groho- şi-ou luat vaci. Nu-i casă unde, în coteţ
;alim, Avram Jurma. Ei erau să nu fie doi-trei purcei. Colectiviştii mai
ii ţăranilor muncitori. tineri şi-au cumpărat biciclete.
Ion zis Petcu, vedea cum fi Lipici Floare, care toată viaţa ei n'a
mână rând pe rând toţi cei pe ştiut ce înseamnă îndestularea, a dus
ecmănit, de pe spinarea cărora acasă anul trecut pentru zilele-muncă fă­
averea: 38 hectare de pământ, cute împreună cu feciorii în gospodăria
vite şi atâtea altele. La fel şi colectivă, peste 3.000 kilograme de grâu,
iahoci, Traian Jurma, Ienciu Mă- orz şi secară, peste 1.300 kilograme de
toată şleahta lor. Nu numai că porumb, peste 150 kg. brânză, cam 200
iveau tuturor măsurilor luate de kilograme ulei, ceapă, cartofi şi 25.000 lei
se străduiau să spargă frontul vechi.
şi mijlocaşilor, să-i atragă pe Şi anul acesta, deşi timpul a fost ne­
rulţi de partea celor bogaţi. prielnic, pământul gospodăriei colective,
:s când a prins să se înjghebe pe care au fost făcute arături de toamnă,
irie agricolă colectivă, duşmanul a dat recolte de două ori mai mari ca la
la acte criminale. Intr’o seară, ţăranii individuali; la orz de pildă, pe
iemascase într’o adunare câţiva unele tarlale s’a dobândit peste 2.000 kg. Aspect al construcţiei fabricii de ciment de pe şantierul Hidrocentralei
are răspândeau minciuni pe sea.
la hectar. Porumbul la fel este mult mai „V . I. Lenin"-Bicaz.
frumos ca al ţăranilor individuali, deoare­
ce pământul a fost lucrat după regulile
agrotehnice, cu tractoarele, pe bază de a- Viaţa noua în satul Erneu
solament.
S ’a vorbit în adunare despre bogăţia pe 6 August 1950... In ziua aceea satul trăia smulse din rădăcină care n’aveau să mai
care o are acum gospodăria, ce a realizat o adevărată sărbătoare. Acest lucru il spun crească intr’un pământ bun.
cu bani din fondul indivizibil: 513 oi, 16 astăzi şi comunistul Sukei Dionisie sau Au trecut doi ani. După ce a fost ales
scroafe, 65 purcei, 103 păsări, despre noile brigadierul Radu Iosif şi colectiviştii Ne­ preşedinte comunistul Holmagy Ştefan,
grajduri construite, despre culturile de meş Alexandru sau Baico Ştefan. gospodăria din Erneu a început să păşea­
plante industriale: sfeclă, tutun, cânepă, Pe atunci căsuţele şi ogoarele satului nu scă pe calea realizărilor. Cele 80 familii
care sunt isvor de belşug. arătau deloc a bogăţie. Dimpotrivă. Mi­ de colectivişti muncesc peste 200 hectare
A cerut să vorbească şi Dane Viorel: zeria şi sărăcia coşcoveau pereţii caselor pământ. Gospodăria a început să se des-
lui Majai Grigore sau Frunză Mihai. Fă­ volle, să-şi creeze ferme cu 42 porci, 150
— înainte vreme am fost porcar la chia­ râmele lor de pământ, împrăştiate in dife­ oi, 10 vaci de lapte, etc. Se construeşte o
buri. Ani şi ani întregi am slugărit şi rite părţi, le aduceau numai caznă şi nici­ stână care va adăposti peste 200 oi. Au
credeam că aşa o să mor. Dar or venit decum belşug. Mulţi analfubeji erau a- fost ridicate clădiri pentru atelierele de fie­
ostaşii sovietici şi ne-au eliberat. Partidu1 tunci in sat. rărie şi lemnărie. Colectiviştii au purces
clasei muncitoare ne-o luminat drumul. Şi iată că în acea zi ţăranii săraci din la construirea unei clădiri pentru cereale,
Azi sunt socotitor în gospodăria colectivă. satul Erneu, Regiunea Autonomă Maghia­ cu o capacitate de 30 vagoane. Una din
La început, în toamna lui 1950, s’au ră, făceau primii paşi intr’o nouă viaţă. frumoasele acţiuni pe care o vor realiza,
este înfiinţarea unei staţii de radioficare.
De atunci multe s’au schimbat acolo, ca
unit în gospodăria colectivă „Mihail Emi- pretutindeni în ţară. Anul acesta colectiviştii din Erneu vor
nescu” doar 39 familii. Azi sunt 86 şi scoate de pe cele 74 hectare peste 10 va­
mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi au depus ...Primii care au făcut cereri pentru în­ goane cu grâu, in vreme ce ţăranii mun­
za de recepţie. fiinţarea gospodăriei colective au fost co­
cereri de intrare. muniştii. Siiltei Alexandru, Ilolmagy Şte­ citori cu gospodării individuale scot cel
mult 600 kg. la hectar.
arei gospodării colective, fierarul Arătându-şi dragostea faţă de clasa fan, Baico Ştefan mergeau pe la casele Martin Palfi, ţăranul sărac de altădată,
urma a fost atacat de chiaburi şi muncitoare, colectiviştii s’au străduit şi-au oamenilor şi le spuneau: n’a reuşit să-şi alunge mizeria din casă
lor. Duşmanii l-au lăsat abia obţinut chitanţa nr. 1 la predarea cotelor „Nu vom scăpa niciodată de sărăcie, da­ decât atunci când a păşit hotărit pe dru­
s it că l-au omorît. Dar Jurma de cereale pe 1952. Ei au terminat de că nu ne vom uni să muncim laolaltă pă­ mul gospodăriei colective. De când a de­
cav., e un om voinic şi tare ca predat, deasemeni, cotele de carne, lapte mântul. Noi nu mai vrem ca chiaburii să venit colectivist este un alt om. Anul tre­
n care acum face unelte în gospo- lână şi ceapă pe tot anul. Ei valorifică ne jefuiască. Aşa ne învaţă partidul. Şi cut, în locul cocioabei în care se născuse,
dectivă. I-au rămas doar trei mult prin cooperativă. învăţătura partidului ii cea bună”. Erau unde cunoscuse numai sărăcie. Martin
dânci pe faţă, care-i amintesc me- Şi ţăranii muncitori din sat au dobân­ cuvinte noi, nemaiauzite. începeau să fiar­ Palfi şi-a ridicai o casă nouă, aşa cum a
icăloşia chiaburilor, dit o seamă de realizări. In 1950 podul a bă de ură chiaburii. Cuvintele lor păreau visat el dintotdeauna. Copiii lui nu vor a-
vea niciodată zilele sbuciumate ale tine­
rând, după apariţia proiectului fost refăcut, prin muncă voluntară şi cu blânde şi binevoitoare. Ei nu-şi arătau deo­ reţii lui.
istituţii, s’au strâns la colţul roşu ajutorul statului. Zeci şi zeci de ţărani au camdată arama pe faţă. Chiaburii s’au S ’a schimbat, deasemeni, şi faţa satului.
odăriei colective toţi colectiviştii, învăţat cânte. S’a construit un grajd co­ gândit că nu va fi rău să intre şi ei in Ţăranii muncitori au cămin cultural, au
ihai a vorbit aici despre noua munal. Oamenii plănuesc ca să folosea­ gospodărie. Neopunăndu-se pe faţă, vor bibliotecă De mult ajutor le sunt lor
; s‘a deschis în satul Sânmihaiul scă autoimpunerea pentru electrificarea lucra intr’ascuns. Printre cele 75 familii însăşi colectiviştii. Ţăranii muncitori din
după 23 August 1944. comunei. cu care a luat fiinţă gospodăria, s’au stre sectorul individual işi dau seama tot
mai mult de foloasele muncii in
gos­
curând se împlinesc 8 ani decând Târziu, spre miezul nopţii, moş Pătru, curat şi chiaburii Socaci Dionisie şi Fodor podăria colectivă. Anul acesta au cerut să
liberat ostaşii sovietici. Aceasta paznicul a spus celor din jur: Adalbert. fie primiţi în gospodărie alţi 20 ţărani
simţit-o din plin. De atunci viaţa — Şi nu peste mult am să am bucuria Odată ajunşi in gospodărie chiaburii săraci şi mijlocaşi.
s’a schimbat din temelii. Am mers să văd lucind lumina electrică în tot s’au aşternut de treabă. Socaci Dionisie Colectiviştii dm Erneu se mândresc că
indă în izbândă şi de doi ani noi satul, să ascult radio acasă, nu numai la desorganiza munca în gospodărie şi aţâţa au contribuit, alături de întreg poporul
it pe drumul socialismului. Bclşu- cămin. Căci ziua aceea dm August 1944, pe colectiviştii maghiari impolriva celor muncitor, la realizarea cuceririlor obţinute
ntrat în casele noastre şi noi co- când ne-au eliberat ostaşii tătucului români. Dar a fost demascat de comunis­ până acum de oamenii muncii din ţara
Stalin, a deschis o cale plină de soare. noastră, în frunte cu clasa muncitoare, cu­
ii am scăpat pentru totdeauna de Şi-o să rupem o părticică din acel soare, tul Ilolmagy Ştefan. Împreună cu Socaci ceriri consfinţite în proiectul noii Consti­
area chiaburească... ca să ne lumineze şi noaptea, dragii mo­ Dionisie, a fost demascat şi chiaburul Fo­ tuţii a R.P.R.
arbele lui Mihai Oală oglindeau şului 1 dor Adalbert care ‘îndemna pe colectivişti
să părăsească gospodăria. Erau buruieni C. CONSTANTINESCU

l e g e a l e g i i » ! *

Cu mierea lumi Mai — cea mal gustoasă —
Se ospătară oaspeţii la masă.
mândru, moşul poarta largă, Apoi spre oaspeţi moşul a grăit:
văcuţa l Uite-o cum aleargă l
— Ni-i viitorul bine chibzuit.
\r lanţul! Ptiu, bătu-o-ar vinal
că traiul bun e cu pricina). Şi liber otnu’n colectivă merge
Precum e scris aici în marea lege...
i nu ai dat-o? Cum aşa?
orc, nici păsări, nici... băbuţa mea! Şi le-arălă pe treptele căsuţii
ibet larg primesc sătenii gluma, Proiectul noii noastre Constituţii.
moşul stupii lui acuma. ★
In spre siloz porneau căruţe grele.
povesti cum la’nceput
codit şi el şi n’a crezut Cu noul grâu şi oameni noi cu ele.
i alţii şl el s'a’nşelat Iar din prisaca colectivei, cu privirea
in svonul chiaburesc din sat Nu moşu-i petrecea, ci fericirea.
Noul local al căminului cultural din comuna Costeşti, regiunea Piteşti