Page 22 - Albina_1952_08
P. 22
6 A L B I N
Sâ terminam grabnic treerişui şi colectările Toată grifa
de mazăre pentru aprovizionarea oamenilor munc
Oamenii muncii din agricultură des Rămânerea în urmă a treerişului şl cu legume şi zarzavaturi
făşoară în momentul de faţă bătălia colectărilor de mazăre trebue lichidată
pentru îndeplinirea la vreme a munci în cel mai scurt timp, căci orice întâr- In faţa ţăranilor muncitori, a coope fost îndeplinit în proporţie cu totul i
lor agricole de vară şi a planului colec ziere poate să aducă pagube mari, mai rativelor săteşti şl a agenţiilor de va însemnată. Faptele dovedesc că prin*
tărilor de cereale. In multe regiuni ales din clauza temperaturii ridicate lorificări stă în momentul de faţă sar pala cauză a rezultatelor slabe este 1
însă treerişui şi operaţiunile de colec care dăunează mazărei. Strângerea ma cina de cinste şt de mare răspundere sa de control pe teren. Nu toate cooţ
tare a mazărei se desfăşoară mai mult zărei trebue făcută cu multă grijă mal de a asigura aprovizionarea oamenilor ratlvele urmăresc respectarea contrac
la voia întâmplării. ales dimineaţa pe rouă. Imediat după muncii dela oraşe cu legume şi zarza lor de către cultivatori. In raion
In regiunea Bucureşti, de pildă, deşi treeriş — care trebue făcut din lan — vaturi. Piatra Neamţ, de pildă, în timp
recoltatul mazărei este pe sfârşite, până mazărea se va trata obligatoriu contra Pentru ca acţiunea de achiziţionare cooperativele nu-şi îndeplinesc plan
la 14 August a.c. s’a treerat doar 63,8 gărgăriţei, apoi se va usoa şi se va şt valorificări să se desfăşoare în bune de achiziţii, mari cantităţi de legume
la sută şi s’a realizat numai în mică curăţa de corpuri străine. condiţiuni este nevoe de o temeinică zarzavaturi merg la speculă. Nu s’i
măsură planul de colectare. Situaţii a- Ţăranii muncitori au datoria să treere muncă organizatorică. Cooperativele luat suficiente măsuri pentru organţz
semănătoare există şi în regiunile Pi Imediat mazărea şl să predea cotele res săteşti, agenţiile de valorificări trebue rea transportului, din care cauză mul
din produse se pierd. Nu se urmăreş
teşti, Hunedoara, Constanţa, Bârlad, pective. Totodată ei să ajute organele să lucreze după planuri de muncă zil
de stat pentru ca chiaburii sabotori al nice. să urmărească realizarea acestor ca produsele livrate pe bază de co
unde treerişui mazărei a întârziat mult, colectărilor de mazăre să fie demascaţi planuri şl să livreze cantităţile achizi tract să fie de bună calitate, confor
iar colectarea nu ţine pas cu treerişui. şl obligaţi să-şi achite cotele. ţionate potrivit graficului. Sfaturile clauzelor prevăzute în contract.
populare să sprijine din plin aceste In raionul Timişoara se întârzie pla
acţiuni. produselor valorificate. Astfel, de pild
Situaţia achiziţiilor în unele raioane
In cinstea proiectului de Constituţie arată că în privinţa muncii organiza colectiviştii din Sânmihaiul Român de
au valorificat prin cooperativă mari cal
zoresc predarea cotelor torice sunt încă lipsuri serioase. In tităţi de legume şl zarzavaturi, organe'
raionale ale cooperaţiei nu s’au îngrlj
raionul Vidra, de pildă, cu toate că In
prima jumătate a lunii August achizi să se plătească la timp produsele viilor
Fiindcă aşa corn scrie în proiectul hotărît să grăbească predarea cotelo~ ţiile srau intensificat, cooperativele nu ficate. In multe sate din ţară nu s'
de Constituţie, baza puterii populare în de cereale către stat. şi-au îndeplinit planul de achiziţii. Dacă urmărit, deasemenea, obligarea cultiv:
Republica Populară Română este alian Ţăranul sărac Constantin T. Stoica, la unele sortimente, ca de pildă ardei torilor să-şi respecte angajamente!
ţa clasei muncitoare cu ţărănimea mun membru de partid, a ales boabele cele graşi, vinete, cartofi, etc., planul a fost luate în contract. Faptele arată că lucn
citoare, în care rolul conducător apar mal frumoase spre a le da la colectare. îndeplinit şi uneori chiar depăşit, apoi rile merg prost acolo unde lipseşte cor
ţine clasei muncitoare, ţăranii muncitori Ca el au făcut şi ţăranii săraci şi mijlo la roşii, castraveţi şl alte produse nu trolul pe teren şi unde chiaburii sur
caşi, Ion Potop, Ion Stoica şi mulţi
din comuna Tansa, raionul Negreşti, în alţii. s’a realizat decât circa 30 la sută. In lăsaţi să speculeze în voe.
cinstea proiectului de Constituţie pe Constantin Tăbăcaru raionul Mihăileşti rezultatele sunt şl Ţăranii muncitori au datoria să re:
care l-au citit şi discutat la arii, s’au corespondent mai slabe. pecte întru totul contractele de valor
Lipsuri serioase în ceea ce priveşte ficare a legumelor şl zarzavaturilor
achiziţiile de legume şi zarzavaturi se Ţăranii muncitori să lupte împotriv
Respectă contractele de valorificare manifestă şi în raionul Piatra Neamţ. chiaburilor şl speculanţilor şl să asi
a legumelor şi zarzavaturilor In acest raion planul de achiziţii a gune aprovizionarea oamenilor muncit
Ţăranii muncitori din comuna Sacul, culei, ţăranii muncitori din Sacul se Sfatul agronomului
raionul Caransebeş, respectă întru totul străduiesc să aducă cât mai curând pro
contractările cu cooperativa pentru dusele la cooperativă. Astfel, numai In
valorificarea de legume şi zarzavaturi. ultima vreme cooperativa aceasta a Să sporim producţia de legume
Primul care şi-a adus produsele con primit 4.100 kg. legume şi zarzavaturi.
tractate a fost ţăranul muncitor Comă- In acelaş timp, cooperativa din co
lanu IMe Ştiind că aprovizionând mun muna Obreja a primit dela ţăranii mun O bună recoltă de legume, chiar 2—3 rile acestor legume, care asigură apro
citorimea dela oraşe cu zarzavaturi şi citori cu care încheiase contracte, mii recolte bune, pot fl obţinute, dacă se vizionarea cu legume şl zarzavaturi îr
legume, prin cooperativă, atât producă de kilograme de legume şi zarzavaturi. respectă regulile agrotehnice cu stric toamnă şi în iarnă.
torii care au încheiat contracte, cât şl Bohatir Leon teţe. Se mai pot face reînsămânţărt de
In primul rând toată grija trebue toamnă de castraveţi de toamnă, dovle
consumatorii sunt feriţi de ghiara spe corespondent îndreptată pentru udatul culturilor. Cul cei, spanac, salată, ridichi de toamnă,
turile de roşii, ardei, vinete, castraveţi, ridichi de lună, usturoi şi verdeţuri de
trebuesc udate din belşug în epoca când lot felul. Reînsămânţările trebue făcute
Sfaturi pentru gospodine fac fructele şi când acestea se coc. în terenul bine pregătit, îngrăşat Şi cu
Varza, salata, spanacul se udă bine posibilităţi de udare.
când formează frunzele şi căpăţâna. O grijă deosebită trebue avută pentru
Pregătirea magiunului (povidlei) Legumele se udă în medie de 4—16 a se da culturilor cât mai multă mranlţă,
ori pe vară. Udatul se execută bine spre care le ajută mult în desvoltare.
seară sau chiar în cursul nopţii. De mare folos este recoltatul în serii
Ne aflăm în vremea când fructele cazan mai mare şi le punem la foc. Se
Pământul culturilor de legume tre a legumelor şi In special a rădăcinoase-
sunt deacum coapte şi trebue să le dăm ţin pe foc domol până ce încep să bue să fie curat. Buruienile trebuesc lor. Acestea se răresc când s’au desvol
o întrebuinţare folositoare. fiarbă şi se înmoaie. Apoi, se Iau de pe plivite căci consumă multă apă şi stân tat şl pot fi consumate. Rădăcinoasele
Dar mai sunt multe gospodine care foc şi după ce se trec printr’o sită mai jenesc în creştere culturile. Pământul rărite în mai multe serii ee desvoltă în
trebue deasemeni să fie reavăn, ceeace bune condiţiuni şi vor da producţie
nu ştiu să folosească fructele. Multe rară, le punem Iarăşi pe foc, având se face prin prăşitul de mai multe ori. mare.
dintre ele se mai ţin de vechiul obicei grijă să mestecăm mereu prin cazan Unele culturi — roşiile în deosebi — Dar valoarea legumelor depinov ,1
de a face din prune ţuică şi nu se în până magiunul se leagă cât trebue. Pen au nevoie de îngrijiri speciale. Roşiile de felul cum se face recoltatul şl ale
grijesc de fel ca să pregătească pentru tru ca magiunul să nu fie cam acru, să-l trebue arăclte şi legate la arac. Grăbi gerea pe calităţi, transportul dela câmp
lamă magiun. Făcând magiun tragem facem din prune bine coapte. Magiunul rea coacere! mai este ajutată în afară la magazie şl apoi în pieţe.
de arăeit şi de aplicarea copilitului şi
Multe legume îşi reduc valoarea la
mult folos de pe urma recoltei de pru trebue să fie bine legat, ca să nu mu- cârnitului. Cârnitul se aplică când jumătate din cauză că toate aceste ope
ne. Oricând putem avea la masă un cegăiască în timpul iernii. roşiile au fructificat în 4—5 etaje. raţiuni se execută defectuos şi nu se
aliment Ieftin şi hrănitor. Totodată pu încă' de cald se toarnă apoi în bor Aplicarea acestor măsuri agrotehnice iau măsuri ca recoltatul şi transportul
duce la sporuri importante de producţie să se facă la timp şi cu toată grija.
tem vinde magiun şi aducem un venit cane sau oale bine spălate. După ce şi sporeşte mult şi calitatea produselor. Aprovizionările de toamnă şl de iarnă
în casă. Dăm aci un sfat pentru pre La această dată se mai pot fade încă ale poporului muncitor cer tuturor
pararea magiunului. vasele în care am pus magiunul s’au plantări şi replantări de roşii, ardei, gospodăriilor să execute cu toată griji
Se culeg prunele bine coapte, apoi răcit, le acoperim bine (e bine să le ceapă de apă, mazăre de toamnă, cono lucrările în grădinile de legume. Să
se spală, se scurg de apă şl se scot acoperim cu hârtie de pergament) şt pidă, gulii şi gulioare. Toată grija tre dăm deci toată atenţia acestor lucrări
sâmburii. După aceea le aşezăm într’un le aşezăm la păstrare. bue pusă pentru plantările şi replantă- care vor mări producţia şl veniturile
gospodăriei.
Zi record
Fruntaşi în muncile de recoltare şi colectare !şi predau v
în cinstea proiectului
de Constituţie cu drag cotele de lână
Angajamentele pline de însufleţire luate şi lapte
de tractoriştii dela S.M.T. din Gura Idrici,
raionul Vaslui, au devenit fapte. Ţăranii muncitori din satul Gura
Spre a-şi arăta dragostea cu care pri Munteni, raionul Vaslui, au Îndeplinit a-
mesc proiectul din Constituţie, lege de proape în întregime predarea cotelor de
temelie a vieţii noastre noi, tractoriştii şi lână către stat. Printre primii care au
batozarii staţiunii au organizat acum că '•
teva zile o zi în care munca lor să altn adus lâna la centrul de colectare, suht
gă cifre necunoscute până atunci, o zi ţăranii muncitori Popa Iancu, Rusu Ene,
record. Pelenouă Ion şl alţii. Ca şi la lână, ţăra
Astfel, la aria încovărăşiţilor din comu nii muncitori din Gura Munteni, comuna
na Cosieşti, iractorista Munleanu Maria a Muntenii de Jos şi-au dat mai toţi,
treerat în ziua record 19.000 kg. cereale.
La aria gospodăriei colective din Bâseşti, aproape în întregime şi cotele de lapte.
tractoristul Petroşanu Gh. a treerat In Printre cei dintâi care şl le-au predat,
ziua aceea 22.000 kg. cereale. Pe ariile au fost Zanet Gh. Ştefan, Pelenouă T.
din Gura Idrici şi Albeşti s‘au eviden Comunistul Buglea Vasilc, ţăran Tovarăşul Sârbulov Ion, dela S.M.T. Ion, Zanet Constantin, etc. Ţăranii să
ţiat tractoriştii Gh. Avram, Coca Silvia şi muncitor din satul Copăceni, comuna Peciul Nou-Timişoara, este tractorist
Nadame Argentina, eare şi-au depăşit nor Sănduleşti, raionul Turda e pildă in sat. raci şi mijlocaşi l-au demascat pe chia
mele la treer cu 20—25 la sută. A fost primul care a început şi termi fruntaş, evidenţiat in muncă. Aplică burii care întârziau predarea dotelor şt
nat seceratul, desmiriştitul şi printre melodele tractoriştilor sovietici. Treeră Dau silit să-şi îndeplinească obligaţiile.
primii care şi-a predat in întregime, de
. David Savu îndată ce-a treerat, cota cuvenită sta zilnic, depăşind norma1 la tretr âu
D. Constantin
corespondent tului. 100 la sută. -i i . ţ ., - ţ < corespondent
