Page 23 - Albina_1952_08
P. 23
A L B I N A 7
Convocarea Minciuna constituţiilor
celui de al XIX Congres din ţările capitaliste
Pentru a nu mai vorbi de disperare^
Au şi ţările capitaliste constituţiile
lor. Şi sunt scrise în ele cuvinte făţar celor care în Statele Unite îşi vând
al P. C. (b) al U. R. S. S. nice despre libertate, despre egalitate copiii pentrucă nu mai au cu ce-i hră
ni şi de cele 15 milioane de negri care
şi despre alte „drepturi” ale cetăţeni
lor. Când e vorba însă ca aceste drep suteră de pe urma sălbaticei prigoane
turi scrise pe hârtie să fie şi aplicate rasiale. Iată cum stau lucrurile în A-
Aîoscova 20 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul PRAVDA publică în viaţa de toate zilele, apoi ştiţi ce în merica cu drepturile omului, deşi în
în numărul său din 20 August următorul comunicat: seamnă în lumea capitalistă când i se constituţia Statelor Unite se vorbeşte
S pre cunoştinţa tuturor organizaţiilor P. C . (b) al aplică cuiva „constituţia”. Vrei drep de aceste „drepturi”, iar politicienii a-
tate? Apoi na dreptate — spune jan mericani se laudă pe toate cărările cu
U. R. S. S.
darmul sau poliţistul, bătând omul „democraţia”’ americană.
Zilele trecute a avut loc la Moscova plenara Comitetului Central al muncii cu patul armei sau cu vâna de Dar cu drepturile politice, care e si
P.'C. (b) al U.R.S.S. bou, care acolo are chip de baston de tuaţia în ţările capitaliste? Poate fi
Comitetul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. a hotărît să convoace pentru cauciuc. Vrei libertate? Apoi na liber oare ales acolo deputat, un muncitor
5 Octombrie 1952 cel de al XlX-lea Congres ordinar al P.C. (b) al U.R.S.S.
tate — spune judecătorul capitaliştilor, sau un ţăran muncitor? Nu! Căci în
O rdinea de zi a Congresului al X lX -lea: trimiţând omul muncii la închisoare. Statele Unite nici drept de vot nu poţi
Vrei egalitate? Apoi cum să fie egal un avea dacă nu stăpâneşti o anumită a-
1 1) Raportul de activitate al Comitetului 'Central al P.C. (b) al U.R.S.S. „coate goale”, un „mârlan”, un „ţără
— raportor tov. Malencov G. M., secretar al C.C. vere. Cine sunt acolo „aleşii poporu
2) Raportul de activitate al Comisiei Centrale de Revizie a P.C. (b) al noi" cu un boier — spun şi jandarmii lui” ? Doar bancherii, moşierii, indus
U.R.S.S. — raportor tov. Moscatov P. G., preşedintele Comisiei de Revizie. şi poliţiştii şi judecătorii — mă rog— triaşii sau cozile lor de topor, politi
3) Directivele Congresului al XlX-lea al Partidului cu privire la cel de toţi cei care „aplică constituţia” în ţă cienii care fac şi desfac acolo legile
al cincilea plan cincinal de desvoltare a U.R.S.S. pe anii 1951—1955 — ra rile capitaliste. după cum le poruncesc stăpânii lor, mi
portor tov. Saburov M. Z., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. In adevăr, cum poate să fie egal un liardarii.
4) Modificări în statutul P.C. (b) al U.R.S.S. — raportor tov. Hruşciov muncitor sau un ţăran muncitor cu mi In Statele Unite e atât de mare te
N. S., secretar al C.C. liardarul american, când omul muncii roarea poliţiei încât s’a ajuns ca să se
5) Alegerea organelor centrale ale partidului.
e acolo sărac lipit pământului, pe când ia amprentele digitale la 120 de mi
N orm a de reprezentare şi modul alegerii delegaţilor miliardarul are palate şi maşini la lioane de americani. Toţi aceştia trăesc
la C ongres: scară, fabrici şi moşii, mine şi căi fe cu frica în sân că vor fi arestaţi sau
rate, bănci şi mari magazine, adică are că îşi vo.r pierde pâinea, fiind daţi a-
1) Un delegat cu vot deliberativ la 5.000 de membri de partid; în stăpânirea lui fel de fel de întreprin fară din servicii.
2) Un delegat cu vot consultativ la 5.000 de candidaţi de partid; deri care îi aduc venituri anuale de
3) Delegaţii Ia Congresul al XlX-lea al partidului se aleg conform şta milioane de dolari. Dar dacă oamenilor cinstiţi li se iau
ifului partidului prin vot închis (secret); acolo amprentele digitale, gangsterii, i
4) Delegaţii din partea organizaţiilor de partid din R.S.F.S.R. se aleg Ford, Rockefeller sau Morgan —care bandiţii care atacă oamenii ziua în a-
Ia conferinţele de partid ale regiunilor, ţinuturilor şi republicilor autonome. se plimbă pe mare cu vapoarele lor miaza mare în casele lor, lucrează
In celelalte republici unionale, delegaţii se aleg la conferinţele de partid re personale — pot să fie egali cu şome mână în mână cu poliţia, sub protec
gionale sau la congresele partidelor comuniste ale republicilor unionale — rul care umblă în sdrenţe, din oraş în ţia oamenilor politici care sunt ei în
Ia aprecierea comitetelor centrale ale partidelor comuniste ale republicilor şişi nişte escroci, hoţi şi şperţari.
unionale. oraş, sau din fermă în fermă în căutare
5) Comuniştii care fac parte din organizaţiile de partid ale Armatei de lucru? In Statele Unite se numără Aceştia sunt ticăloşii care conduc
Sovietice, ale Flotei maritime-militare şi ale unităţilor de grăniceri ale Mi Statele Unite. Asemeni lor sunt toţi cei
nisterului Securităţii de Stat aleg delegaţi la 'Congresul al XlX-lea al par aproape 14 milioane de şomeri tota’i ce stăpânesc puterea şi bogăţiile în ţă
tidului, împreună cu celelalte organizaţii de partid, la conferinţele de partid sau parţiali, iar în întreaga lume ca rile capitaliste. Pentru ei sunt toate
regionale, de ţinut, sau Ia congresele partidelor comuniste ale republicilor pitalistă sunt 45 milioane de şomeri drepturile şi toate libertăţile. Cu bani,
unionale. ei fac ce vor şi nu se tem de nimic
Totuşi, în toate constituţiile statelor
S ecretar al C .C . al P .C . (b) al U.R.S.S., I. S T A L IN capitaliste se spune că oamenii sunt pentrucă la porunca lor stau în ţările
egali în Ţaţa legilor... Ce minciună capitaliste şi legiuitorii şi cei care a-
In legătură cu tratatul de stat cu Austria sfruntată! pără legile: judecătorii, jandarmii, po
Miliardarii, milionarii americani şi liţiştii. Oamenii muncii nu au nici un
La 14 August anul acesta, guvernul In Notele guvernului sovietic trimise toţi cei care stăpânesc bogăţiile, nu for- drept adevărat. Ei duc în schimb tot
sovietic a trimis Note de răspuns guver guvernelor apusene se arată că pentru greul. Iar lor li se răspunde cu bătaie,
nelor S.U .A ., Angliei şi Franţei in le restabilirea unei Austrii libere, inde mează decât 1 la sută din populaţia
gătură cu tratatul de stat cu Austria. pendente şi democratice este ncvoe să Statelor Unite. Dar aceşti 1 la sută închisoare sau gloanţe atunci când în-
Aceste Note sunt documente puter- fie respectate cu stricteţe angajamentele drăsnesc să reamintească stăpânilor
• 'ce care demască şl în problema Aus- internaţionale şi să se ducă mai departe stăpânesc 60 la sută din bogăţiile
ei, pregătirile războinice ale imperia discuţiile între cele patru puteri, înce ţării. Oamenii muncii, marea majori lor cele scrise în mod făţarnic în con
liştilor. Nesocotind acordurile şi înţele pute încă cu câţiva ani în urmă, privind stituţiile ţărilor capitaliste. Dar
gerile dintre cele patru puteri: U.R.S.S. încheierea tratatului de stat cu Austria. tate, care formează 87 la sută din
S.U .A ., Anglia şi Franţa, cu privire la Deasemeni, guvernul sovietic cere gu populaţie, nu au în stăpânirea lor zeci şi zeci de milioane de oa
încheierea tratatului de stat cu Austria, vernelor S.U .A ., Angliei şi Franţei să-şi decât 8 la sută din avuţiile ţării. Apoi meni ai muncii din ţările capitaliste
imperialiştii apuseni au născocit şi pus retragă propunerea lor privitoare la aşa
la cale un asemenea târg pe care l-au numitul „tratat prescurtat" şi să a- oamenii aceştia atât de săraci pot fi ei luptă pentru o adevărată libertate şi
botezat „tratat prescurtat". Prin acest rate că sunt gata 6ă termine examina egali cu miliardarii care stăpânesc to democraţie, aşa cum există în U.R.S.S.
„tratat prescurtat" imperialiştii urmă rea tratatului de stat cu Austria. şi în ţările de democraţie populară. Şi
resc să prefacă Austria într’o bază mi Iată cum şi în problema Austriei, tul? Pot apoi săracii aceştia să fie li
litară de atac îndreptată împotriva ţă Uniunea Sovietică se dovedeşte a fi ho beri? Pentru ei singura „libertate” e până la urmă popoarele asuprite din
rilor libere. tărîtă apărătoare a păcii, arătând po
Faţă de politica războinică a imperia poarelor calea spre rezolvarea în mod aceea de a fi şomer şi de a trăi în cum ţările capitaliste vor învinge, vor sfă
liştilor, guvernul Uniunii Sovietice duce plită mizerie, care duce Ia disperare şi râma puterea mănunchiului de bogă
faţă de Austria o politică care slujeşte Just a problemei austriace, aşa după la sinucidere. Numai în 1950 au fost taşi.
şi apără interesele păcii şi interesele cum cer interesele păcii, democraţiei şi
naţionale ale poporului austriac. libertăţii popoarelor. 16.000 sinucideri în Statele Unite. AL. C. CONSTANTINESCU
Aşa sunt îndeplinite angajamentele Sărbătoarea împărţirii avansurilor
in cinstea zilei de 23 August ia gospodăria colectivă din Negri raionul Bacău
In cinstea lui 23 August, ţăranii tele cuvenite statului au fost membrii Duminică, 17 August, în Negri s’au o zi-muncă a revenit fiecărui colectivist
muncitori din satul Vasile Alexandri, de partid şi ţăranii muncitori; Tănase adunat sute de ţărani muncitori din 10 2,350 kg. grâu. Colectiviştii care au
raionul Galaţi şi-au luat angajamentul Bariz, Gheorghe I. Moineagu, Vasile sate megieşe şi muncitori dela fabricile participat regulat la muncă, se bucură
să termine treerişul şi să îndeplinească Voinea, Mitu Moineagu, Dumitru Ba „Săteanca", „Muncitorul Liber" şi de rodul muncii lor. Colectivistul frun
planul de colectare a cerealelor treerate riz şi Ion Lisă. Exemplul lor a fost ur „Steaua Roşie" din Bacău. Cu toţii aj taş Vrânceanu Vasile, pentru cele 373
până la data de 22 August. Cu prilejul mat de toţi ţăranii muncitori din satul venit să Ia parte la sărbătoarea împăr zile-muncă a luat numai avans 880 kg.
discutării proiectului de Constituţie, ei Vasile Alexandri. ţirii avansurilor şi la înmânarea stea grâu.
şi-au înoit acest angajament şl au por In fiecare zi s’au format convoaie de gului dc gospodărie fruntaşă pe raion. Ţăranii muncitori din satele vecine
nit cu şi mai mult avânt în muncă, zo care ce duceau cotele la baza de recep In darea de seamă prezentată în faţa au vizitat apoi magazia colectivei. Ei
rind treerişul şi achitarea cu cinste a ţie din comuna Independenţa. Convoa celor prezenţi, tovarăşul Lazăr Galavan. au cerut să li se povestească cum au
cotelor cuvenite statului. iele aveau însoţitor permanent, pe tova preşedintele gospodăriei colective din reuşit colectiviştii să scoată 1.813 kg.
Ca treerişul să se desfăşoare cât mal răşul Vasile Ivanciu, care se îngrijea Negri a arătat că gospodăria colectivă, grâu la hectar, în timp ce ei au obţi
repede, responsabilul ariei Mihai Bariz de formarea acestora şi de pre în al doilea an de existenţă, s’a întărit. nut abia 600 kg. După lămuririle pri
precum şi delegatul de batoză Gheorghe darea cotelor la baza de recepţie. Tot S’au desvoltat fermele de porci şl ol. mite, ţăranul muncitor Covaschl Gheor
Frangulea au organizat aria cu multă dânsul controla ca cerealele date drept Aplicând regulile agrotehnice, au pu ghe din comuna Dămieneşti, raionul Ba
chibzuinţă, au format pichete de ince- cotă să fie de bună calitate. tut dobândi 1.813 kg. grâu la hectar. cău a luat cuvântul. El a arătat că un
diu, au făcut echipe de paza ariei, au însufleţiţi de angajamentele luate în La porumb colectiviştii au făcut trei număr de 42 ţărani săraci şi mijlocaşi
ales coşari buni, au înfiinţat post de cinstea lui 23 August şi a proiectului praşile. De curând s’a făcut şi poleni din Dămieneşti au hotărît aci, la faţa
prim ajutor sanitar şi altele. In aceste de Constituţie, ţăranii muncitori din sa zarea artificială. In atenţia consiliului locului, să rupă pentru totdeauna cu
munci ei au fost ajutaţi din plin de tul Vasile Alexandri, au terminat com de conducere a fost şi problema norme sărăcia şi să pornească încă la toamnă
către agenţii agricoli Barbăneagră şi plect lucrările de treer şi au predat în lor de muncă şi a zilelor-muncă. Până pe drumul gospodăriei colective.
Toader Pârâu. întregime cotele datorate statului, în acum din totalul de 10.000 zile-muncă împărţirea avansurilor la gospodăria
Printr'o bună organizare a cetelor s’a seara zilei de 16 August îndeplinind necesare pentru lucrările din timpul a- colectivă din Negri a constituit un mi
putut folosi timpul din plin, reuşindu-se astfel planul de colectări sută la sută. nului, s’au realizat 6.000 zile-muncă. nunat prilej pentru ţăranii muncitori
astfel să se treene zilnic recolta de pe. Ei şi-au îndeplinit angajamentul cu 6 Aceasta înseamnă că planificarea a fost din satele vecine, de a se convinge cu
10-15 hectare. ’ ' * ' ■ ":4' zile înainte de termenul fixat. Acest bine făcută şi că o zi:muncă are o va
In pas cu treerişul a mers şl preda succes a fost ,sărbătorit cu multă buGu- loare reală. Acest lucru se vede acum, ochii lor asupra avantaglilor muncii în
rea cotelor. Primii care şi-au predat co- rie de întreg satul. ‘la împărţirea avansurilor, când pentru colectiv.
t* (
