Page 26 - Albina_1952_08

I \ * 5 1 * • < 1 < f I « '

2 A L B I N A

Sărbătorirea zilei de 23 August Formaţiunile sociai-eeonomiee

Cuvântarea tovarăşului în economia naţională a R. P. R.
t
Proiectul noii Constituţii a R.P.R., desvoltarca multilaterală a gospodăriei,
general de armată Emil Bodnăraş este imaginea vie a uriaşelor prefaceri crearea de ferme de vite, păsări, etc.
înfăptuite în patria noastră în ultimii Apărarea şi întărirea formaţiunii so­
8 ani. cialiste este o datorie sfântă a fiecărui
Tovarăşi soldaţi, matrozi, sergenţi nemărginita sa dragoste şi recunoştinţă In articolul 5, proiectul de Consti­
şi cartnlol I faţă de marea Uniune Sovietică şi in­ tuţie consfinţeşte că „economia naţio­ om al muncii dela oraşe şi sate, înscrisă
în proiectul de Constituţie, ca o impor­
Tovarăşi ofiţeri şi generali 1 vincibila sa armată, faţă de genialul în­ nală a Republicii Populare Române cu­ tantă îndatorire cetăţenească. Apărând
Oameni al muncii din Republica văţător al oamenilor muncii din lumea prinde trei formaţiuni social-economice; şi întărind formaţiunea socialistă, oa­
Populară Română I întreagă, tovarăşul Stalin. formaţiunea socialistă, mica producţie menii muncii dela oraşe şi sate luptă
Scumpi prieteni sosiţi la marea noas­ Imperialiştii americani şi englezi şi de mărfuri şi formaţiunea particular-
tră sărbătoare naţională ! slugile lor josnice poartă de mai bine capltalistă” . pentru măreaţa cauză a socialismului şi
a păcii, pentru bunăstarea şi fericirea
In numele şi din însărcinarea Guver­ de doi ani un război criminal împotriva Dintre acestea, primul loc în econo­ familiilor lor.
nului Republicii Populare Române şi a eroicului popor coreean, căutând să ex­ mia ţării îl ocupă formaţiunea socia­ A doua formaţiune social-economică
Comitetului Central al Partidului Mun­ tindă pârjolul şi monstruozităţile săvâr listă. Ea este formaţiunea cea mai înain­ care există în economia naţională a ţă­
citoresc Român, vă adresez un căldu­ şite de ei în Coreea asupra întregii o- tată, pentrucă are la bază proprietatea rii noastre, este mica producţie de măr­
ros salut cu ocazia celei de a 8-a ani­ menirl. Ei pregătesc febril un al treilea socialistă asupra mijloacelor de produc­ furi. Această formaţiune cuprinde gos
versări a eliberării patriei noastre de război mondial, îndreptat împotriva ţie. Formaţiunea socialistă se prezintă podăriile ţărăneşti mici şi mijlocii care
sub jugul robiei fasciste, de către in­ Uniunii Sovietice şi a ţărilor de demo­ în ţara noastră fie sub forma proprie­ posedă proprietatea particulară asupra
vincibila Armată Sovietică. craţie populară. tăţii de stat — ca bun al întregului po­ pământului, bazată pe munca proprie
Ca urmare a victoriilor istorice ale Împotriva planurilor monstruoase ale por — fie 6Ub forma proprietăţii coope- a producătorului, ca şi atelierele mese­
Armatei Sovietice asupra hoardelor hit imperialiştilor şi ale slugilor lor tică­ ratiste-colectiviste (proprietatea gospo­ riaşilor şl meşteşugarilor care nu ex­
leriste, poporul român, având în frun­ loase de teapa bandei tito-fasciste se ri­ dăriilor colective sau a organizaţiilor ploatează munca altora.
te forţele patriotice conduse de Parti­ dică uriaşul front al păcii, democraţiei cooperatiste). In formaţiunea socialistă In articolul 10 din proiectul de
dul Comunist, a reuşit, la 23 August şi socialismului, în frunte cu marea a economiei naţionale este lichidată Constituţie a R. P. R. se prevede că : 1
1944, să răstoarne dictatura fascistă, Ţară a Socialismului triumfător. Uniu­ exploatarea omului de către om. „Statul ocroteşte dreptul de propriela--
să se elibereze pentru totdeauna de sub nea Sovietică. In proprietatea de 6t»t (bunuri ale te particulară asupra pământului ţăra­
jugul imperialismului, luându-şi soarta Măreţele victorii ale poporului sovie­ întregului popor) sunt cuprinse bogă­ nilor cu gospodării mici şi mijlocii pe
în propriile sale mâini. tic în construirea comunismului, succe­ ţiile de orice natură ale subsolului (pe­ baza legilor in vigoare".
înfăptuirea acestui act istoric a creat sele popoarelor frăţeşti din ţările de trolul, cărbunele, aurul, minereul feros Statul ocroteşte, deasemenea, drep­
condiţiunile necesare ca, sub conduce­ democraţie populară pe drumul con­ şi neferos, etc.), fabricile, uzinele şi tul de moştenire asupra proprietăţii
rea Partidului Comunist Român, clasa struirii socialismului, lupta clasei mun­ minele, pădurile, apele, isvoarele de personale a cetăţenilor Republicii
muncitoare în alianţă cu ţărănimea citoare, a oamenilor patrioţi Ş> progre­ energie naturală, căile de comunicaţie Populare Române.
muncitoare să poată răsturna dela pu­ sişti din toată lumea împotriva asupririi de orice fel, băncile, poşta, telefonul şi Sc poate oare vorbi despre o aseme­
tere clasele exploatatoare, să ia pute­ imperialiste şi a războiului. întăresc la­ telegraful, mijloacele de tipar, cinema­ nea ocrotire a dreptului de proprie­
rea în propriile mâini, să înfăptuiască gărul păcii şi dau un avânt deosebit tografia şi teatrul, gospodăriile de stat, tate în constituţiile ţărilor burghe­
uriaşe transformări revoluţionare social- luptei popoarelor pentru zădărnicirea S.M.T.-urile, întreprinderile comunale şi ze? Nici ‘ vorbă. Constituţiile bur­
cconomice, să creeze statul democrat planurilor criminale ale imperialismu partea naţionalizată a fondului de lo­ gheze apără proprietatea moşierilor şi
popular şi să păşească la construirea cu iul american şi englez. cuinţe. Toate aceste avuţii nu mai sunt marilor fabricanţi. Aceste constituţii
succes a socialismului. ca in trecut în mâna unui grup restrâns au la bază legea exploatării omului de
Având ajutorul permanent şi frăţesc Urînd de moarte pe uneltitorii la un de exploatatori, a fabricanţilor, ban­ către om. Ele apără drepturile unui
al Uniunii Sovietice, ţara noastră a rea­ nou război, poporul nostru muncitor îşi cherilor şi moşierilor de felul lui Ma­ grup restrâns de trântori care n’au cu­
lizat mari succese în toate domeniile. întăreşte lupta în cadrul marelui front laxa, Max Auşnit, Bujolu, Manlu şl noscut niciodată ce e munca, dar care
In numai 4 ani, industria noastră socia­ al partizanilor păcii, îşi sporeşte vigi­ alţii, care trăiau jefuind clasa munci­ stăpânesc toate bogăţiile.
listă şi-a triplat aproape producţia. O lenţa pentru a demasca şi zădărnici pla­ toare şi ţărănimea muncitoare, ci apar­ Proiectul de Constituţie a Republicii
puternică desvoltare a luat industria nurile agresive ale duşmanului. Poporul ţin întregului popor muncitor. Populare Române consfinţeşte că in
grea ; au luat fiinţă noi ramuri indus­ nostru muncitor, ducând o politică de Tot bunuri ale întregului popor mun­ Republica Populară Română „pământul
triale. Cu paşi repezi înaintează marile nezdruncinată prietenie şi alianţă cu citor sunt deasemenea şi veniturile pe aparţine celor ce-1 muncesc"
construcţii ale păcii şl socialismului, marea Uniune Sovietică şi ţările Je de­ care le aduce proprietatea socialistă de Statul democrat-popular sprijină ne­
Canalul Dunăre-Marea Neagră şi hidro­ mocraţie populară şi de prietenie cu 6fat. Astăzi, produsul muncii realizat contenit pe ţăranii cu gospodării mici
centrala „V. I. Lenin" dcia Bicaz. Au toate popoarele iubitoare de pace, este din aceste avuţii nu merge în buzuna­ şi mijlocii, pe meşteşugari şi meseriaşi
intrat în funcţiune termocentrala hotărît să-şi apere cu fermitate liber­ rele fără fund ale celor care niciodată cu scopul dc a-i feri de exploatarea ca­
..Gheorghe Gheorghiu-Dej" dela Doi- tatea şi independenţa, să lovească ne­ n’au ştiut ce este munca, ci slujeşte ce­ pitalistă, de a mări producţia realizată
ceşti şi termocentrala Ovidiu II. Suc­ cruţător în duşmanii care ar încerca lor ce muncesc. O parte a veniturilor de el şl de a ridica bunăstarea lor. Sta­
cese însemnate s’au obţinut în transfor­ să oprească 6au să împiedice munca contribue la desvoitarea industriei noas­ tul crează condiţiile necesare ca ţăra­
marea socialistă a agriculturii noastre. noastră paşnică de construire a socialis­ tre socialiste. „Statul de democraţie nii săraci şi mijlocaşi să pornească pe
Republica Populară Română se trans­ mului. populară — arată proiectul de Consti­ drumul unei vieţi noi. In acest scop le
formă într’o ţară industrială, cu o agri­ Devotaţi patriei, poporului muncitor tuţie — proclamând ca principală sar­ pune la îndemână maşini şi tractoare
cultură mecanizată. şi Guvernului Republicii Populare Ro­ cină a sa construirea socialismului, în­ prin S.M .T., seminţe selecţionate, le dă
In pas cu progresul continuu al în­ mâne şi urmând neşovăitor calea arătată tăreşte şi lărgeşte neîncetat formaţiu­ îndrumări să cunoască şi să aplice cea
tregii economii naţionale creşte şi se de partid, militarii Forţelor noastre nea socialistă, asigură creşterea neîn­ mai înaintată ştiinţă agrotehnică, ştiin­
îmbunătăţeşte neîncetat situaţia mate­ Armate îs! ridică neîncetat nivelul pre­ treruptă a buneistări materiale şl a ni­ ţa sovietică. Sute şi mii de ţăaani mun­
rială a oamenilor muncii, se desvoltă o gătirii de luptă şi politice; întăresc dis­ velului cultural al oamenilor muncii” . citori convinşi asupra avantagiilor ce
cultură nouă, socialistă. ciplina, ordinea militară şi vigilenţa re­ In ţara noastră s’au înălţat îp anii le oferă munca în comun pe tarlale
Astăzi, la cea de a 8-a aniversare a voluţionară pentru a îndeplini cu cinste puterii populare fabrici şi uzine noi, mari, cu maşinile şi tractoarele stalu­
eliberării patriei noastre, oamenii oricând înalta misiune înscrisă în termocentrale ca cele dela Doiceştl şi lui, se unesc în întovărăşiri dc lucrare
muncii din Republica Populară Română proiectul noii noastre Constituţii, care Ovidiu II. Deasemeni, poporul nostru în comun a pământului şi în gospodării
privesc cu îndreptăţită mândrie Ia vic­ arată : „Forţele Armate ale Republicii făureşte mari construcţii ale socialis­ colective.
toriile măreţe obţinute sub conducerea Populare Române stau de strajă suve­ mului cum sunt Canalul Dunăre-Marea A treia formaţiune soc- il-oconomică
Partidului Muncitoresc Român, victorii ranităţii şi independenţei poporului ro­ Neagră, care va face din pământul existentă este format; ur a particulor-
oglindite în proiectul noii Constituţii, mân, securităţii sale şi păcii“ . Dobrogei — uscat de vânturi şi 6ccctă onpitalistâ. In a-, ,.;a formaţiune sunt
Constituţia construirii socialismului în Trăiască 23 August, măreaţa sărbă­ — pământ roditor, hidrocentrala „V. I. cuprinse gospodăriile chiabureşti, între
patria noastră. Ki privesc cu dragoste toare a eliberării patriei noastre de că­ Le-nin” dela Bicaz, „Casa Scânteii” . La prinderile comerciale particulare şi mi­
şi încredere spre Guvernul Republicii tre glorioasa Armată Sovietică ! sfârşitul primului plan cincinal, ţara cile întreprinderi nenaţionalizate, ba­
Populare Române, spre Comitetul Cen Trăiască scumpa noastră patrie, Re­ noastră socotită de burghezie ţară „e- zate pe exploatarea muncii salariate.
trai al Partidului Muncitoresc Român publica Populară Română ! minsmente agricolă” , va ajunge să ai­ Această proprietate a fost strânsă din
şi spre conducătorul încercat al poporu­ Trăiască poporul român', stăpân pe bă g industrie puternică şi o agricul­ exploatarea sângeroasă a oamenilor
lui nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu- soarta sa ! Trăiască Forţele Armate ale tură mai înaintată, mecanizată în în­ muncii şi se menţine prin speculă, jec­
Dej. însufleţirea cu care oamenii Republicii Populare Române ! semnată măsură. măneală şi exploatare.
muncii participă la desbaterea publică Trăiască Guvernul Republicii Popu­ Altă parte din veniturile i6vorîte din „Statul democrat-popular — arată
a proiectului de Constituţie şi nume­ lare Române 1 formaţiunea socialistă se repartizează proiectul prin articolul 11 — realizea­
roasele realizări obţinute cu acest pri­ pentru întărirea puterii de apărare a ză în mod consecvent politica de îngră­
lej dovedesc această dragoste şi încre­ Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­ patriei noastre împotriva oricăror încer­ dire şi eliminare a elementelor capita­
dere cât şi hotărîrea nestrămutată a po­ mân şi Comitetul său Central, *n frunte cări ale duşmanilor dinăuntru şi din a- liste” .
porului român de a păzi, desvoltă şi în­ cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! fara ţării, care urmăresc să aducă din La sate îngrădirea elementelor capi­
tări măreţele lui cuceriri revoluţionare. Trăiască marea şi invincibila Uniune nou la noi vremea blestemată a stăpâ­ taliste, a chiaburilor, ge realizează prin
Demascarea şi zdrobirea de către Sovietică, eliberatoarea ţării noastre, nirii lor. O altă parte din venituri este apărarea intereselor proletariatului o-
partidul nostru a devierii de dreapta au bastionul păcii, democraţiei şi socialis­ repartizată de statul democrat-popular gricol, ale ţăranului 6ărac şi mijlocaş
consolidat alianţa dintre clasa munci­ mului I ridicării nivelului de viaţă al celor ce împotriva exploatării chiabureşti, prin-
toare şi ţărănimea muncitoare — baza Trăiască în veci prietenia dintre po­ muncesc. tr'o politică de clasă în ceeoce priveşte
puterii noastre populare — au creat con- porul român şi marele popor sovietic 1 Aşa cum arată proiectul de Consti­ Impozitele şi colectările, iar pe de altă
diţiuni pentru un avânt tot mai mare al Slavă celui mai bun prieten al po­ tuţie, formaţiunea socialistă mai are şl parte prin desvoltarca şi întărirea coo­
industrializării socialiste şi al transfor­ porului nostru, genialul învăţător al forma proprietăţii cooperatiste-colecti- peraţiei, prin întovărăşiri aic ţăranilor
mării socialiste a agriculturii. oamenilor muncii din lumea întreagă, viste. Aceasta înseamnă, aşa cum sta­ muncitori în vederea lucrării în comun
Sărbătorind succesele şi victoriile marele stegar al luptei pentru pace şl bileşte proiectul în articolul 9, că: „In­ a pământului cu mijloace mecanizate.
obţinute, poporul nostru îşi manifestă socialism — tovarăşul Stalin I ventarul viu şi mort al gospodăriilor Ducând o permanentă politică de în­
agricole colective şl cooperativelor, grădire şi eliminare a elementelor ca­
producţia realizaită dc ele cât şi toate pitaliste dela oraşe şi sate, statul nos­
întreprinderile sau construcţiile ce le tru de democraţie populară duce în n-
Măreaţa paradă m iliară aparţin reprezintă proprietatea obşteas­ celaş timp o politică de întărire a pro­
că a gospodăriilor agricole colective şi prietăţii socialiste şt dc atragere a mi­
şi demonstraţia oamenilor muncii a cooperativelor” . cii producţii de mărfuri pe făgaşul con­
Veniturile gospodăriilor agricole co­ struirii socialismului
din Capitaîă lective aparţin membrilor gospodăriilor Poporul nostru muncitor a primit cu
şi li se împart potrivit cu zilele muncâ bucurie apariţia proiectului noii Consti­
(urmare din pag. l-a) ; o'dovadă a voinţei nestrămutate a ţă-- lucrate de fiecare, după ce se îndepli­ tuţii a Republicii Populare Române.
în frunte cu un grup de călăreţi. Pe răriiimii noastre muncitoare d-a a lupta nesc toate obligaţiile către stat, S.M .T., Pe întreg cuprinsul patriei, în oraşe şi
după ce s’a reţinut partea cuvenită pen­ sate, oamenii muncii discută cu însu-
culputeri sporite pentru întărirea alian­
un panou uriaş ţăranii muncitori din ţei ' clasei muncitoare cu ţărănimea tru mărirea avutului comun (desvoltarca fipţire şi îşi epun părerea asupra pro­
regiunea Bucureşti raportează partidu­ muncitoare pe drumul construirii so­ gospodăriei obşteşti). In afară de aceas­ iectului care oglindeşte cuceririle po­
ta, în 'proiectul de Constituţie se arată porului nostru muncitor şl perspecti­
lui1 şi guvernului o'mare victorie-; „în­ cialismului. că membrii gospodăriilor agricole- co­ vele dezvoltării, înfloririi şi întăririi
deplinirea planului ide colectări la , ;.- Măreaţa manifestaţie a luat sfârşit lective au dreptul 6ă aibă în proprie­ patriei noastre pe drumul construirii
grâu“ . Ţăranii muncitori- vestesc tot­ cil i defilarea coloanelor de sportivi. tate personală casa de Mciiit, un lot de socialismului. Discuţiile; asupra proiec­
odată: că în cinstea'- zilei 23 August- \ Până noaptea târziu au răsunat cân- pământ pe lângă casă, animale de pro­ tului, propunerile făcute din partea
ducţie (vacă cu lapte, un număr de oi,, oamenilor muncii dein oraşe şi sate do
şi-a proicctiflii-î’ de ^Constituţie au or­ tecfcie' oamenilor muncii clin Capitală, păsări, etc.), precum şi Inventar agricol vctfesC cu prisosinţă hbtărîrea lor
ganizat în ultimul trimestru 17 noi care au sărbătorit cu nespusă bucurie mărunt, potrivit cu statutul gospodăriei nestrămutată de a lupta neobosiţi pen­
gospodării colective, iar în gospodă­ ziua de 23. August, ziua eliberării pa­ agricole colective., ; tru întărirea patriei, noastre.dragi, pen­
Chezăşia îmbunătăţirii nivelului de. tru-tri.umful păcii în lumea întreagă.
riile colective vechi au intrat 1.712 fa­ triei noastre de sul) jugul fascist de trai şi cultural al colectiviştilor este mă­
milii de ţărani muncitori. Aceasta- este către glorioasa Armată Sovietică. rirea continuă a avutului obştesc prin C. MUNTEANU