Page 27 - Albina_1952_08
P. 27
A L B I N A 3
Cum sprijină căminul cultural din Moţiori, In comuna Urecheşti
raionul Ineu, popularizarea proiectului colectiviştii şi-au primit avansurile
de Constituţie In ziua de 17 August, la gospodăria carea fructelor. In afară de aceasta, sc
agricolă colectivă „Partizanii păcii” mai adaogă şi venituri însemnate ce se
Ca î-n toate căminele culturale din părţi din comună. Grupul de agitatori din comuna Urecheşti, raionul Focşani, vor realiza de pe suprafaţa celor 39
tara noastră, şi in cadrul căminului a purtat discuţii cu sătenii în jurul a avut loc împărţirea avansurilor în hectare vie, ce vor fi împărţite în toam
cultural „Horia” din satul Motiori, proiectului de Constituţie, în zilele ce produse şi în bani. nă, după terminarea tuturor muncilor.
raionul Ineu, s’a prelucrat şi s’a popu au urmat după prelucrarea proiectului. Datorită organizaţiei de bază şi Primul care şi-a luat avansul a fost
larizat proiectul de Constituţie. Locui Discuţiile legate de proiectul de sprijinului acordat de către agronomii colectivistul lstrate Irina, care îm
torii s'au strâns în sala căminului şi Constituţie şi proprietatea cooperatistâ- dela S.M.T. Floreşti, colectiviştii au a- preună cu familia sa compusă din pa
au ascultat pe tovarăşul director al coleetivistă au dat roade însemnate. plicat su succes metodele agrotehnice tru membri, a primit avans 583 kgr.
şcolii elementare, Silaghi Gheorghe. La sediul gospodăriei agricole colecti prevăzute în agrominim. In felul acesta grâu şi 1.107 lei. EI şi-a dus produ
După prelucrare au luat parte la dis ve au venit 29 ţărani săraci şi mijlo au reuşit să mărească recolta faţă de sele acasă cu mare bucurie, arătându-şi
cuţii numeroşi ţărani muncitori şi co caşi şi au depus cereri pentru a fi pri recunoştinţa faţă de partid, care i-a
lectivişti. Mai mulţi ţărani muncitori miţi în gospodăria agricolă colectivă anul trecut. Astfel colectiviştii au ob dat posibilitate să păşească pe calea
au pus întrebări în legătură cu forma „Răsăritul” din Moţiori. Printre cei ţinut în mijlociu 1.506 kg. grâu la luminoasă a gospodăriei agricole co
ţiunile social-economice din economia care au depus cereri sunt şi tovarăşii hectar, în timp ce ţăranii cu gospo lective. La fel au primit roade bogate
naţională a R.P.R. şi au discutat a- Ştefănuţ Todor, Gligor Todor, Belei dării individuale au recoltat abia 800 colectiviştii Petrea Curelea, Toma La-
prins articolele care vorbesc despre Dumitru, Negrea losif II şi alţii. kg. Imediat după recoltat colectiviştii vrente, Tudorache Nichiţelea, Ion Ni-
gospodăriile agricole colective. Colec Ştefănuţ Todor a spus : „Suntem con au desmiriştit întreaga suprafaţă pla chiţelea, Gheorghiţă Zamfir şi mulţi
tivi ştii din Mpţiori s'au ridicat şi au vinşi de drepturile ce sunt prevăzute
arătat drepturile de care se bucură ei şi garantate prin proiectul noii Con nificată. Ei au obţinut deasemenea chi alţii.
astăzi, drepturi garantate şi consfin stituţii a R.P.R. membrilor gospodă tanţa No. t pe raion la predarea co Cu prilejul împărţirii avansurilor,
ţite prin lege. După prelucrarea şi dis riilor agricole colective, care muncind telor către stat. membrii gospodăriei colective „Parti
pe bazele ştiinţifice aie agrotehnicei
cuţiile care au avut loc pe marginea După îndeplinirea îndatoririlor către zanii păcii” şi-au luat angajamentul
înaintate, vor duce o viaţă fericită. De stat, precum şi a obligaţiilor prevăzute să muncească şi mai hotărît pentru în
proiectului de Constituţie, s’a format
aceea, vrem să intrăm în gospodăria în statut, membrii gospodăriei agri
un grup de agitatori, dintre care fac agricolă colectivă”. tărirea şi înflorirea gospodăriei.
parte directorul căminului cultural şi Deasemeni, mulţi ţărani muncitori cole colective au primit avansuri de 37 Manolescu Vasile
la sută din cantitatea de grâu şi 50 Ia
alţi activişti culturali. Aceştia s’au cinstesc proiectul de Constituţie zo
sută din suma obţinută la valorifi- corespondent
îngrijit ca proiectul de Constituţie să rind treerişul şi desiniriştitul, precum
fie afişat la căminul cultural, la coo şi predarea cotelor.
perativă, la sediul gospodăriei agri Negrea losif Au făcut praşila cincia la bumbac
cole colective, la arie, precum şi în alte corespondent
In raionul Roşiorii de Vede, majori turilor de bumbac s’a dat cu nitroxan,
tatea culturilor de bumbac se prezintă cu ajutorul avioanelor.
bine, datorită muncii făcută după me Culturi frumoase de bumbac sunt şi
todele agrotehnice. la gospodăria agricolă colectivă din
Gospodăria agricolă de stat din co comuna Belitori, precum şi în secto
muna Belitori are cel mai frumos bum rul individual, în comunele Pârlita, Pe-
bac din întreg raionul. De curând, pe retu şi Socetu, unde s’a executat în în
întreaga suprafaţă cultivată cu bumbac tregime praşila cincia.
s’a făcut cârnitul şi s’a executat pra A. Barbu
şila cincia. împotriva dăunătorilor cul corespondent
Sfatul agronomului
Să ne pregătim de pe acum
pentru viitoarea recoltă
Insămânţările pregătite din vreme urilor. Arătura trebue făcută adânc,
şi făcute în bune condiţiuni agroteh după regulile agrominimului, cu cel
nice duc la producţii mărite de recolte. puţin 20-30 zile înainte de însămân-
Tocmai datorită pregătirii şi execută, ţare, pentru ca astfel să aibe timpul
Un grup de colectivişti din Bcşcnova Nouă, regiunea Timişoara, discută la rii la timp, în bune condiţiuni a însă- să se aşeze şi totodiftă apa din ploi să
se adune în mare cantitate.
câmp proiect ut de Constituţie a R.P.R. mânţărilor de toamnă, gospodăria agri
colă colectivă din comuna Răcăciuni, Toată grija pentru repararea plugu
raionul Bacău, a obţinut în acest an rilor, grapelor şi semănătorilor. De pe
Proiectul de Constituţie a R.P.R. o producţie de peste 2600 kg. grâu la acum fiecare gospodărie colectivă, fie
hectar iar gospodăria agricolă colec care întovărăşire T.O.Z. ca şi toţi ţă
în desbaterea tractoriştilor şi muncitorilor tivă din comuna Ciorani, regiunea ranii individuali trebue să-şi pună Ia
dela S.M .T. Ciulniţa Ploeşti, a obţinut o recoltă de 2.161 punct aceste maşini şi unelte agricole.
kg. grâu de toamnă la hectar. Să avem o deosebită grijă pentru
La S.M.T. Ciulniţa munca pentru funcţionarilor despre libertăţile şi da De aceea, să ne pregătim cu toată seminţe.
popularizarea şi desbaterea proiectului toriile oamenilor muncii din patria grija pentru viitoarea recoltă. Gospodăriile colective şi unele în
de Constituţie se duce cu deosebită noastră. Conferinţele sunt urmate de Mai întâi să facem o bună pregătire tovărăşiri şi-au creat loturi semincere,
grijă. Toţi muncitorii, tractoriştii, teh desbateri şi discuţii. Astfel, la una din a pământului. Desiniriştitul este prima loturi pentru sămânţă, pe care le-au în
nicienii şi funcţionarii cunosc din ce aceste conferinţe, Constantin Ion, dela lucrare ce trebue executată atât pentru grijit în mod deosebit, le treeră separat,
în ce mai bine proiectul de Constituţie. atelierul mecanic al S.M.T.-ului, şi-a
Comitetul F.D.P. dela S.M.T. Ciulniţa arătat mulţumirea că astăzi şi copiii insămânţările de toamnă, cât şi pen le curăţă cu mare atenţie şi le vor se
a făcut un plan de acţiune pentru buna lui se pot bucura de ştiinţa înaltă de tru cele de primăvară. Desmiriştitul măna in toamnă. Sunt seminţe de soi,
desfăşurare a muncii la punctul de agi. carte. Gh. Cristea a arătat că familia aduce un spor de recoltă de 10-30 la alese, sănătoase, rezistente la ger şi
laţie şi la cele 6 cercuri F.D.P., care lui a muncit înainte vrem<; ani dearân- sută. Datorită lui se păstrează ume boli şi cu mare putere de germinaţie.
se află la brigăzile de tractoare. . dul la boieri, pe pământul moşierului zeala în pământ, se distrug buruienile Ţăranii individuali urmând exemplul
Agitaţia vizuală. In staţiune s’a făcut Aurel Pană. Astăzi, în părţile acestea şi vom putea face cu uşurinţă la gospodăriilor colective şi al întovără
pavoazarea cu lozinci şi cu textul pro ale Bărăganului, pământul se lucrează toamnă arătură adâncă. In unele re şirilor, trebue să-şi asigure sămânţa
iectului de Constituţie. Pavoazarea a cu tractoarele, iar mulţi ţărani mun giuni, unde n'au căzut ploi, S.M.T.- necesară din timp, să o cureţe chiar la
fost făcută şi în vagoanele de dormit citori s’au und de bunăvoe :în gospo urije,/treime..să sprijine gospodăriile a- batoză, la trioare şi să o pună laoparte
ale brigăzilor x dela câmp. Tabla de darii mari agricole" colective.^ V; 4*, t : grîcdle •'cblccfii/e ' şi-' 13 întovărăşirile pentru insămânţările de toamnă şi pri
onoare a S.M.T.-ului are înscris dea Şezători. In fiecare duminică, la sta
supra : „Aşa cinstesc oamenii muncii ţiune se ţin şezători culturale închi T.O.Z. ca să execute desmiriştitul cu măvară.
din staţiunea -noastră proiectul de Con nate proiectului de Constituţie a Repu ajutorul polidiscurilor. Afânarca la Tot atât de important este să se
stituţie”. Aici .se. poate vedea cum. blicii Populare Române. Şezătorile au câţiva centimetri în lung şi în lat, cu fixeze locul fiecărei culturi de toamnă.
tractoristul Stan Z. Ioan, în cinstea un program dinainte stabilit, format polidiscurile pe care se pun greutăţi, Grâul merge foarte bine după mazăre,
lui 23 August şi a proiectului de Con dintr’o conferinţă sau prelucrarea Unui dă bune rezultate. Ţăranii individuali fasole, lucerna, trifoi şi ierburi prăsi
stituţie'a'depăşit norma cu 20 la sută. capitol din proiect, discuţii pe margi au datoria să facă desmiriştitul ime toare. Odată locul ales, trebue cărat
O realizare în ceeace priveşte agi nea celor vorbite şi un festival artis diat după recoltare, căci de această peste el gunoi de grajd în cantitatea
taţia .vizuală, este- fotomontajul cu as tic^ dat de echipa artistică a S.M.T.- lucrare depinde o bună parte din pre ce se va fixa după calitatea pământu
pecte din viaţa oamenilor muncii din ului. gătirea terenului pentru însămânţat. lui. Gunoiul bine putrezit, cărat în aju
patria noastră. Biblioteca este deschisă 4 ore pe zi Este ştiut că după desmiriştire, la 2-3 nul arăturii adânci, se împrăştie în
Conferinţe. De două ori pe săptă şi se dau cărţi în legătură cu proiec
mânii se ţiu' conferinţe speciale despre tul de Constituţie, despre realizările din săptămâni, buruienile răsar şi câmpul părţi egale pe întreaga suprafaţă a
câte un capitol din proiectul noii Con-- patria noastră şi despre măreaţa Urfi- înverzeşte. Atunci, neapărat, să se' facă ogorului.
stituţii. linele conferinţe sunt trimise une Sovietică. De pildă, muncitorul arătură adâncă la cel puţin 18-20 om. Toate aceste măsuri au ca scop de a
de Societatea pentru Răspândirea Banu Toma a, citit de curând broşura Ca arătura să fie de bună calitate, ţă pregăti condiţiuni bune pentru răsări
Ştiinţei şi Culturii, iar altele „Constituţia construcţiei socialiste şi a ranii muncitori ■ să se unească în în rea şi desvoltarca plantelor, deci pentru
sunt 'întocmite de muncitorii şi făuririi buneis-tări a poporului munci tovărăşiri agricole de lucrare a pămân asigurarea unei bune recolte în anul
tehnicienii din' staţiune. Bunăoară, tor”. După oe a citit-o, a vorbit despre viitor.
mecanicul de ’ sector Stan-cu Tudor cele aflate în broşură cu mulţi..mun tului în comun şi să lucreze pămân Inginer agronom
a vorbit, muncitorilor, tehnicienilor şi citori din S.M-T. turile cu tractoarele şi maşinile S.M.T.- FLOR1AN CONSTANTINESC’J
iile i..- ■ , , . , i ,
