Page 3 - Albina_1952_08
P. 3
A L B I N A 3
Prin aplicarea agrominimului Comuniştii în frunte
Colectiviştii culeg recolte bogate Ea predarea cotelor de cereale
In întreg raionul Vaslui, campania maticu şi Ion Grigore Tugulea, toţi diii
Comuna Cristian clin regiunea Stalin, la o adâncime de 10—12 cm. Până de treeriş este în toi. Ţăranii muncitori aceeaş comună, nu au secerat nicio
este aşezată pe valea râului Bârsa, acum colectiviştii au prăşit sfecla de îndată ce au terminat secerişul, palmă din întinse suprafeţe cu grâu şi
la poalele munţilor Bucegi. Din cauza zahăr de 4 ori. Ţăranul muncitor Du transportă snopii Ia arie pentru a orz. Chiaburii plecau dimineaţa de-
climei mai reci, pe aci a început sece mitru Dăneţ, precum şi ceilalţi ţărani grăbi treerişul şi predarea cotelor acasă, spunând că se duc pe câmp la
rişul mai târziu. Membrii gospodăriei muncitori, n’au dat culturilor nici un către stat. In predarea cotelor de ce seceriş, însă în loc să se ducă să secere
colective „Drum Nou”, de pildă, au por fel de îngrăşăminte. Prăşitul deaseme- reale comuniştii sunt exemplu. grâul care a ajuns de mult în pârg,
nit la seceriş la 30 Iulie. In primele nea, a fost făcut numai de 2 şi 3 ori. Astfel, în comuna Deleni, comuniştii se ascundeau, cu gând tâlhăresc de a
două zile ei au secerat peste 30 hectare. Un alt succes al colectiviştilor este C. Alexe, Ion Tănase, Ropotă Vasile şi sabota campania de seceriş. Fiind des
Cele 5 secerători, 3 legătoare şi 2 sim
ple se avântă cu spor în grâul care a minunata cultură de cartofi de pe cele alţii au fost cei dintâi care au predat coperiţi de comunişti şi de către ţăranii
23 hectare. Aplicând şi aci regulile a- cu drag cotele de cereale cuvenite muncitori din organizaţiile de masă, ei
crescut frumos, cu spicul mare şi grotehnice, colectiviştii vor recolta în statului. Tot ei au fost exemplu pe co
greu. toamna aceasta cel puţin 15—20.000 mună, când au desmiriştit printre clăi au fost siliţi să secere grâul şi orzul,
— Anul acesta recolta noastră de kg. cartofi la hectar. suprafaţa recoltată. Datorită vigilenţii fiind totodată înaintaţi justiţiei popu
grâu este mai bună decât cea de anul Minunate succese au obţinut colec comuniştilor din comună, s’a descoperit lare pentru acte de sabotaj.
David Savu
trecut, declară bucuros brigadierul tiviştii la cultura de mac, chimen şi corespondent
Gheorghe Alexandru. Nici nu ne mul că chiaburii Ştefan P. Ciulei, Ion Gra-
ţumim dacă nu vom scoate 2.300— plante medicinale. Capsulele de mac
2.500 kg. la hectar. In sectorul indivi sunt cât oul de găină. Pe fiecare fir
dual însă e mult mai slab. Intr’adevăr sunt câte 5—6 capsule. Colectiviştii
planificaseră să scoată 400 kg. mac la Comuna Rasova a rămas în urmă cu treerişul
deosebirea între grâul colectivei şi a
ţăranilor muncitori individuali este hectar. Recolta promite însă peste 800 In ţara întreagă, ţărănimea munci batozele la treeriş, fără ca acestea să
mare. kg- toare luptă zi şi noapte pentru câştiga-, aibă rodaj. S.M.T. Dorobanţu, a trimis
Ţăranul muncitor Albu Nicolae, de In comuna Cristian, până în anul a-
pildă, a pus grâu numai la câţiva paşi cesta se spunea : „La noi nu se pot rea bătăliei treerişului, desiniriştitului tractoare defecte şi fără să fie revizui
şi predării cotelor în întregime către te şi reparate din timp. Este cât se
de grâul gospodăriei colective. Tot în cultiva zarzavaturi, pentrucă suntem stat. Astfel, ţăranii muncitori din co poate de grăitor faptul că tractorul
apropiere au pus grâu şi Savu Ion, aşezaţi între munţi şi clima este mai muna Cochirleni, raionul Medgidia, îşi dela batoza Nr. 5 a fost trimis cu o
Blănaru Teodor şi alţi ţărani munci rece” ... Colectiviştii, folosind ştiinţa, gravă defecţiune. Sfatul popular comu
tori. Dar culturile lor au crescut mici după exemplul colhoznicilor sovietici, treeră neobosiţi roadele holdelor, ur
mând exemplul tovarăşilor Dumitru nal nu s’a îngrijit de buna organizare
şi rare, pe multe locuri au avut tăciu au dovedit că acest lucru nu este ade
ne. In timp ce numărul de boabe în vărat. Ei şi-au făcut o grădină de zar Iliescu, Toma Dumitra şi Ion Leu, care a ariilor. Batozarul Stancu Marin nu
şi-a aşezat bine batoza, astfel că a tre
spicul de grâu, pe ogorul colectivişti zavat pe o suprafaţă de 17 hectare, pe au fost fruntaşi la seceratul şi treeratul buit să întrerupă treeratul pentru o ju-<
grâului.
lor, se ridică în medie la 40—45, la care au irigat-o. Acum culturile de
ţăranii individuali este de 20—25 ardei, varză, ţelină, morcovi şi celelalte Nu acelaş lucru se poate spune însă mătate de zi. Tovarăşul Toma, resporH
boabe. Deosebirea între recolte nu se zarzavaturi au crescut mari şi frumoa şi despre comuna Rasova, unde treeri sabilul brigăzii de tractorişti şi bato-'
vede numai la cultura de păioase, ci la se. Aceasta se datoreşte şi faptului că şul merge încet şi desorganizat. Din zări, împreună cu sfatul popular, tre-
toate culturile. la rădăcina plantelor s’au aplicat în cele 6 batoze care sunt pe ariile acestei bue să se ocupe mai temeinic de orga
Cele 27 hectare sfeclă de zahăr ale grăşăminte chimice şi bălegar mult. comune, nu treeră pe zi decât două nizarea muncii pentru a se putea treeră
colectiviştilor dovedesc încăodată că Grădina de zarzavat este o minunată sau trei din ele, datorită tractoarelor şi noaptea. In felul acesta vor ajuta la
munca făcută în comun, pe tarlale în sursă de venituri. Colectiviştii valori defecte şi lipsei de organizare din îndeplinirea angajamentului pe care ţă
tinse, cu ajutorul maşinilor, este supe partea sfatului popular comunal. O ranii muncitori din Rasova şi l-au luat
rioară muncii făcută de ţăranii indivi fică însemnate cantităţi de morcovi, vină gravă pentru toate acestea în cinstea lui 23 August şi a proiectului
duali. In timp ce sfecla colectiviştilor ceapă, dovlecei, cartofi şi altele, spo au S.M.T. Cernavodă şi S.M.T. de Constituţie, de a termina treerişul uţ
este fragedă şi frumoasă, sfecla ţăra rind astfel veniturile gospodăriei ob Dorobanţu. S.M.T. Cernavodă a trimis timpul cel mai scurt.
nului muncitor Dumitru Dăneţ, precum şteşti şi totodată veniturile fiecărui
şi a celorlalţi ţăranr muncitori este mult membru.
mai mică şi firavă, iar prin rânduri se Munca făcută în comun pe tarlale în
văd multe goluri. Această deosebire se tinse, cu maşinile S.M.T.-ului, aplicân- După recoltare
datoreşte în primul rând felului de a du-se metodele agrotehnice şi experien s’au constituit în întovărăşire agricolă de tip T.O .Z.
munci. Colectiviştii au arat ogorul
ţa colhoznicilor sovietici, a dovedit ţă
din toamnă la 25—27 cm. adâncime, In comuna Aghireşu, raionul Hue de tip T.O.Z. După constituire, pe ccî*
ranilor muncitori din Cristian că agri
pe când ţăranul muncitor Dăneţ Dumi din, acţiunea pentru formarea unei în 113 hectare ale întovărăşiţilor au por
cultura socialistă dă roade mult mai tovărăşiri agricole a început încă din nit să desmiriştească tractoarele
tru l-a arat tocmai în primăvară şi Ia
bogate decât munca făcută individual, primăvară. Comuniştii Daraban Ion, S.M.T.-ului Huedin.
o adâncime mai mică. Tot în toamnă,
pe câte un petec de loc. Iată de ce Mocanu Gheorghe, Şuier Gavrilă au Când a trecut tractorul peste pămân
colectiviştii au cărat pe ogorul sfeclei desfăşurat o rodnică muncă de lămu tul său, ţăranul muncitor Oscilcana
gospodăria colectivă primeşte tot mai
de zahăr zeci de mii de kilograme bă rire în rândurile ţăranilor muncitori. Vasile a spus:
multe cereri dela ţăranii muncitori care
legar, băgându-1 sub brazdă. In pri Un sprijin preţios în această acţiune — De acum s’a dus cu recoltele
s’au hotărît să se înscrie şi ei în gos a fost dat de căminul cultural şi orga slabe pe pământul meu. Cu ajutorul
măvară, când pământul a fost lu
podăria colectivă, drumul belşugului ş: nizaţiile de masă. S.M.T.-ului şi prin aplicarea regulilor
crat cu cultivatorul, pentru a fi însă
al unei vieţi tot mai frumoase. In urma acestei acţiuni, 94 familii de agrotehnice vom dobândi şi noi recolte
mânţată sfecla, pe fiecare hectar s’au ţărani muncitori îndată ce au terminat bogate aşa cum dobândesc cei care
pus câte 200 kg. îngrăşăminte chimice C. BARBU secerişul s’au constituit în întovărăşire ne-au luat-o înainte.
Fruntaşi in m uncile agricole Primii pe regiune
la treeriş şi colectare
Membrii gospodăriei agricole colecti
ve „Nicolae Bălcescu" din salul Gheja,
au fost primii din raionul Luduş, care
au început, secerişul, desmirişlilul şi
treeratul.. Ea predarea cotelor, dcasm-
ntetilt el au fost primii. Convoiul impo->
dobtt cu. lozlttcl şl drapele s’a îndreptat
spre baza de recepţie. Dela baza de re
cepţie 'colectiviştii s’au întors şl mal
bucuroşi,. Au obţinut chitanţa nr. I pe
KOSZTELN I ŞTEFAN COSM A TRAI AN STROE VASILE regiune la predarea cotelor.
preşedintele gospodăriei agricole co- brigadier din gospodăria agricolă co- dela S.M.T., Făurei, regiunea Galaţi,
lective „8 Martie" din comuna Seleuş, lectivă „ Avântul", comuna Drăgeşti, aplică metoda Buneev, realizând Vasile Oiteanu
raionul Oradea. regiunea Oradea. succese importante, corespondent