Page 30 - Albina_1952_08
P. 30
A L R I N A
In cinstea zilei de 23 August Folosind cuceririle stiintei,
•
7
p
regiunea Bucureşti a îndeplinit in întregime am smuls pământului 2.650 kg. grâu
pianul de colectări la grâu la hectar
Printr’o telegramă trimisă to- muncii din agricultură au îndeplinit Convorbire cu tovarăşul lordache Munteanu,
varăşului Gh. Gheorghiu-Dej, re- în seara zilei de 22 August 1952, brigadier la gospodăria colectivă din Râcâciuni-Bacâu
giunea Bucureşti a raportat că, în în întregime planul de colectare la
Membrii gospodăriei agricole colec am mai pus îngrăşăminte chimice. Altă
cinstea zilei de 23 August, oamenii grâu. tive „Secera şi Ciocanul” din comuna lucrare importantă este şi aceea că noi
Răcăciuni, raionul Bacău, aplicând am făcut la vreme întreţinerea culturi
agrominimul şi învăţămintele col lor, am plivit grâul de două ori. Ca
De ce nu şi-a îndeplinit planul de colectare hoznicilor sovietici, au putut să grâul să iasă curat, fără nici un pic de
obţină în vara aceasta o recoltă deose secară, am făcut de două ori secări-
comuna Bnzoieşti din raionul Costesti bit de bogată. Un redactor dela revista tul. La recoltare am aplicat deasemeni
noastră a rugat pe tovarăşul brigadier regulile agrotehnice. Recoltatul s’a fă
In cele m;ii multe comune din raio cat %ă facă şi cu grâul, dar nu i-a mai
nul Co.steşti planul de colectare a ce mers, căci a fost demascată la sfatu1 lordache Munteanu să vorbească des cut cu maşini de secerat şi după ce s’a
realelor treerate pe anul 1952 a fost popular de 'către uteinistul Gheorghe pre felul cum au dobândit ei 2.650 kg. secerat s’a strâns cu grebla fiecare spic
îndeplinit. De pildă, în comunele Re Totia. Nu este pentru prima dată când grâu la hectar. rămas pe mirişte. Rezultatul acestei
cea, Deagurile, Ioneşti şi altele, colec această chiahuroaică încearcă să în întrebare: Cum aţi dobândit, în munci a fost că de pe 17 hectare am
tările au fost terminate odată cu tree- şele statul. Anul trecut se văicărea pe ciuda timpului neprielnic, 2.650 kg. mai strâns încă 1.140 kg. grâu.
rişul. Dar mai sunt unele comune ră toate drumurile că „nu are de unde grâu la hectar ? întrebare: Cum au privit ţăranii
mase în urmă. Astfel la Buzoieşti, deşi preda cotele”. Dar ţăranii muncitori nu Răspuns : Producţia de bază în gos muncitori din comună noul fel de a
treerişul s’a terminat încă din ziua s'au lăsat înşelaţi de văicărelile chia- podăria noastră colectivă este cea de munci pământul şi recolta dobândită ?
d'e 20 August, îndeplinirea planului de buroaicei. Formând o comisie, ei au
colectări a rămas mult în urmă. Care descoperit ascunse în gospodăria chin- cereale. De cum ne'-âm unit peticile de Răspuns: Prin părţile noastre
sunt cauzele acestei grave rămâne-i butoaicei mari cantităţi de cereale, pământ în tarlale întinse, primul gând niciodată nu s’au scos mai mult de
în urmă? Doar colectarea trebuia să care abia au încăput în mai multe care. ne-a fost de a munci pământul într’un 1.000 kg. grâu la hectar. Aceasta în ani
meargă iu pas cu treerişul şi era vor Chiaburii Florea Nieola, proprietar chip. deosebit şi să-i smulgem roade de recoltă bună.
ba că predarea cotelor se face pe arie a 27 hectare pământ arabi! luat del-i bogate. Vara trecută, imediat ce am Astăzi, când „pământul aparţine ce
şi apoi se trimit convoaie de care la ţăranii săraci cu hapen, Polifrome terminat de secerat, am desmiriştit cu lor ce-l muncesc”, aşa cum stă scris
baza de recepţie. Iată că în Bnzoieşti Toriciulescu, stăpân pe 24 hectare pă tractoarele dela S. M. T. printre clăi în proiectul de Constituţie şi când ţă
există o gravă neglijenţă în ceeace mânt şi o moară cu pietre, Ilie Stoi- toate cele 76 hectare. In toamnă am ranii muncitori se pot uni de bunăvoe
priveşte organizarea convoaielor ce cescu, Marin T. Niţă, Traian Potropo-
trebue să ducă cotele la baza de re pescu şi alţii au pus la cale altă pun arat pământul la o adâncime de 23-25 în gospodării agricole colective, numai
cepţie. S ’a întâmplat de foarte multe găşie. cm. şi am pus în pământ sămânţă cu astăzi se pot smulge pământului re
ori ca cetăţenii să-şi ducă singuri co rată şi bine tratată. Insămânţatul s’a colte bogate. Felul cum am muncit şi
tele la baza de recepţie, fără să fie în Datorită lipsei de control pe teren făcut în rânduri încrucişate. înainte de roadele dobândite au dat de gândit mul
soţiţi de un responsabil de convoi. din partea sfatului popular .chiaburii a pune sămânţa cu semănătoarea, pe tor ţărani muncitori din satul Răcă
Datorită acestei lipse de vigilenţă, Gh. P. Duinitreseu, Valeria Po-pescu, întreaga suprafaţă am pus îngrăşă ciuni, care mai aveau îndoieli. Rezul
chiaburul Precup Marin fiind trimis Ştefan Negulescu şi alţii de teapa lor minte chimice ca superfosfat, căinită şi tatul este că până acum 50 de ţărani
rfau respectat nici planurile de cultură
„pe încredere” cu carul să ducă cotele altele. După ce a răsărit grâul, am vă- muncitori au făcut cereri de a se înscrie
şi acum zic că n’au cum da unele cote.
la baza de recepţie, a' sustras 150 kg. Altă cauză a rămânerii în urmă la zut pe unde este mai slab desvoltat şi întgospodăria noastră colectivă.
grâu. Alţi chiaburi profitând de aceeaş colectare în Bnzoieşti mai este şi fap
„încredere” din partea comitetului exe tul că baza de recepţie nu funcţionează
cutiv al sfatului popular comunal, au aşa cum trebue. Aşteaptă ţăranii mun Primele roade în întovărăşire
citori cu carele câte 2—3 zile până
schimbat grâul, predând statului grâu să-şi predea cotele.
Din batoză curg boabele râu. Este tovărăşire s’au bucurat de roade bo
amestecat cu multă neghină. Pentru ca planul de colectări să fie grâu curat şi frumos cum nu s’a mai gate. Lui Constantin Bâlănică i s’au
Deosebit de grav este faptul că totuşi îndeplinit cât mai curând în văzut până acum în comuna Tudor cuvenit pentru un hectar pământ cu
mulţi chiaburi sunt lăsaţi de capul lor, Buzoie.şti trebue să se ia grabnic o se Vladimirescu din raionul Galaţi. care a intrat în întovărăşire, 1.500 kg.
nu sunt traşi la răspundere după lege rie de măsuri. Să fie pedepsiţi aspru — Asta-i primul rod al întovărăşirii boabe grâu. Din această cantitate a dat
şi obligaţi să predea cotele. chiaburii care prin vicleşuguri se sus noastre. Iată ce mai pâine. N’o să mai 156 kg. cotă şi obligaţiile către S.M.T.
In timp ce toţi ţăranii muncitori în încapă în cuptoare de mult cc-o cre iar restul l-a dus acasă împreună cu
frunte cu comuniştii Gheorghe C. Du trag dela predarea cotelor. Sfatul popu şte!... spune bucuros tovarăşul Matei alte sute de kilograme orz şi ovăz: Io-
mitru, Ion M. Sofronie, Florea Gheor lar comunal să organizeze cu grijă Grigore, preşedintele întovărăşirii. niţă Apostol, de pe 0,50 hectare grâu
— 1.500 kg. la
hectar, — declară a dus acasă 800 kgr. boabe grâu; Ne-
ghe şi alţii şi:au achitat pe arie cotele convoaiele către baza de recepţie. Să tare delegatul de batoză, 1.500 kg.! cula Constantin, de pe 1,25 hectare
cuvenite statului, aproape 20 de chia fie mobilizaţi toţi ţăranii muncitori în Ţăranii muncitori care n’au intrat în cultivate cu grâu, a primit 1.714 kg.
buri, prin diferite vicleşuguri, s’au acţiunea d'e demascare şi obligare a întovărăşire, când au aflat de acest plus orz şi ovăz. Niciodată până acum
sustras dela colectare. De pildă, chia- chiaburilor să predea cotele imediat. succes al întovărăşiţilor s’au minunat nu au avut în casele lor atâtea bucate.
buroaica Constantina F.. Dragoinir ce Cu sprijinul ţăranilor săraci şi mijlo mult. Ej au scos la hectar abia 800 kg. Şi cum era să aibă dacă munceau de
— Spuneau chiaburii Marin S. Hân-
stăpâneşte 35 pogoane, a fost lăsată caşi uneltirile chiaburilor vor fi zădăr cu, Manolache Tudorie şi Titi Filoti unul singur, fără să poată aplica meto
să ducă acasă orzul şi secara treerate nicite şi planul de colectări va fi în că nu trebue să ne însorim în întovă dele agrotehnice şi arau cu plug tras
de lx>i? !...
gata, fără să predea nimic din cotele ce deplinit. răşire, că rămâneau fără pământ, o să Azi muncesc mai uşor şi sunt aju
era obligată să le dea. La fel a încer AUREL BABEANU ajungem muritori de foame, căci u’o să taţi de maşinile S.M.T. Vameş. Aplică
primim mai nimic... spune celor de cu succes metodele agrotehnice. Se bu
faţă Basoc Vasile. cură din plin de ajutorul statului.
— Geaba au umblat ci cu svonuri, Văzând roadele bogate în întovără
Fruntaşi la predarea cotelor noi tot ne-atn întovărăşit, — se ames şire, numărul ţăranilor muncitori care
tecă în vorbă Nicula Constantin. Pă
depun cereri de înscriere în întovără
de carne şi lapte mântul este al nostru, al celor ce-l s’au înscris 32 familii. ultima vreme
şire creşte mereu. In
muncesc, aşa spune proiectul de Consti
întovărăşirea
tuţie. Roadele muncii sunt tot ale devine tot rnai puternică.
Ţăranii muncitori din satele raionu Fruntaşe pe raion in predarea cotelor noastre... şi încă ce roade...
lui Brezoi, regiunea Piteşti, urmând de carne şi lapte sunt comunele Brezoi, Toţi ţăranii muncitori intraţi în în A. ŞTEFANESCU
pilda comuniştilor, au realizat planul Perişani, Racoviţa, Câineni şi Dân-
anual de colectare a cărnii în pro geşti, care au îndeplinit aproape întreg Sfat pentru gospodine
porţie de aproape 90 la sută. Mulţi planul de colectare a acestor produse
dintre ei predau acum cotele in contul Aşa luptă ţăranii muncitori din raio Cum se prepară bulionul
ultimului trimestru al anului. nul Brezoi. pentru întărirea succesu Roşiile sunt un aliment foarte gustos şi de linguriţă la 1 kg. de_ roşii). Se
Planul de colectare al laptelui de lui reformei băneşti. In numeroase co hrănitor şi deaceeu mulţi gospodari au pun apoi pe foc, ţinândti-se până încep să
vacă s'a realizat in procent de peste mune unde chiaburii căutau pe toate avut grijă să semene, pe lângă uite zar dea in clocot. Se dau deoparte şi se lasă
zavaturi, în grădina de pe lângă casă, şi să stea la rece 8—10 ore (cel mai nimerit
65 la sută, iar planul colectărilor la căile să saboteze colectările, ţăranii roşii. Acum este timpul când ele se coc în e de cu seară până dimineaţa). In acest
lapte de oaie a fost îndeplinit in pro muncitori i-au demascat şi i-att silit cea moi mare parte şi e bine ca prisosul timp tot miezul gros se depune la fund
porţie de aproape sută la sută. să-şi dea cotele. de roşii pe care nu-l consumăm să-l păs- şi deasupra rămâne zeama limpede, care.
........................................................
se scoate cu o lingură. Apoi miezul gros
—
trăm pentru la iarnă. Roşiile pot fi păs
trate pentru iarnă sub formă de bulion, se trece prin ciur, frecându-l cu o linguri
care trebue preparat încă de pe acum. Gos de lemn, până rămâne numai seminţele şi
podinele noastre mai suni încă obişnuite pieliţele care.se dau l.a păsări sau la porc.
Realizâri prin auloimpun^s în raionul Lugoj să roşească iarna mâncarea cu puţină boia Se pune iarăşi pe foc,:in bala^spăiaiă-,cu
de ardei şi cu asta îşi închipue că au în rat. Se amestecă tot timpul cât fierbe:-până
'ţăranii muncitori din satele raionu pentru cooperativă. Deasemeni, sunt locuit roşiile. Dar dacă în locul boielei.ar se îngroaşă atât Cât să. se poată turna -uşor
,
„„ "ln sticle, ..Nu se laşă o] .clipă nertţe'suicăt,
t
pune bulion făcut din roşii, ar, vedea că
lui Lugoj au început să dea viaţă an mult înaintate lucrările la dispensarul mâncărurile ar căpăta alt gust şi că sunt ■ fţfci bulionul se prinde imediat .de fundul
gajamentelor luate în adunările ob mai hrănitoare.. Dăm rnai jos un sfat în vasului,şi se arde. Bulionul se toarnăprin
şteşti, ca prin autoimpunore să-şi des- din Topolovăţul Mare. • care se arată, pe scurt, felul cum .trebue pâlnie,., caid, în .sfî'clf. Pentru ca sticlele
volte şi să-şi înfrumuseţeze satele şi Această preocupare de a şterge cât preparat'biHignuL . :■ :( să nu.plesnească, e h'me să le înfăşarăm
comunele lor. Aşa, de pildă, în satul mai grabnic urmele negre ale trecutu Se aleg roşii' Coapte: Se spală, se rup în înlr'o cârpă umedă. Se utnplg sţiclţle
Spata s’a terminat construirea unei lui se observă în tot cuprinsul raionu dQuă şl:se ’flfâng .jumăţăţile intră degeie:; ‘până la. gât-şi se astupă-cu dopuri; noi,
fântâni arteziene, iar în satul Bara lui Lugoj. însemnate lucrări au fost astfel ca s'ă'm.şiurgil; tot miezul,apos-din care, au foit 'mai jntâf fierte .'Pest'â dopuri
s’au început lucrările pentru construi începute în comunele Balint, Buziaş, ele. (Având mai puţină zeamă, se_x)gf:lega se loarnă.isrţioală',sau -ceară roşie, Se p.ă-
mult muf. ujor. la fiert j. Sg pun înfr’o oală s trează la ’loc răcoros-şt. uscat.
. ’ *
rea căminului cultural şi a localului Teş, Criciovat Dârova ji altele. mare, srriŞtţăiţâ,. cu puţină sare: (un vârf '' rAPTA -JVXiNCjU.LESGtJ
îi- r i; ’
