Page 31 - Albina_1952_08

' I / *

A L B I N A 7

Pentru grăbirea înfloresc ţările

încheierii tratatului de pace
cu Germania de democraţie populară

Ziarele apărute la începutul săptă­ 10 Iulie 1952 ale Guvernelor S.U.A., R. P. Polonă
mânii au publicat Notele Guvernului Angliei şi Franţei vorbesc despre ches­
Sovietic trimise Guvernelor Statelor tiunea cercetării condiţiilor de ţinere a
Unite, Angliei şi Franţei cu privire ia unor alegeri libere în Germania, cer­
tratatul de pace cu Germania. cetare care ar urma s’o facă o comisie
internaţională. Ori lucrul acesta
nu
Problema germană este deosebit de
însemnată. De deslegarea ei depinde poate fi considerat altfel decât ca o
în mare măsură păstrarea şi întărirea jignire adusă naţiunii germane.
păcii în Europa. Potrivit politicii sale Apărând interesele naţionale ale po­
neclintite de apărare a păcii şi de spri­ porului german, Nota Sovietică declară
jinire a libertăţii şi independenţii po­ că cercetarea condiţiilor ţinerii de ale­
poarelor, încă de acum jumătate de an geri libere trebue făcută de o comisie
Uniunea Sovietică a făcut propuneri constituită din însăşi germani, repre­
concrete pentru a se pune bazele unu' zentanţi ai Camerei Populare a Repu­
tratat de pace cu Germania. Aceste blicii Democrate Germane şi ai Bundes-
propuneri au fost trimise spre exami­ tagului (parlamentului) din Germania
nare Guvernelor Angliei, Franţei şi apuseană. Cât priveşte convocarea unei
Statelor Unite, Guvernul Sovietic ară- conferinţe a celor patru puteri, Guver­
tându-se gata să examineze şi el la nul Sovietic propune să se convoace
rândul său alte propuneri privind pro­ în termenul cel mai apropiat, în orice
blema germană. Guvernele celor 3 pu­ caz în Octombrie a. c., o conferinţă cu
teri apusene în loc însă să păşească următoarea ordine de z i:
filăluri de Uniunea Sovietică în desle- a) Despre pregătirea tratatului de
garea problemei germane, au căutat pace cu Germania ;
să amâne mereu discutarea problemei. b) Despre formarea unui guvern al
Aceste guverne caută pe deoparte să întregii Germanii ;
ticluiască note politice pline de fraze c) Despre efectuarea unor alegeri li­
sforăitoare, pentru a pune fel şi fel de bere în întreaga Germanie şi despre
piedici, iar pe de altă parte au mers comisia pentru verificarea existenţii
pe calea încheierii de acorduri război­ condiţiilor pentru ţinerea unor aseme­
nice cu clica trădătoare a lui Adenauer. nea alegeri în Germania ; despre com­
S ’a văzut limpede că imperialiştii apu­ ponenţa, funcţiile şi împuternicirile ei.
seni, în cap cu cei americani, prefac
Germania apuseană în bază militară Guvernul Sovietic propune deaseme-
de mare însemnătate în planurile lor nea ca la conferinţă să se discute şi
războinice îndreptate împotriva Uniunii problema retragerii trupelor de ocupaţie
Sovietice şi a ţărilor de democraţie din Germania. Constituţia R.P. Polone, adoptată de curând, consfinţeşte marile
cuceriri ale poporului muncilor polonez pe calea construirii socialis­
populară. Lucrul acesta a ieşit mai Ţinând seama de interesele poporului
bine la iveală prin încheierea aşa nu­ german, direct interesat în această mului.
mitului „tratat" separat deîa Bonn şi chestiune, Guvernul Sovietic propune Fotografia înfăţişează marile furnale ale uzinelor „Boleslaw
Bierut” din Czestochowa. Combinatul metalurgic dela Czeslochowa
a „acordului" cu privire la aşa zisa ca la conferinţă să fie invitaţi repre­
este a doua mare construcţie a socialismului din R.P. Polonă. El va da
„comunitate defensivă europeană" dela zentanţi ai R. D. Germane şi ai Repu­ peste câţiva ani, când va fi terminat, mai mult de 1.100.000 tone oţel
Paris dintre guvernele S.U.A., Angliei, blicii Federale Germane (Germania a- pe an:
Franţei şi guvernul Germaniei apusene. puseană).
Aşa cum arată Nota Guvernului So- Iată dar cum încăodată Uniunea So­
v;etic din 23^ August 1952, guvernele vietică îşi dovedeşte cu tărie politica R. P. Ungară
celor trei puteri se străduesc în fel şi sa nesdruncinată de apărare a păcii şi
chip să ascundă poporului german ca­ sprijinire a libertăţii şi independenţei
racterul duşmănos intereselor sale na­ popoarelor. In locul vorbăriei Notelor
ţionale şi primejdios cauzei păcii al Guvernelor puterilor apusene, Nota Gu­
„tratatului" separat dela Bonn. Prin vernului Sovietic întăreşte propunerile
vorbe goale şi mincinoase, guvernele sale concrete pentru a se ajunge la o
puterilor apusene caută să ocolească cât mai grabnică încheiere a unui tratat
chestiunea închegării unei Germanii de pace cu o Germanie unită, paşnică
unite, paşnice şi democrate. Notele din şi democrată.

Pierderi grele provocate
intervenţioniştilor americani în Coreea
In cursul lunii Iulie Armata Popu­ lupte au fost date pentru stăpânirea
lară Coreeană şi voluntarii chinezi au unor înălţimi. Urmărind măcinarea
scos din luptă 19.502 soldaţi inamici. efectivelor inamice, forţele populare
Dintre aceştia 8.962 sunt americani, le-au provocat pîerderi grele în cursul
458 englezi, 33 canadieni şi 10.049 acestor lupte.
din trupclc-marionctă ale lui Li Sân In luna Iulie forţele populare au
Man. doborî! 120 de avioane inamice şi au
Forţele populare au dat 238 lupte avariat alte 149. Ele au distrus sau Casa culturală ,,Matgas Rakosi" din Budapesta.
cu inamicul. Luptele terestre au fost avariat 99 tancuri, 28 tunuri şi 87
deosebit de crâncene. Cele mai grele autocamioane inamice.

Se desvolîă sportul în comunele raionului Sighei Colectiviştii îşi vând prisosul de produse
Nicicând, nu se putea auzi in trecut, sate care au putut urma cursuri spor­ pe piaţâ oraşului
sub regimurile de tristă amintire, ca în tive, ajungând să conducă colectivele
Nu se luminase încă de ziuă. Era Du­
satele din raionul Sighei să se practice sportive de pe lângă căminele culturale. minică, dur tovarăşul Marin Fătu, inimo­ ei. Terminaseră ieri cu recoltatul jloarei
soarelui şi trcerul meiului. A şasea pra-
sportul, lală că azi, odată cu noua viaţă' Colectivele sportive din comune au fost sul preşedinte al gospodăriei colective „b şilă a bumbacului era deasemeni gata. A-
ce înfloreşte in satele noastre, creşte şl şi sunt ajutate cu materiale sportive şi Martie’’ din Scorţaru Vechi, dăduse până cum se dă bătălia ca in cinstea proiectu­
un tineret care îşi căleşte şi îşi întăreşte echipament de către colectivele sportive atunci o raită pe la grajd şi magazie, să lui de Constituţie arăturile adânci de
corpul prin sport. In cadrul campionatu­ din oraşul Sighet. Aceste colective dela vadă dacă totul e pregătit pentru a toamnă să fie isprăvile până la 5 Sep­
lui sătesc regional, tinerii din raionul Si- oraş, pentru a iniţia pe tinerii dela sate pleca ta zori cărujele încărcate cu legume tembrie.
şî zarzavaturi, spre piaţa Brăilei... Acum
Colectiviştii, in frunte cu preşedintele,
ghet au participat cu mare bucurie şl în diferite sporturi, s'au deplasat în co­ fireşedmtcle trecea spre birouri. In fiecare ştiu bine că viaţa lor nouă, pornită spre
iată-i că au ajuns şi în etapa regională, mune cu echipe model care au desfăşu­ dimineaţă, primul drum ăslu-i era. li este belşug, o datorează muncitorimii dela
obţinând numeroase victorii. Astfel, la rat programe sportive bogate şi atrac­ dragă gospodăria tovarăşului Fătu. A- oraşe Fi ic străduesc să dea la rândul lor
mai multe sporturi cum sunt voleibal, tive. Se vede, deasemeni, marea dorinţă ceasta se vede din grija cu care se ocupă tot mai bane şi mai multe produse pentru
de fiecare lucru in parte, mândria cu care aceştia. Pentru muncitorii care le aduc
fotbal, atletism, oină, s'au clasat pe pri­ a tinerilor ţărani muncitori de a face priveşte gospodăria care creşte zi- de zi maşini şi unelte; pentru aceia care au ju­
mele locuri în regiune. Tot în cadrul cam­ sport şi de a avea unde să practice sport, — Când te gândeşti că până in 1050. cat ca rafturile cooperativei din Scorţaru
pionatului sătesc regional, la şah a luat prin construirea de terenuri de voleibal pe aici era neted ca'n palmă. Nici birouri, Vechi să geamă acum de mărfuri.
premiul întâi tânărul Mihnea Alexandru şi fotbal prin muncă voluntară. Până a- nici magazie, nimic. In ultimile săptămâni — arăta registrul
Ochii :î'i lunecară întâi pe -grrtjdul de ce-l frunzărea acum preşedintele — gos­
din satul Năneşli. S'a ajuns la aceste cum peste 130 tineri ‘din satele raionului 22 metri,- făcut, în 1950, , . apoi cu mân­ podăria tor a desfăcuI numai-in piaţa
rezultate datorită sprijinului şi îndrumă­ Sighet poartă cu mândrie insigna drie pe ' celălalt, de 100 metri, la care Brăi'ii următoarele produse: 4.200 kg. car­
rii date de partid şi de sfatul popular G.M.A. sc începuse acoperişul. Un zâmbet de tofi. 4S0 kg. ceapă, 400 kg. varză, 138 kg.
raional, comitetului pentru cultură fizică 'mulţumire ii lumină faţa- când îi- ajun-'- ■ vineteâ ItUl-kg ardei şi altele. In tifd-tă de
şi sport din raionul Sighet. Aslăzi s’ah Radu Felccân seră afibi privirile ‘iiesib fierărie şi toate acest-ca,'-s'au mai vândut sute de kilogra­
ridicat numeroase elemente tinere din corespondent celelalte, făcute din munca lor şi pentru me brânză, miere, ele.