Page 32 - Albina_1952_08
P. 32
8 rA L B I N A '
U HAZ SI CU T A L C
In Statele Unite negrii sunt lipsiţi de orice fel de drep
„Minunea" feciorului de chiabur turi. Şomaj şi mizerie, iată ce garantează statul american
cetăţenilor săi şi mai ales negrilor. Despre dreptul la odihnă
In crucea nopţii, la poarta chiabu runca „sfântă”. Ce fel de poruncă e nici nu poale fi vorba pentru ei. In schimb mii şi mii de
rului Grasu din Ciurleni a bătut un aceasta, căci nu-i datorie cu adevărat
necunoscut îmbrăcat în strae călugă mai sfântă decât aceea de a culege la negri sunt linşaţi sau arşi de vii pe scaunul electric, sub
reşti. timp roadele muncite, hrana pentru diferite acuzaţii născocite de bogătaşii americani.
Cân<j necunoscutul a intrat în casă, copii şi pentru ţara întreagă. Asta e
chiaburul începu să râdă: mai degrabă... poruncă chiaburească!
— Ce-i cu tine, măi Gheorghe? Când In aceeaş seară Vasile s’a înţeles
te călugărişi? Ştii că mă speriaşi bine! cu învăţătorul şi câţiva gospodari mai
Gheorghe, care era feciorul unui alt chibzuiţi la minte. A doua zi de dimi
chiabur, prieten cu Grasu, din Beilic, neaţă s’au dus de cu zori la casa unde
un sat la vreo 10 km. depărtare de trăsese aşa zisul călugăr. L-au găsit
Ciurleni, începu să râdă şi el. sforăind cât şapte. In jurul lui duhnea
— Ce să-i faci, nea Grasule. Mi-a a ţuică şi a vin.
făcut mama hainele astea, tata a zu — Măi, parcă ar fi alambic, nu că
grăvit scândura asta, mi-a puş-o în lugăr.
spinare şi m’a trimis la matale. — Ia să vedem şi noi de unde ies
S ’au sfătuit noaptea şi apoi chiabu biletele.
rul l-a dus pe călător la o vecină de a Şi tot sucind aşa zisa „icoană” pe
lui, o bătrână care se ocupa şi ea cu toate părţile, oamenii dădură peste o
descântecele şi farmecele. Apoi chiabu cutie cu un buton în faţă. Apăsară pe
rul adună la el vreo trei babe din sat, el şi biletele începură să curgă unul
meştere vestite în treburi de astea cu după altul afară, ca grăunţele dintr’un
aşa zise „minuni” şi farmece şi le făcu sac spart. Toate erau făcute după ace-
un instructaj serios: laş calapod, îndemnau la sabotarea
— Imediat vă puneţi pe treabă. treerişului. Unul r-e uită mai bine la
Mergeţi la arie şi spuneţi la oameni să „călugărul” adormit şi zise :
plece cu toţii la Beilic, că acolo, într’o — Măi fraţilor, ăsta nu e Gheorghe
fântână, se arată un chip minunat pe a lui Dobre ? Ala din Beilic...
fundul apei. Cine vrea să-l vadă, tre — Păi de când s’a făcut călugăr, că
ime să ia câte un bileţel de!a părintele acum 2 săptămâni l-am văzut eu la
călugăr. Sunt într'o icoană-minune, oraş, în restaprant, în strae de rând.
Dar nu trebue să le citească decât a- — Uite-al dracului şmecher! Stai
tunci când ajung acolo. că ţi-1 aranjăm noi acum.
Pe la prânz, chemate de cele trej babe După ce scoaseră din cutie toate bi
care propovăduiau la arie, cinci icnim leţelele, oamenii îl sculară pe „călu
lăsară lucrul şi veniră îti faţa „călu găr” .
gărului”. — Ne dai şi nouă bileţele părinte?
— Ilu am să vă îndrept paşii voştri — Aveţi bani? Bagaţi-i aici, spuse
păcătoşi pe drumul col bun, — zise Gheorghe răguşit şi mahmur.
falsul călugăr. Am aici o. icoană din Oamenii băgară banii în cutie şi în
care, dacă puneţi în cutia asta câte 5 tinseră palmele spre „icoană” . De
lei, veţi lua un bileţel şi pe urmă veţi picat însă nu pica nimic. Se apropiară
putea să vedeţi chipul minunat în fân cu toţii de feciorul chiaburului:
tână. — Va să zică, aşa Gheorghe, ni te
Femeile, şovăitoare la început, mai
pe urmă îndemnate de bătrână, au fu făcuşi călugăr? Dacă nu rtiai merge
git repede pe la casele lor, s'au sco moara, ai luat-o cu „minunile” acum.
Dreptul la „odihnă” de veci...
tocit de bani şi au venit iute înapoi Se şi vede că ai cioplit o scândură, ai — Luaţi loc, vă rog t
la „călugăr”. Au pus în cutiuţă banii vopsit-o cu bidineaua şi zici că-i i-con-
şi le-a căzut în palmă biletul. Peste nâ minunată, ca să ne sminteşti femeile
noapte, femeile plecară spre locul cu din sat.
fântâna, cale de 10 kilometri pe jos, Peste o săptămână, în faţa ţăranilor A n c h e t a
peste câmp. A doua zi mai veniră încă muncitori din comună, a avut loc jude
vreo şase femei şi un moş. cata fiului de chiabur. Mariţa a luat Fermierul Willer din statul Arizona Bill, încât va dura foarte puţin timp
— Măi fraţilor, -— se văita la arie şi ea cuvântul : (S.U.A.) avea mulţi argaţi care îngri ca să le vedeţi.
aplecam
— La
fântână, când ne
Vasile Pârvu, un ţăran vânjos şi har asupra apei ne vedem umbra noastră, jeau de numeroasele sale vite. Prin — Hai, scoateţi şi puneţi aici totul.
nic, — ce-i cu femeile noastre de nu aşa cum o vezi în orice apă !... Aceasta tre ei se găsea şi un băiat de ispravă, Şi şeriful îşi dcslegă basmaua dela gât,
mai vin la muncă? Iacă, nu putem face pe care îl chema Bill Carter. FI ştia întinzând-o aproape de foc. Se făcuse
treerişul cum trebue. N'avem oameni e „minunea” chiaburului, care vrea să ceva carte şi din când în când citea pe deacum întuneric. Argaţii îşi scoteau ni
la descărcat. ne ţină pe loc cu treerişul şi colectările. ascuns şi celorlalţi argaţi, fie câte un micurile de prin buzunare şi le aruncau
Chiaburul Grasu, care şedea alături
— Nevastă-mea a plecat azi-noapte de cel care îmbrăcase haină de călugăr, articol dintr’un ziar comunist din Ame nepăsători pe basma. In acest timp
Ia nu ştiu ce fântână, fără să-mi spu
nă nimic, — grăi un ţăran dând din se făcea când roşu când galben la faţă, rica, „Daily Worker”, fie vreun mani Bill se strecură în spatele şerifului şi
umeri nedumirit. de spaimă şi ciudă. fest al partizanilor păcii. Nu ştiu cmn aşeză uşurel manifestul împăturit pe
Mariţa, nevasta lui Pârvu, luase şi Iar Vasi'e Pârvu spuse tare către se făcu că şeriful regiunii (adică şeful borul foarte lat al pălăriei şerifului.
ea un bileţel. Acasă însă nu putu s’o Gheorghe Dobre din Beilic, pe cnre-l poliţiei locale) află într’o bună zi că Acesta nu simţi nimic. Omul legii privi
rabde inima să nu i-1 arate şi bărbatu treceau toate năduşelile : există cineva care face „propagandă lung la fleacurile întinse pe basma,
lui. „De, el e om mai priceput şi mai — Fi acum când te-am prins cu roşie” la ferma lui Willer. apoi dădu ordin oamenilor să şi le ia
umblat prin lume”. mâţn’n sac nu mai năduşi de pomană, In seara zilei când sosise şeriful, înapoi. Bill se strecură din nou în spa
— De ce râzi mă? îl întrebă ea pe că acolo unde te trimitem noi e răcoare Bill se găsea cu cei cinci tovarăşi ai tele. şerifului, îşi luă manifestul îna
bărbat, în timp ce acesta citea biletul. şi-ţi piere cheful de a mai face „mi
— Auzi ce scrie: cică să lăsăm nuni” cliiabureşti. săi mai apropiaţi, undeva pe malul râu poi şi-l puse binişor în sân.
munca şi totul, să lăsăm grânele pe lui. FI citea un manifest pentru — Mai vin eu pe aici, —• le strigă
câmp şi să nu treerăm!... Că aşa e po ION BA1EŞU pace, care chema poporul ame apoi şeriful după ce încălecă şi o porni
rican să protesteze împotriva războiu în sus pe malul râului.
lui din Coreea. Pe la jumătatea citi Oamenii tăcură o bucată de vreme,
Avansul lui Marin tului se auzi un tropot de cal. Bill as apoi Lanson, unul din tovarăşii lui
cunse iute manifestul. Cei şase argaţi Bill, se ridică încetişor şi hotărî :
Arde soarele’ti văpăi. Frunzuliţă. foaie lată începură iarăşi să cânte încetişor. Şe
Vine lenea peste văi Strâns-am recoltă bogată. riful, căci el era, descălecă morocănos — Ascultă Bill, — spuse el cu glasul
Şi se furişează lin Cântecu’ şi bucuria şi fără să dea măcar bună seara, îi şi plin de ură, — eu nu pot să-l las nepe
Sub căciula lui Marin. Ne-au umplut gospodăria. luă la rost. depsit pe şerif. Dacă-i ies înainte pe la
trecătoare şi-l arunc în apă puţin, nu
' — Ce faceţi mă aici? Citiţi mani
Duc colectivişti’n care mă poale vedea din cauza întunericu
E voinicul harnic foc, feste, ai?
Dar cu lenea nu-i de joc. Saci cu grâne fiecure — Noi ? Nici pomeneală, răspunse lui.
Lenea asta, măi vecine Şi-o să rădă’n orice casă Marc, unul din argaţi. Ceilalţi aprobară cu bucurie hotărî-
Ou Marin se'mpacă bine. Viaţa bună, luminoasă. . Şeriful se stăpâni, c^ să nu-i înjure, rca lui Lanson.
Doar Marin duce măi frate îşi aprinse o ţigară dela foc şi trase cu Şi în timp ce la lumina flăcărilor
Când brigăzile-s la coasă O traistă cu grâu în spate. sete din ea. Bill citea mai departe manifestul, un
Lenea-t ţine’nchis în casă, A dormit precum un domn Bill cercetă cu atenţie faţa şerifului. deva la vreun kilometru depărtare, şeri
Iar când ies la’nsămănţat Arc-o sută zite-somn. Voia să ghicească ce-o să-i mai în ful se lupta să iasă din râu. Ascuns
Marin stă „bolnav” în pat. trebe. după o râpă, Lanson râdea singur:
A crezut ce-a spus chiaburul — — Dacă v’aş cere să arătaţi ce aveţi „Dacă mai pofteşti şi altădată pe la
Azi „bolnav" şi mâine iar, Şi-a luat avans cu ciurul. prin buzunare ? spuse deodată şeriful. noi, domnule şerif, nu cred că ai să
Toată vara sub umbrar. Pârvu Marin Argaţii tăcură. Căutau pe furiş spre mai ieşi la mal din râul acesta !...”
Căci chiaburul i-a şoptit ţăran muncitor, comuna Drăghi- Bill, penlritcă nu ştiau ce să răspundă.
Că e timpul de dormit. ceanu, raionul Giurgiu. — Avem atât de puţine lucruri, spuse VALENTIN SILVESTRU
REDACŢIA : Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5.39.4b. ABONAMENTE : 7,50 lei anual. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării
, Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933/942. TIPARUL; Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” — Piaţa Scânteii. C. 3150
