Page 6 - Albina_1952_08
P. 6

6                                                                                                                           A L B I N A


                A    primit  ajutorul  Asigurărilor  de  Stat                           Nare bucurie în Chelmac-Ârad
                                                                                       Oaspeţii  dragi  din  marea  Ţară  a  So­  fie  îngrijite,  hrănite  şi  selecţionate  vi­
                  Printre  cei  asiguraţi  în  comuna  Mi-  plat  astfel  de  pagube,  a  spus  ţăranul   cialismului  au  sosit  Sâmbătă  în  mijlo­  tele  gospodăriei  colective.
                trcni,  regiunea  Bucureşti,  se  află  şi  ţă­  muncitor  Cristea  loja,  dar  pe  atunci  nu   cul  membrilor  gospodăriei  colective   A.  D.  Tanţura,  directorul  sovhozului
                ranul  muncitor  Cristea  loja.  Ca  să-şi   ne  ajuta  nimeni.  Eram  nevoit  să  mă   „Timpuri  Noi“  din  comuna  Chelmac,   „Zorile  Noi“  ţinutul  Crasnodar,  a  vor­
                asigure  tot  avutul,  el  trebue  să   plă­  duc  să  împrumut  bani  la  boeru!   flo­  regiunea  Arad.  Colectiviştii  şi  ţăranii   bit  despre  succesele  obţinute  de  munci­
                                                                                     muncitori  au  întâmpinat   cu  nespusă  torii  sovhozului  pe  care  îl  conduce,  în
                tească  pe  un  an  154  lei.  O  treime  din   ria  Bogdan  sau  la  alţi  chiaburi   din   bucurie  pe  colhoznicii  sovietici.  creşterea  păsărilor.  Sovhozul  care  a
                această  sumă  a  şi  acliitat-o.  Asigurarea   sat.  Insă  era  mai  mare  daraua  decât   In  primul  an  de  muncă,  colectiviştii   organizat  o  fermă  de  păsări  în  anul
                are  un  fond  adunat  din  primele   de  ocaua  ;  nu  mai  puteam  ieşi  din  datorii,   folosind  experienţa  colhoznicilor  sovie­  1949,  are  acum  peste  50.000  păsări  şi  a
                asigurare  plătite  de  fiecare  asigurat.   căci  chiaburii  ştiau  să  stoarcă  dobânzi   tici,  au  obţinut  la  toate  culturile  pro­  obţinut  o  producţie  mijlocie  de  160  180
                Din  acest  fond,  asiguraţii  vor  fi  despă­  mari  de  pe  spinarea  celor  nevoiaşi...  ducţii  superioare  celor  obţinute  de  ţă­  ouă  anual  dela  fiecare  pasăre.
                                                                                     ranii  muncitori  cu  gospodării  indivi­  A.  D.  Tanţura  a  explicat  colectivi­
                gubiţi  atunci  când  îi  va  lovi  vreo  neno­  Intre  timp  au  mai  venit  şi  alţi  ţă­
                                                                                     duale.  Munca  lor  rodnică  şi  viaţa  tot  ştilor  cum  trebue  să  îngrijească  şi  să
                rocire,  cum  ar  fi  focul,  înecul,  grindina   rani  muncitori  să  vadă  bucuria  tovară­  mai  îmbelşugată  au  făcut  ca  încă  153   hrănească  puii  şi  găinile  outoare.  In
                şi  altele.                        şului  Cristea  loja.  Printre  cei  de  faţă   familii  să  se  înscrie  până  acum  în  gos­  primele  5  zile,  puii  sunt  hrăniţi  cu  zer
                  De  curând,  ţăranului  muncitor  Cris­  se  afla  şi  tovarăşul  Ştefan  Stoian,  se­  podăria  colectivă.  Colectiviştii  au  în­  de  lapte,  ouă  fierte  tăiate  mărunt  şi
                                                                                     fiinţat  ferme  de  vaci,  porci,  oi,  cres­  salată  tocată.  Din  ziua  a  6-a,  ouăle
                tea  loja  i-a  murit  un  cal.  Imediat  el  a   cretarul  organizaţiei  de  partid.  El  a  în­
                                                                                     cătorie  de  păsări,  ateliere  şi  o  stupină   fierte  sunt  înlocuite  din  raţia  zilnică,
                anunţat  Administraţia  Asigurărilor  de  demnat  pe  toţi  ţăranii  muncitori  să-şi   cu  peste  60  stupi  de  albine  şi  au  cons­  cu  mei  pisat  la  care  se  adaogă  treptat
                Stat.  Nici  n’au  trecut  bine  3  zile  şi  la   achite  cu  cinste  primele  de  asigurare,   truit  cu  mijloace  proprii  clădirile  ne­  orz  şi  grâu  uruit.  După  30  zile  puii
                poarta  ţăranului  muncitor  Cristea  loja   îndeplinind  această  îndatorire  contri­  cesare  desvoltării  multilaterale  a  gos-  au  raţia  zilnică  compusă  din  30  gr.
                a  bătut  delegatul  dela  Asigurările  de  buim  la  creşterea  buneistări  în  satele   dăriei  lor  colective.  cereale,  20  gr.  lucernă  tocată,  cretă,
                                                                                       Vizita  membrilor  delegaţiei  sovietice  scoici,  etc.,  iar  pe  măsură  ce  puii  cresc,
                Stat,  care  i-a  adus   600  lei,  potrivit   noastre,  Ia  întărirea  patriei,  la  construi­  a  prilejuit  colectiviştilor  cunoaşterea  şi   se  măresc  şi  raţiile  zilnice,  ajungând
                normelor  de  asigurare  pentru  un  cal.   rea  socialismului  în  ţară.  însuşirea  de  noi  metode  de  muncă.  N.   la  păsările  mari  la  20  gr.  lucernă  to­
                Nici  nu-i  venea  să  creadă  lui  Cristea                          F.  Rostovţev,  doctor  în  ştiinţele  agri­  cată,  sau  făină  de  lucernă,  sfeclă  şi
                loja  că  primeşte  atâţia  bani.                  Gheorghe  Z.  Ilîe  cole,  după  ce  a  arătat  condiţiile  natu­  morcovi  în  timpul  iernii  şi  80  gr.  ce­
                  —  Şi  în  trecut  mi  s’au  mai  întâm­           corespondent    rale  necesare   desvoltării  sectorului  reale  uruite.  In  mărirea  producţiei  de
                                                                                     zootehnic,  a  sfătuit  pe  colectivişti  să   ouă,  o  mare  importanţă  o  are  respecta­
                                                                                                                       rea  orariului  zilnic  de  îngrijire  şi  hră-
                                                                                     desvolte  fermele  zootehnice  pentru  a
                                                                                                                       nire,  precum  şi  asigurarea  luminii  în
                        Chiabur  sabotor  trimis  în  judecată                       mări  veniturile  gospodăriei.  El  a  ex­  coteţe.  In  Uniunea  Sovietică  tot  mai
                                                                                     plicat  apoi  cum  trebue  să  fie  organi­  multe  coteţe  de  găini  sunt  luminate  cu
                  In  timp  ce  ţăranii  muncitori  din  co­  Ţăranii  muncitori  Ion  Ceapă  şi  Ni-   zată  baza  furajeră  şi  cum  trebue  să  electricitate.
                muna  Buda,  regiunea  Bârlad,  muncesc   colae  Darie  au  demascat  în  faţa  satu­
                cu  mult  avânt  pentru  strângerea  recol­  lui  fapta  chiaburului,  iar  comitetul  exe­
                tei  la  timp,  chiaburii  caută  pe  orice
                cale  să  saboteze.               cutiv  a!  sfatului  popular  din  comuna
                  Chiaburul  Ion  S.  Parfenie,  de  pildă,   Buda  l-a  trimis  în  faţa  justiţiei  pentru
                a  cosit  întreg  lanul  cu  ovăz  şi  boreeag,   a-şi  primi  pedeapsa  meritată.
                ce  fusese  ales  pentru  sămânţă,  căutând
                să  saboteze  strângerea  seminţelor  pen­   Constantin  C.  Predescu
                tru  anul  viitor.
                                                                    corespondent


                                     Comunicare

                  Şcolile  Profesionale  ale  Rezervelor de   Absolvenţii  a  7  clase  elementare  sunt
                Muncă  vor  ţine  a  doua  sesiune  a  exa­  admişi  numai  în  baza  examinării  me­
                menului  de  admitere  în  ziua  de  25  Au­
                gust  a.c.                        dicale.
                  In  aceste şcoli  se  pregătesc  muncitori   Tinerii  cu  4,  5  şi  6  clase  elementare
                calificaţi  pentru  industriile:  metalur­  vor  depune  şi  examen,  scris  şi  oral,  de
                gică,   siderurgică,   electrotehnică   şi   verificarea  cunoştinţelor.
                energie  electrică,   transporturi,   con­
                strucţii,  minieră  şi  petroliferă.  ÎNSCRIERILE  SE  FAC  INTRE  IO
                  Se  pot  înscrie  tineri,  băieţi  şi  fete,   şi  25  AUGUST  LA  ORICE  ŞCOALA
                care  au  vârsta  de  14  şi  17  ani,  cu  4-7   PROFESIONALA  A  REZERVELOR
                clase  elementare.                DE  MUNCA.                           Membrii  delegaţiei  sovietice  in  vizită  Ia  gospodăria  agricolă  colectivă
                                                                                            *77-Brazdă  Nouă"  din  comuna  Bodo,  regiunea  Timişoara.
                                                                                      Mg—    ———— — — —       — —      —      —
                  Ţăranii  muncitori  din  comuna  Poiana                                                              vremea  când  era  primar,  l-a  schilodit,
                Mărului,  regiunea  Stalin,  în  frunte  cu   Aşa  au  fost  demascaţi  chiaburii                      i-a  rupt  două  coaste  pentrucă  a  scăpat
                comuniştii,  duc  cu  hotărîre  lupta  îm­         din  Poiana Mărului                                 o  oaie  pe  moşia  lui.  Cum  credeţi  că
                potriva  urmărilor  devierii  de  dreapta.                                                             şi-a  adunat  atâtea  hectare?  Le-a  luat
                Urmările  devierii  de  dreapta,  ai  căror  alţi  chiaburi  care  au  devenit  „mijlo­  buri,  duşmani  înverşunaţi  ai  regimului   cu  hapca,  aşa  cum  mi-a  luat  şi  mie  un
                purtători  în  rândurile  partidului  au  fost  caşi”  peste  noapte.  Chiaburii  nu  numai   nostru  de  democraţie  populară  ;  însă   petec  de  pământ...  Şi  acest  bandit  dă­
                V.  Luca,  A.  Pauker  şi  T.  Georgescu,  că  păgubeau  statul,  nefiind  îngrădiţi   spusele  lor  nu  erau  luate  în  seamă.  Lu­  dea  cotă  mică,  fiind  socotit  mijlocaş.
                s’au  simţit  în  Poiana  Mărului  în  pri­  după  lege,  la  predarea  cotelor  şi  la   crurile  s’au  limpezit  abia  după  ce  a   Cer  să  dea  cotă  majorată,  cotă  de  chia­
                mul  rând  prin  aceea  că  mulţi  chiaburi   plata  impozitelor,  dar  căutau  cu  orice  apărut  articolul  redacţional  :  „Pentru   bur.
                au  fost  lăsaţi  să  se  strecoare  în  rândul   preţ  să  nu  dea  nimic.  Când  bogătanul   continua  întărire  a  partidului”.  Ţăranii   Rând  pe  rând  au  fost  demascaţi  Aron
                mijlocaşilor  şi  nu  s'a  dus  luptă  sus­  Guiman  Gh.  Gheorghe,  care  nu-şi  achi­  muncitori  şi-au  dat  seama  numaidecât   I.  Bălău,  Dima  Gheorghe  şi  alţii.  Toată
                ţinută  contra  chiaburilor,  care  sabotau   tase cotele  către  stat,  a  fost  luat  la  rost  că  Corca,  Ceapă  şi  referentul  Lehaci,   averea  pe  care  o  are  Aron  Bălău  :  11
                colectările.                      de  către  comunistul  Ţogoe  Gh.  Vale-   sunt  nişte  unelte  ale  chiaburilor.  Co­  hectare  pământ,  casă  mare  cum  puţine
                  „La  noi  sunt  chiaburi  puţini!  Iar   riu,  chiaburul  a  răspuns:  „N ’am  de  muniştii  şi  ţăranii  muncitori  au  arătat  sunt  în  sat,  turmă  de  oi,  vaci  de  lapte,
                cei  care  sunt,  sunt  oameni  de  treabă..."   unde  da  cotele!...  Şi-apoi  vezi  că  eu  cine  sunt  chiaburii  mascaţi  ca  „mijlo­  cai,  acareturi,  a  făout-o  numai  prin  în­
                Aşa  spunea  Corca  Ion,  până  nu  de  sunt  mijlocaş  şi  nu-ţi  dau  voe  să  te  caşi”,   demascând   faptele   murdare  şelătorii.  „Dă-mi  fata,  o  iau  de  suflet,
                mult  secretar  al  sfatului  popular  din   porţi  aşa  cu  mine !“...  Insă  tovarăşul   ale  acestora  şi  ale  susţinătorilor  lor  îi  dau  moşie,  îi  dau  zestre !"...  Aşa  l-a
                comună.  Pentru  Corca   Ion,  chiaburii   Ţogoe  Valeriu  nu  s’a  lăsat  înşelat  de  strecuraţi  în  sfatul  popular.  înşelat  chiaburul  pe  ţăranul  sărac  Iosif
                erau  adevăraţi  „oameni  de  treabă",  căci   ameninţările  chiaburului,  ce  se  pretin­  —  Miron  Dudu  să  fie  socotit  chiabur,   Bobei,  care  lăsându-se  ademenit  şi-a
                ei  ştiau  să  se  linguşească  pe  lângă  el,   dea  mijlocaş  şi-şi  batea  joc  de  legile   a  cerut  ţăranul  sărac  Ciurea  Gheor­  dat  fata  slugă  la  acest chiabur.  După  ce
                să-i  mai  dea  câte  o  ţuiculiţă,  câte  un  statului.  împreună  cu  o comisie  formată   ghe.  Cine  nu  cunoaşte  ticăloşiile  bogă­  i-a  muncit  fata  câţiva  ani,  chiaburul
                plocon...  Chiaburii  erau  tare  darnici   din  ţărani  muncitori  şi  organele  locale   tanului  Miron  Dudu,  stăpân  pe  17   Aron  Bălău  a  alungat-o.
                faţă  de  Corca,  pentrucă  şi  Corca  era   de  stat,  a  descoperit  ascunse  într’o   hectare,  pe  care  le  lucrează  cu  braţe   Aşa  cum  au  fost  demascaţi  Guiman
                foarte  binevoitor  faţă  de  ei.  Aşa  se  face  groapă  acasă  la  Guiman  Gh.  Gheorghe,   de  muncă  străine?  Casa  Iui  Miron  Du­  Gh.  Gheorghe,  Moldovan  Virginia,  Mi­
                că  prin  „bunăvoinţa"  lui  Corca-  numă­  peste  3.000  kg.  cartofi  şi  multe  sute  de  du  nu-i  casă,  îi  castel.  Este  făcută  de   ron  Dudu  şi  Bălău  Aron,  au  fost  de­
                rul  chiaburilor  pe  care  îi  avea  comuna   kilograme  cereale.  palmele  noastre.  Pe  vremuri,  când  era   mascaţi  toţi  chiaburii  ascunşi  printre
               în  1949,  în  ultima  vreme  scăzuse  a-   Fiind  mascaţi  în  mijlocaşi,  chiaburii  ajutor  de  primar,  ştiţi  cum  făcea:  „Vii   mijlocaşi,  care  cu  ajutorul  cozilor  de
               proape  la  jumătate.              răspândeau  fel  de  fel  de  svonuri  în  rân­  să-ini  munceşti  mie  două  zile  şi  ţi  le   topor,  ocrotitorii  lor,  sabotau  legile  sta­
                 De  aceeaş  părere  că  „chiaburi1  sunt   durile  ţăranilor  muncitori.  Aşa  s’a  fă­  scad  la  corvoadă";  şi  ne  duceam  şi-i   tului.  Datorită  luptei  dârze  a  comuni­
               oameni  de  treabă"  era  şi  Ceapă  Traian,  cut  că  planul  de  colectări  şi  de  impo­  munceam  pe  degeaba,  că  de  nu,  ne  bă-   ştilor,  care  au  mobilizat  în  jurul  lor  pe
               fostul  preşedinte  al  sfatului;  el  se  lăsa   zite  nu  putea  fi  îndeplinit  la  timp.  Co­  tea  cât  poftea  şi  pe  urmă  ne  mai  da   toţi  ţăranii  muncitori  din  Poiana  Mă­
               dus  de  nas  de  Corca  Ion,  „omul  de  is­  muna  Poiana  Mărului  rămânea  în  urmă  şi  pe  mâna  jandarmului.  Numai  eu  ştiu   rului,  sfatul  popular  în  fruntea  căruia
               pravă"  al  chiaburilor.           şi  cu  îngrijirea  culturilor.   cât  am  suferit  de  pe  urma  acestui  sbir.   este  astăzi  un  nou  preşedinte,  a  trecut
                 Aşa  au  primit  categorisirea  de  mijlo­  Ţăranii  muncitori  au  arătat  preşedin­  Iată  gura  mea  ;  n’am  dinţii  din  faţă,   deîndată  pe  toţi  chiaburii  în  categoria
                                                                                                                       ce  li  se  cuvine,  recalculându-le  cotele
               caşi  chiaburoaica  Virginia  Aâoldovan,   telui  sfatului  popular,  în  nenumărate  căci  mi  i-a  rupt  el;  lovindu-mă  cu  bo­  şi  impozitele  cu  majorarea  pe  care  tre­
               proprietară  a  9  ha.  pământ,  cazan  de   rânduri,  că  mulţi  aşa  zişi  „buni  gospo­  cancul.  Dar  ce  să  mai  vorbim  de  mi­  bue  să  o  dea  chiaburii.
               ţuică,  moară,  crâşmă,  două  case,  chia­  dari"  trecuţi  pe  nedrept  în  rândul  mij­  ne  !  Priviţi  la  Neculai  Grapă;  îl  ve­
               burul  Guiman  Gh.   Gheorghe  şi  încă  locaşilor,  nu  erau  altceva  decât  chia­  deţi  cum  merge?  Tot  Miron  Dudu,  pe  AUREL  BAIiEANU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11