Page 1 - Albina_1952_09

Fiacara catâtaan al Rapublicii Popu­
lara Româna arta dator sâ raspacta
Constituţia fl lagila Statului da demo­
craţia populară; sâ păzească, sâ întd*
reascâ şi sâ dezvolta proprietatea ob­
ştească socialistă j sâ respecta disci­
plina muncii; sâ contribue activ la în­
tărirea regimului de democraţie popu­
lară şi la propăşirea economică şi cul­
tTZei/fekişăptum âiiirfa turală a ţârii.

(Din proiectul de Constituţii
aaşe&ăm wm br i'uBw tttfe , o Republicii Popular» Român*)

Aniiţ 55, Seria ll-a Nr. 245 8 pagini — 15 bani Miercuri 3 Septembrie 1852

Să mobilizăm toate forţele

pentru îndeplinirea planului de colectare

Campania de treerlş şi colectare este fost demascat elementul duşmănos Cos­
pe sfârşite. Veştile ce le primim la re­ tică Cristea dela baza de recepţie, care
dacţie arată că tot mal mulji ţărani a mijlocit chiaburoiacei Maria Alexan­
muncitori — acolo unde colectările au dru din comuna Iveşti, raionul Tecuci,
fost bine organizate — dau cu dragoste să sustragă cantitatea de 510 kg. grâu.
cotele către stat; îndeplinesc una din Costică Cristea i-a trecut pe fişă că a
cele mai însemnate sarcini menite să predat 1.100 kg. grâu, în timp ce chia-
asigure hrana poporului muncitor. In buroaica dăduse doar 590 kg. Amândoi
cinstea zilei de 23 August şl a proiec­ au fost daţi pe mâna justiţiei popu­
tului de Constituţie, ţăranii muncitori lare. Planul anual de colectare a lânii
din regiunea Bucureşti au raportat par­ Cu toate succesele însemnate ce s’au a fost îndeplinit /
tidului că în ziua de 22 August au în­ dobândit până acum în ceeace priveşte
deplinit planul la colectările de ce­ colectările, mai sunt încă comune unde >
reale. campania nu este organizată şi unde da­ Ţăranii muncitori din întreaga ţară a lânii a fost în întregîmke îndeplinit ,
Ţăranii muncitori, comuniştii C. torită unor grave lipsuri, planul de co­ şi-au îndeplinit cu cinste obligaţia pa­ până la data de 1 August a. c-, cu 15 \
Alexe, Ion Tănase, Ropotă Vasile din lectare a rămas neîndeplinit la grâu, triotică de a preda la timp cotele de zile înainte de termen.
comuna Delenl, raionul Vaslui, au pre­ orz, ovăz, secară, mazăre, floarea soa­ Printre regiunile fruntaşe se numără:
dat primii în întregime şi la timp cotele relui. Aceasta se datoreşte şi atitudinii lână cuvenite statului. regiunea Stalin, Oradea, Baia Mare,
către stat, iar pilda lor a fost urmată de nepăsare a unor organe de stat care Astfel, după datele sosite Ia Comite­
de toţi ţăranii muncitori din Delenl, s’au liniştit cu gândul că „planul poate tul de Stat pentru Colectarea Produse­ Piteşti, Ploeşti, Arad, Bucureşti şi al­
care au pus în viaţă lozinca: „Cele fi îndeplinit dela sine“ , aşa cum se pe­ tele.
mai bune grâne statului*1. Şi ţăranii trece în multe comune din raionul lor Agricole, planul anual de colectare
muncitori din Halmăgel, regiunea Arad, Măcin, regiunea Galaţi. Tot în regiunea In raionul Timişoara
în frunte cu secretarul organizaţiei de Galaţi unii colectori au dat dovadă de
bază, Banciu Trifon, au predat cotele lipsă de vigilenţă, iar alţii chiar de s'a început arâtura adânca de toamna
de cereale în întregime. Asemenea cârdăşie cu chiaburii, făcându-se a cre­
exemple sunt nenumărate. Ele arată de minciunile chiaburilor că au scos Hotărirea cu privire la aplicarea mi­ ţăranii muncitori au început să facă
cum în conştiinţa oamenilor muncii doar 300 kg„ grâu la hectar, când în a- nimelor agrotehnice arată că arătura arătura adâncă. Fruntaşi sunt cei din
dela sate pătrunde tot mal adânc înţe­ celaş timp ţăranii muncitori din comu­ adâncă de toamnă este una din tucră- comunele Recaş, Car ani, Orţişoara,
legerea că îndeplinirea planului de co­ nă au dobândit 1.300—1.800 kr. grâu Bcşenova Nouă şi Sânmihaitul Român.
lectări este o datorie patriotică a ţără­ la hectar. Trebue să se pună capăt unei rije cele mai de seamă ale solului pen­
nimii muncitoare. asemeni atitudini împăciuitoriste faţă tru a obţine recolte tot mai bogate. A- Gospodăria agricolă de stat şi gospo­
Ţăranii muncitori îşi dau tot mai de chiaburi. Organele de stat, sprijinite rătura adâncă se face îndată ce tere­ dăria colectivă „M . I. Calinin” din co­
bine seama de menirea colectărilor, de ţăranii muncitori trebue să întă­ nul a început să înverzească, atunci muna Recaş au făcut arătura adâncă
care asigură o mai bună aprovizionare rească vigilenţa faţă de chiaburii care când cresc 5—10 buruieni pe metru pă­
a oamenilor muncii, materii prime pen­ vor căuta să dosească cereale. Să fie trat, deci la 2—3 săptămâni după des- pe o suprafaţă de aproape 50 la sulă
tru industria noastră socialistă, precum popularizată prin căminele culturale miriştire. Adâncimea acestei arături din terenul desmiriştlt. Acest exemplu
şi creerea rezervelor de stat. Colectă­ recompensa de 25% din cantitatea de
rile sunt o pârghie puternică pentru în­ produse ce se dă acelora care ajută la trebue să fie de cel puţin 20 cm. a fost urmat de mulţi ţărani munci­
grădirea puterii chiaburilor de a descoperirea cerealelor dosite de chia­ In cinstea proiectului de Constituţie tori care îşi lucrează pământul în în­
jecmăni pe ţăranii muncitori. buri. _ în raionul Timişoara, colectiviştii şi tovărăşire cu maşinile S.M.T.-ului.
In numeroase comune, unde ţăranii
muncitori au predat în întregime şi Ia In afară de colectările de grâu tre­ Noi cămine culturale
timp cotele, succesele acestea se dato- bue acordată toată atenţia predării co­
telor de orz, ovăz, mazăre, floarea
resc muncii organizate şi susţinute, pre­ soarelui, precum şi de carne, lapte şl construite prin autoimpunere
luării cotelor dela arii şi transportării alte produse animale.
lor imediate la baza de recepţie. Ţine­ Prin autoimpunere şi muncă volun­ Sătenii din comuna Săbăoanl, raio­
rea la zi a evidenţei la baze şl Căminele culturale au sarcini însem­
efectuarea imediată a plăţii către pro­ nate pentru a susţine colectările. Ele tară, ţăranii muncitori din satul Mala- nul Roman, regiunea Iaşi, îşi vor con­
ducător contribue deasemenl la termi­ trebue să ducă o temeinică muncă de rişa, comuna Podeni, regiunea Craiova strui un cămin cultural prin autoim­
narea grabnică a colectărilor. agitaţie, atât din casă în casă, cât şi vor termina în curând construirea unui punere. Până în prezent ţăranii munci­
Numeroase raioane din regiunile prin conferinţe, şezători, programe ar­ frumos cămin cultural cu 4 mari încă­
Bucureşti şl Cralova obţin rezultate fru­ tistice, lozinci, fotomontagii, articole peri, o adevărată casă de cultură. Clă­ tori au strâns pentru această clădire o
moase şi pe tărâmul colectărilor de orz, la gazeja de perete, etc. direa căminului cultural este deja aco­ mare parte din suma de 25.000 lei, de
ovăz, mazăre, pentrucă şi-au organizat -Ţărani muncitori, deputaţi al sfatu­ perită. care este nevoie pentru construirea că­
tocmai în chipul acesta munca şi pen­ rilor populare luptaţi pentru îndepli­ In alte 23 comune din regiunea
trucă nu a existat îngăduinţă faţă de nirea în întregime a planului de Craiova, ca de exemplu la Siroşa şi minului. Din resursele locale s’au pro­
Chiaburi. Comunistul Popa Costică din colectări. Cinstiţi proiectul noii noastre curat 70.000 cărămizi, cu care vor în­
Pochida, raionul Bârlad, a demascat pe Constituţii prin predarea cotelor cu­ Călineşti de Sus, sunt pe sfârşite lucră­ cepe lucrările.
chiaburul Stan Ciocan, care a vrut să venite statului, pentru asigurarea pâinii rile de construire a căminelor culturale.
sustragă dela colectare cantitatea de poporului muncitor şi întărirea scumpei
600 kg. grâu. In ziua de 22 August, a noastre patrii. Vâţă Florea Constantin PetrîTâ
corespondent corespondent

Din partea Comitetului Centrai al Partidului
Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri

' âl Republicii Populare Române
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şl Consiliul d«
Miniştri al Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere
partidul şi pe oamenii muncii că în ziua de 1 Septembrie 1952 a încetat
din viaţă, după o boală îndelungată, tovarăşul IOS1F RANG HEŢ, membru
supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Munci­
toresc Român, deputat al Marii Adunări Naţionale a R.P.R., fiu devotat
al partidului, luptător neobosit pentru cauza poporului muncitor şî pentru
întărirea statului de democraţie populară.

Din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale

a Republicii Populare Române
I Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române*
. Jmunţă cu profundă mâhnire încetarea din viaţă, la 1 Septembrie 1952,
a iul Iosif Rangheţ, eminent om de stat, neînfricat luptător pentru cauza
poporului muncitor, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Pentru cele 477, zlle-muncă făcuţi împreună "cu familia 'sa, 'colectivistul
Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Andrei Ştefan, din gospodăria agricolă 'colectiyă utnalnte,<i 'din co*
Naţionale. “ inima Coţofentl din Fată, regiunea Craiova, g primit* drept avans*
1JD62 kg, grâu.