Page 10 - Albina_1952_09

2 A L B I NA '

S ’au angajat ca în cinstea proiectului O seară în satul Dragalina, raionul Bârlad
I
de Constituţie
— Uite, Elena Chetroiu are 11 copii. şeful de post, majurul Popescu îi
să muncească cu mai multă râvnă Şi tot pe la şcoli sunt. Vasilica Pavel storcea ultimul ban omului sărac. Era
are şi ea o fată la şcoala de aviaţie. pe vremea când moşieri cu câte 4-500
In fiecare sat, punctul c'e agitaţie a La angajamentul lui 6’au alăturat şi O grămadă de ţărani muncitori în toată hectare cum erau Constantinescu Gh.,
devenit locul drag do întâlnire a ţăra­ Nîcoale Ciobotaru, Niculuşcă Niculae, firea învaţă acum carte, meserii, se ri­ Dumitriade, tăiau şi spânzurau prin
nilor muncitori. Aci s’au strâns şi în Petre Vornicul şi alţii. dică. Ii costă bani? Nu. Asta înseamnă partea locului.
Duminica de 7 Septembrie cetăţenii — Pe lângă aceasta, eu mai am de că aşa cum arată articolul 80 din pro­
cinstiţi ai satului Răbâia, raionul Fălti­ spus ceva. Vă spun aşa, ca la nişte Acum în Vizureni e gospodărie agri­
ceni, să facă bilanţul discuţiilor pur­ fraţi, — zise Niculae Ciubotaru. Eu iectul de Constituţie, în ţara noastră colă colectivă, iar în Ciortolom, Cri-
tate în jurul proiectului de Constituţie, sunt întovărăşit. Anul ăsta am strâns cetăţenii au dreptul Ia învăţătură. Aşa veşti şi Dragalina, sunt întovărăşiri a-
discuţii duse în cadrul celor 4 cercuri bucate de două ori cât anul trecut. Fie­ îi vorbea acum câteva seri, tovarăşa gricole de lucrare în comun a pămân­
F.D.P. şl a punctului de agitaţie. Nu­ care d'in sală ştie deacum că în vreme Ileana Onofrei, ţărănoii Safta Mun- tului. Lucrând pământul laolaltă, cu
meroşi oameni ai muncii din sat au ţi­ ce de pe tarlaua noastră, a întovără- teanu, ce se abătuse pe la cercul F.D.P. maşinile şi tractoarele, după regulile
nut să ia parte la această înflăcărată şiţilor, s’au scos câte i.600 kg. grâu
adunare. Tovarăşul Loghin Ion. la des­ la hectar, ceilalţi ţărani au recoltat în­ nr. 1 din Dragalina, cu amândoi ţâncii agrotehnice, colectiviştii şi întovărăşiţii
chiderea şedinţei, a vorbit despre felul tre 800—1.000 kg. boabe la hectar. bălăiori de mână. Şi femeea fu mulţu­ au scos roade bogate. Despre aceasta â
cum au luat parte la desbateri ţăranii Dar m’am mulţumit să trăesc numai mită ştiind că şi copiii ei vor putea vorbit în acea seară Onofrei Gh. şi
muncitori din 6at. însufleţirea cu care eu bine, fără să îndemn şi să ajut pe
ei au căutat ca prin îndeplinirea obli­ alţii 6ă vină în întovărăşire. Pentru a învăţa carte cât or vrea. Aurel Popa, care au arătat dece la în­
gaţiilor către stat, să cinstească proiec­ cinsti aşa cum se cuvine proiectul legii Era atunci de faţă acolo şi Gh. tovărăşiţi recolta, de pildă, la floarea
tul de Constituţie. Firul discuţiilor s’a noastre de temelie, pentru întărirea Clie{a şi Pavel Vasilica, Ion Chirilă şi soarelui a fost cu 500 kg. mai mare
stârnit mal greu. Mai târziu, lista cu cei drepturilor scrise acolo, mă prind aici,
înscrişi la cuvânt creştea mereu. Toc­ în faţa voastră să mai «duc pe puţin alţii. decât la cei cu gospodării individuale,
mai 6e ridică să vorbească din colţul încă 4 ţărani în întovărăşirea noastră. Vorbind tot despre drepturile cetă­ ca Mandea şi Ion Chiriţă.
6ău, ţăranul muncitor Vasile Timofte, Despre roadele muncii în întovără­ ţenilor, loan Chirilă şi Niculae Goho- Şi aşa, în Dragalina-Criveşti, în­
când auzi din fundul sălii vocea lui Ni- şire a vorbit şi ţăranul muncitor Hohan
colae Ciobotaru. Dumitru. reanu îşi amintiră de vremurile când deosebi în amurg, când omul lasă mun­
— Ai venit să strecori veninul prin­ acestea erau literă moartă, cân 1 j'an- ca, se strâng la punctele de agitaţie
văzut la alţii
— Eu am
roadele
tre noi7 Măi oameni, ia’n staţi oleacă muncii pe tarla întinsă. Muncă mai chib­ darmii stăpânirii burgheze bateau cu F.D.P. şi cercurile F.D.P., ţărani şi
că s’a aciuat printre noi şi-o năpârcă. zuită şi cu spor, pământul lucrat mai
Toate capetele se’ntoarseră spre el. bine şi rodul mai bogat. Deaceea, am centironul până la sânge pe ori­ ţărănoi muncitoare ce desbat cuprinsul
Atunci au înţeles cu toţii cui îi erau dat cerere să mă înscriu, să-mi fac şi cine aveau ei chef. Toţi ştiu cum proiectului de Constituţie.
trimise cuvintele. Pitulat într’un colţ se eu o viaţă mai bună.
strecurase chiaburul Costîcă ton Petre. Mulţi alţi ţărani muncitori şi-au luat
Venise 1a iscoadă duşmanul. Dar oameni
l-au zărit la vreme. Ca o poruncă a su­ angajamentul de a munci cu râvnă pen­ Adunări populare în raionul Vidra
nat din zecile de glasuri care erau în tru ca în cinstea proiectului de Consti­
eală: „Afară cu vipera". Apoi şedinţa tuţie să termine la timp şi în bune con-
a continuat. diţiuni pianul însămânţărilor de toamnă Cu o duminică în urmă în 12 comune recoltă mai mare decât în 1952. Ţă­
— Tovarăşi, —-începu din nou Va- şi a celorlalte munci şl de a-şi îndeplini şl sate din cuprinsul raionului Vidra, ranii muncitori sunt mândri că regiunea
regiunea Bucureşti, au avut loc adu­
întocmai toate obligaţiile către stat.
sile Timofte. — când am aflat ve6iea Bucureşti a fost fruntaşă in îndeplinirea
despre proiectul noii legi, tot aci, v'a- La sfârşitul discuţiilor ţăranii munci­ nări populare în cadrul cărora s’a făcut planului de colectări la grâu.
duceţl aminte, mi-am luat angajamen­ tori din satul Răbâia au trimis o tele­ un bilanţ al felului în care s’au desfă­ Numeroşi ţărani muncitori, printre
tul să predau la timp cota ce se cuve­ gramă tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, şurat desbaterile în Jurul proiectului de
nea către stat, şi am făcut-o cu drag, prin care îşi luau angajamentul să mun­ Constituţie. In adunările din cele 12 care Panait Pavel, Toma Marin, Lintea
aşa cum ştiţi cu toţii. Azi suntem în a- Nicoiae, Dumitrescu Filipina, au luat
junul însămânţărilor de toamnă şi spun: cească cu mai mult avânt pentru întări­ sate şi comune au luat parte 6.515 ce­ apoi cuvântul, arătând bucuria cu care
îmi iau angajamentul să fiu fruntaş in rea tuturor drepturilor şi cuceririlor în­ tăţeni. ei au primit proiectul noii Constituţii.
muncile de toamnă şi să mobilizez ţă­ scrise în proiectul de Constituţie. In cadrul adunării populare organi­ Miile de ţărani muncitori participanţi
ranii de pe uliţa mea să le facem la Soarele se ridicase la amiază, când zate în 6atul Berceni a vorbit despre la adunările populare închinate proiec­
timp. Aşa înţeleg eu să-mi arăt dragos­ participanţii au pornit spre casă însu­ proiectul de Constituţie tovarăşul Ifrim tului de Constituţie şi-au manifestat
tea faţă de legea aceasta nouă de că­ fleţiţi de gândul vieţii fericite pe care Gheorghe, delegat al consiliului F.D.P. marea lor dragoste ce-o poartă Parti­
petenie care aşează în cuprinsul ei via­ şi-o clădesc zi cu zi, ajutaţi de partidul raional. Vorbitorul a scos în evidenţă dului Muncitoresc Român, Comitetului
ţa pe care ne-o croim. clasei muncitoare şl de guvernul ţării. că desbaterile în jurul proiectului de său Central în frunte cu tovarăşul
Constituţie au fost pentru ţăranii mun­ Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ţăranii mun­
Art. 15. In Republica Populara Româna citori imbold în muncă. citori au trimis tovarăşului Gh. Gheor­
Satul se pregăteşte acum de zor pen­
munca este o datorie şi o chestiune de tru a 6emăna la timp cerealele de ghiu-Dej scrisori prin care se angajează
onoare pentru fiecare cetăţean capabil de toamnă, aşa cum prevăd regulile agro- să îndeplinească la timp şi în bune con-
diţiunl planul însămânţărilor de toamnă.
muncă, după principiul „cine nu munceşte, minimului. Hotărîrea Consiliului de Ml Adunările populare s'au încheiat în-
P.M.R.
niştri al R.P.R. şl a C.C. al
nu mănâncă". în Republica Populară Ro­ privind pregătirea şi executarea la timp tr'o atmosferă de deosebită sărbătoare.
mână se înfăptueşte tot mai larg principiul şi în bune condiţii a campaniei însămân- Căminele culturale au prezentat progra­
me artistice bogate, după care s'au în­
socialismului: „Dela fiecare după capaci­ ţăriior, recoltărilor, colectărilor şi ară­ cins hore ţărăneşti până seara târziu.
turilor de toamnă, pune în faţa ţărăni­
tăţile sale, fiecăruia după munca sa". mii muncitoare sarcini şi mai însemnate. Gleb Statnic
Pentru anul 1953 trebue să obţinem o corespondent
Pwiectul de Constituţie a Republicii există sacrificiu prea mare pentru noi,
Populare Române, care se discută cu Âpârarea Patriei — datorie sfânta când este vorba de armată şi de nevoile
Însufleţire de către masele largi popu­ ei — a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-
lare pe întreg cuprinsul patriei noastre, a fiecărui cetâţean Dej. Dorim s'o vedem bine dotată, bine
arată că una din cele mai sfinte datorii îmbrăcată, bine hrănită, perfect in­
a celor ce muncesc dela oraşe şi sate struită.” .
este apărarea patriei. al Republicii Populare Române Punând Ia baza întregii lor activităţi
„Apărarea Patriei — se spune în ar­ învăţătura marxlst-leninistă şi ştiinţa
ticolul 92 — este datoria 6fântă a fie­ deauna lipsurile din casele ţăranilor Procesul bandei de sabotori şl diver- militară stalinistă, militarii Forţelor Ar­
cărui cetăţean al Republicii Populare muncitori, să aducă acestora lumina şl sionişti dela construcţia Canalului Du­ mate ale R.P.R., sub conducerea coman­
Române". belşugul. Până acum zeci de mii de fa­ năre-Marea Neagră a dovedit că duşma­ danţilor şi locţiitorilor lor politici, care
Prin acest articol, legea de bază a ţării milii de ţărani s’au unit în aproape nul nu se dă înlături dela acţiuni cri­ sunt sprijiniţi de organizaţiile de partid
noastre cheamă pe toţi cei ce muncesc 1.5U0 gospodării agricole colective. Alte minale îndreptate împotriva vieţii noi şl organizaţiile utemlstc, îşi perfecţio­
în fabrici şi uzine, pe ogoare, în labora­ 36.000 de familii au alcătuit 860 de pe care ne-o clădim. încercările dispe­ nează neîncetat măeslria de luptă şi
toare şi şcoli, In instituţii de stat, să lupte întovărăşiri agricole de lucrare în co­ rate ale acestor fiare sălbatiee ne impun pregătirea politică, întăresc necontenit
neobosit pentru apărarea a tot ceea ce mun a pământului. să stăm necontenit de strajă, să le lo­ disciplina şi ordinea militară, îşi spo­
noi am înfăptuit şi înfăptuim sub câr­ Paralel cu aceasta creşte tot mai mult vim fără cruţare, apărând cu sfinţenie resc conţinu vigilenţa revoluţionară
muirea înţeleaptă a Partidului Munci­ numărul şcolilor de toate gradele, in cuceririle obţinute prin lupte grele. im potriva duşmanilor din interior şi din
toresc Român şi având marele sprijin care fiii celor ce muncesc se adapă la In scopul apărării Republicii Popu­ afară.
al Uniunii Sovietice, eliberatoarea noas­ isvearele ştiinţei şi culturii. Creşte nu­ lare Române împotriva duşmanilor ei, A face parte din rândurile Armatei
tră de sub cizma cotropitorilor fascişti mărul teatrelor, cinematografelor, că­ împotriva imperialiştilor şi slugilor lor R.P.R. este o deosebită cinste. Consfin­
germani. minelor culturale, cluburilor pentru care zăngănesc armele războiului, statul ţind acest lucru, proiectul de Consti­
Minunate şi măreţe sunt înfăptuirile cele mai largi straturi ale poporului nostru democrat popular a creat armata tuţie spune : „Serviciul militar în rân­
pe care suntem chemaţi să le apărăm muncitor. de tip nou, Armata Populară Română. durile Forţelor Armate ale Republicii
ca pe lumina ochilor. In ţara noastră, Bucurându-se de cele mai largi drep­ Fixând cu putere de lege misiunea For­ Populare Române este o îndatorire de
în care stăpâni sunt cei ce muncesc, turi şi libertăţi, muncitorii şi ţăranii ţelor noastre Armate, proiectul de Con­ onoare a cetăţenilor Republicii Popu­
creşte şl se desvoltă industria puternică muncitori, bărbaţi şi femei, români, un­ stituţie spune: „Forţele Armate ale lare Române."
socialistă. Producţia dată de fabricile guri, germani, evrei, sârbi, etc., mun­ Republicii Populare Române păzesc Armata R.P.R. este o mândrie a po­
noastre a întrecut cu aproape trei ori pe cesc înfrăţiţi pentru continua înflorire hotarele ţării, Independenţa, suveranita­
aceea care o dădeau în urmă cu 4 ani. a patriei noastre scumpe. tea şi securitatea poporului român şl porului nostru muncitor. Deaceea, oa­
In ţara noastră, care, pe vremea stăpâ­ Această minunată viaţă pe care ne-o pacea". menii muncii o înconjoară cu dragoste
nirii capitaliştilor şi moşierilor, trebuia făurim, este însă privită cu ochi săl­ Armata noastră Populară este armata şi căldură, o îngrijesc necontenit, cre­
ând toate condiţiile pentru sporirea ca­
să cumpere maşini cu bani grei dela batici, de lup, de către duşmanii de oamenilor muncii dela oraşe şi sate, ar­ pacităţii sale combative, în vederea în­
bogătaşii americani, englezi, germani, moarte ai poporului nostru dinlăuntru mata frăţiei între poporul român şi mi­
francezi şi alţi jecmănitori din Apus, ţării : chiaburii şi speculanţii, precum norităţile naţionale. Educaţi în spiritul deplinirii cu succes a măreţei sale
se construesc astăzi tot felul de maşini: şi rămăşiţele claselor exploatatoare a- internaţionalismului proletar, militarii misiuni dc apărătoare a construirii so­
strunguri, aparate electrice, tractoare, Iungale dela putere, iar de peste hotare, Forţelor noastre Armate Iubesc cu în­ cialismului, independenţei şi suveranită­
combine, etc. Poporul nostru se mân­ imperialiştii din America şi Anglia şi flăcărare Uniunea Sovietică, glorioasa ţii noastre naţionale şi a păcii.
dreşte cu construcţii uriaşe în curs de slugile lor plătite dela Belgrad, fasciştii sa Armată şl pe marele Stalin, poartă
lucrare ca : hidrocentrala „V . I. Lenln" titoişti. In ura lor turbată aceşti duş­ dragoste şi prietenie popoarelor din ţă­ îngrijind armata, poporul muncitor
dela Bicaz, Canalul Dunăre-Marea Nea­ mani ai poporului nostru nu se dau înlă­ rile de democraţie populară, privesc cu îşi sporeşte totodată vigilenţa împotriva
gră, „Casa Scânteii” , cu cele două ter­ turi dela nicio mârşăvie. Omorul, sa­ simpatie lupta oamenilor muncii din ţă­ duşmanilor săi, îşi cimentează tot mal
mocentrale electrice care au intrat în botajul, spionajul, tot felul de provo­ rile capitaliste şi din coionii împotriva mult rândurile în luptă, făcând zid de
funcţiune la Doiceşti şl Ovidiu II. cări, iată metode cu care ei uneltesc exploatării şi asupririi imperialiste.
Sub conducerea partidului se schim­ împotriva statului nostru democrat-popu- Partidul nostru, făuritorul Armatei neclintit în jurul Partidului Muncitoresc
bă faţa satelor. Tot mai mulţi ţărani lar, cu gândul nebunesc de a readuce Populare, poartă o grijă deosebită ar­ Român care ne conduce cu mână sigură
săraci şl mijlocaşi pornesc pe drumul în ţara noastră stăpânirea fabricanţilor, matei, îmbunătăţirii condiţiilor de trai spre culmile însorite ale socialismuiuL
vieţii noi, drumul gospodăriei agricole bancherilor şi moşierilor care au fost ale militarilor, dotării armatei noastre
colective, menit să alunge pentru tot­ alungaţi dela putere pentru totdeauna. cu echipament şi armament modern. „Nu Maior CONST. ANT1P,