Page 11 - Albina_1952_09

A L B I N A 3

Vom urma pilda minunată a colhoznicilor Noi întovărăşiri agricole în raionul Mediaş
Am avut fericirea ca să fac parte din bine. Am luat un pumn de grâu. Boabele In comuna Axente Sever din regiu­ aceeaş comună, 40 familii de ţărani
delegaţia care in vara aceasla a vizitat erau mari şi pline. Din gura preşedinte­ nea Staiin, 08 familii de ţărani săraci muncitori cu o suprafaţă de 118,58 hec­
Uniunea Sovietică. De câte ori vorbesc lui am aflat cum colhoznicii obţin în mij­
de cele văzute, irni aduc aminte de minu­ lociu 2.500 kg. la hectar, iar de pe unele şi mijlocaşi, dornici să-şi lucreze pă­ tare pământ au format o întovărăşire
natele înfăptuiri văzute acolo. Caut să vă loturi chiar şi 3.000—4.000 kg., datorită mântul în comun cu maşinile şi trac­ agricolă.
povestesc o mică parte din cele văzute în faptului că semănatul se face după metoda toarele statului pentru a dobândi re­ In cadrul adunării de constituire, ţă­
zilele petrecute în colhozul „Petrovski” rândurilor încrucişate şi dese, că neîncetat colte sporite, au întemeiat de curând o ranii muncitori întovărăşiţi şi-au luat
din regiunea Kirovograd. pământul este presărat cu îngrăşăminte întovărăşire agricolă de tip T.O.Z., cu o angajamentul să muncească cu hărnicie
Urgia războiului cotropitor pornit de chimice. suprafaţă de 2G8 hectare. pentru a obţine recolte sporite şi pen­
hitlerişti prefăcuse în dărâmături avufui Am văzui oamenii sovietici în toate ac­ Pentru formarea acestei întovărăşiri tru a desvolta întovărăşirea.
colhozului „Petrovski". Munca creatoare ţiunile lor: muncind, distrăndu-se, la col­ agricole de lucrare a pământului în
a omului sovietic a şters însă cu repe­ hoz în sat şi în casele lor. Peste lot o comun, au dus zi de zi muncă de lă­ Ei sunt hotărîţi să demaşte fără cru­
ziciune urmele războiului. In locul dărâ­ viată plină numai de bucurii. murire în rândurile ţăranilor muncitori ţare uneltirile duşmănoase ale chiabu­
măturilor s'au înălţat construcţii încăpă­ Primul gând la sosirea în satul meu a rilor şi să atragă în întovărăşire şi pe
toare, case luminoase, iar câmpurile au fost să povestesc toate cele văzute pe pă­ comuniştii Bunaciu Gheorghe, Banu ceilalţi ţărani muncitori din comună.
început îndată să fie iarăşi încărcate de mântul sovietic, despre vraja plină de bel­ Domşa şi alţii, care s’au înscris primii
bogăţia roadelor. şug a colhoznicilor sovietici, felul cum în întovărăşirea agricolă. Baban Traian
Au fost construite cete 4 ferme zooteh­ reuşesc ei să smulgă pământului recolte Deascmcni, în satul Agârbiciu din a- corespondent
nice care aduc colhozului un mare venit. aşa de mari. încă în toamna aceasta voi
Colhozul are peste 260 capete de vite căuta să pun în practică cele învăţate dela
cornute, peste 020 porci, 290 oi, 2.622 colhoznici. Grâul de toamnă îl vom se­ Comună fruntaşe pe raion
păsări şi J20 cai. Am văzut cum datorită măna în rânduri încrucişate şi dese, aşa
unei bune îngrijiri, o vacă dă zilnic între cum fac colhoznicii. Şi nu voi înceta să la predarea cotelor de lână şi lapte
35—40 litri lapte. duc munca de a aduce alături de noi şi
pe alţi ţărani muncitori şi să lupt pen­
Afară de fermele zootehnice colhozul tru a transforma întovărăşirea noastră în In comuna Sibiciu, raionul Cislău, Mircioiu Gh., Neagu Gh. Dumitru şt
„Petrovski” mai are grădini de legume, gospodărie agricolă colectivă, peniruca planul de colectare a lânei a fost înde­ alţii şi-au achitat întreaga cantitate de
livezi de pomi, întinse culturi de cereale toţi ţăranii muncitori din salul meu sa se plinit încă dela începutul lunii August. lapte datorată stalului.
şi 7 hectare unde se experimentează cul­ bucure de un trai din ce în ce mai bun. Primii care s’au prezentat la centrul de In urma acestor rezultate, comuna
tura grâului iarovizat. colectare a lânii au fost ţăranii munci­ Sibiciul se 6ituează printre comunele
Când am ajuns acolo, trecrişul eră în OHRENC1UC ANA tori Moise C. Constantin, Stoica P. Ion,
toi. Mai toate muncile erau mecanizate. preşedinta întovărăşirii din satul Neagu Gh. Elena şi Manea Gheorghe. fruntaşe pe raion la îndeplinirea pla­
Treeratul şi seceratul erau făcute da com­ iacobeşti, raionul Suceava Deasemeni, planul de colectare a nului de colectare la lână şl lapte.
luptelui s'a realizat aproape în între­
gime. Mulţi ţărani muncitori ca Dră- Gh. Băiculescu
goescu M. Constantin, Croitoru Gh., corespondent
Şi-a primit pedeapsa meritată
întăresc schimbul dintre oraş si sat
Pe întreg cuprinsul patriei noastre Ţăranii muncitori din Bazoşul Vechi cu­ * »
dragi, prin oraşe şi sate, viaţa nouă noşteau bine pe Buha ton. II ştiau că Membrii gospodăriei agricole colective tori depun tot efortul, toata grija lor pen­
creşte şi înfloreşte, devine mai bogată. este un hoţoman, aşa cum sunt toţi chia­ „Steagul Roşu" din comuna -Focşenci- tru ca muncitorii dela oraşe să fie bina
Razele vieţii noi au pătruns adânc şi în burii. Deaceea, ei au formal o comisie Buzău ştiu bine că viaţa lor nouă, aprovizionaţi cu produse legumicole şi
Bazoşul Vechi, din regiunea Timişoara. de control şi au descoperit la Buha Ion pornită spre belşug, o datorează luptei fructe. Astfel, de curând şi-a început ac­
Câte lucruri noi nu s'au înfăptuit în acest dosite într'o cameră secretă, prin podul clasei muncitoare. Deaceea, colectiviştii se tivitatea sa Centrul de pulpaj din satul
sat! S ’a ridicat cămin cultural, locaş de casei, prin podul grajdului, prin fân, strâduesc să dea la rândul lor tot mai Turceşti, comuna Mateeşti, raionul Ho­
lumină şi de bucurie: numărul neştilulo- aproape un vagon de cereale şi alte pro­ bune şi mai multe produse agricole, pen­ rezu. Centrul a putut trimite Ia magazine
rilor de carte a scăzut mult şi curând duse agricole. tru oamenii muncii dela oraşe. şi la fabrici de prelucrare a fructelor: I
în Bazoşul Vechi nu o să mai fie nici Pentru aceasta, chiaburul Buha Ion a In ullinude săptămâni gospodăria a des­ vagon şi jumătate de vişine, 2.000 kg.
un analfabet; s'a înfiinţat cooperativă unde fost judecat de tribunalul din Timişoara făcut pe piaţa oraşului Buzău 3.600 kg. sirop de vişine, 2 vagoane de mere, l
vin din belşug mărfuri trimise de munci­ chiar în satul său, în faţa tuturor ţă­ cartofi, 200 kg. făină de giâu, 40 kg. vagon şi jumătate de prune, 5.000 kg.
torii dela oraşe; femeile nu mai nasc pe ranilor muncitori care veniseră în nu­ brânză şi 300 bucăţi ouă. corcoduşe, 5.000 kg. pere. La centru so­
câmp, cum se întâmpla în trecut, ci la măr mare atât din comuna Bazoş cât şi Preţurile produselor valorificate au fost sesc zilnic.sute de căruţe din diferite sate.'
casa de naşteri, care este chiar în satul din comunele învecinate. cu mult sub preţul pieţii lovind astfel în ţăranii munc'tori aducând cantităţi în­
tor; la grădiniţă sburdă veseli copiii; pe Au luat atunci cuvântul mai mutţi ţă­ speculă şi contribuind la întărirea leului semnate de fructe.
ogoare dudue puternicele tractoare ale rani muncitori, printre care Oiorgă An­ nou. După corespondenţele tui Stelian Banda
S.M.T -ului, şi, una dintre izbânziie ede ton, Maghiar Ion, Iambric Pavel, Cojar Asemeni colectiviştilor şi ţărănii munci­ şi N. Mănătoru
mai însemnate ale ţăranilor muncitori din Ion, Stoian Niculae, Fâcă Traian şi alţii
Bazoşul Vechi este alcătuirea gospodăriei Ei au aratul cum s’a îmbogăţit chiaburul
agricole colective, care a adus şi aduce Buha, jefuind ţăranii muncitori. Vorbi­
muH belşug în casele colectiviştilor. torii au amintit că şi anul trecut
Aceste înfăptuiri însă. nu sunt deloc pe chiaburul Buha Ion a dosit cerealele, în­
placul chiaburilor, ca alde Clipici losif, cercând să se sustragă dela colectare. Au
Blidaru Trăită, Şlefănescu Nicula, Buha arătat cum Buha Ion împreună cu cei­
Ion şi alţii. Aceşti duşmani ai poporului lalţi chiaburi au pus piedici la înfiinţa­
muncitor, plini de ură faţă de tot ce se rea gospodăriei agricole colective. Au
făureşte la noi pentru binele poporului, arătat cu indignare toate mârşăviile pe
caută prin toate mijloacele să lovească în care le-a săvârşit acest chiabur. Ţăranii
viaţa noastră nouă. Iată-l de pildă pe muncitori au cerut tribunalului ca Buha
chiaburul Buha Ion, proprietar a 19 Ion să fie aspru pedepsit.
hectare pământ, 4 cat, 2 boi, 2 vaci, La cererea celor care au luat parte la
2 mânzaţi, 12 porci, turmă de oi proces şi pe baza faptelor, Justiţia a con­
şi curtea plină de acareturi, care damnat pe Buha Ion ta 6 ani închisoare
nu şi-a predat mai nimic din catete ce corecţională, 3.500 lei amendă civilă şi
era obligat să le dea. IU voia să păgu­ l-a obligat să-şi achite cotele datorate
bească statul cu 8.558 kg. grţiu. 114 kg. statului.
secară. 154 kg. orz, 992 kg. ovăz, I 604 kg. Ţăranii muncitori care erau de faţă au
fân, 900 litri lapte şi 116 kg. carne. primit cu bucurie sentinţa dată chiabu­
„N'am de unde da cotele. — spunea chia­ rului Buha Ion. Ei s'au hotărlt să de­
burul — făină n'am să orbesc un şoa­ maşte fără cruţare toate uneltirile chia­
rece...” Şi ca să arate oamenilor, că burilor, pentru ca nici un duşman să nu
chipurile, nare făină, chiaburul Buha Ion scape de judecata şi pedeapsa poporu­ In piaţa oraşului Cluj vinde caş de oi tovarăşul Pistan Francisc,
se ducea la Timişoara de unde cumpăra lui. membru în gospodăria agricolă colectivă ,./ Mai”, din comuna Meheşul
saci întregi cu pâine. A. BABEANU de Câmpie, raionul Luduş.

Se aprind lumini în satul Valea Cri- tate. In casă avem din ce în ce mal mult
şului. Ele nu sunt deloc palide şi fumu­ Intr’un sal belşug. Când am mai avut cu şl mama
rii ca altădată, pentrucă satul are acum atâtea bucate câte avem acum?
lumină electrică. Se luminează şi fere­ din Regiunea Autonoma Maghiara — Da, aşa-i, — Întăriră oamenii. De?
strele fostului castel al baronului Felix meter Alexandru, secretarul organiza?.
Kainoki, unde astăzi este sediul gospo­ ţiel de bază, se ridică încet.
dăriei agricole colective „Brazdă Nouă". — Dar parcă numai astea avem noi, — Eu şi fratele Ferent ale cui slugi e- — Da, tovarăşi, în anii regimului no-,
După o zi încordată de muncă pe arie, se auzi deodată un glas de fenice. Era ram, dacă nu ale chiaburilor Teglas Io-
Para Alexandru, o văduvă intrată de sif şi Astaros Vilhelm? Noi, slugile, n’a- stru democrat-popular multe s’or făcut
colectiviştii veniseră să discute cu bucu­ curând în gospodărie... Eu vreau să veam nici timp şi nici nu eram lăsaţi să la noi în sat. Nici oamenii nu mai sunt
rie proiectul de Constituţie. E târziu învăţăm carte. Acum ştiu carte, Iar la ca altădată. Aşa cum scrie în Constitu­
deacum, dar ei nu se îndură să plece. spun ceva, tovarăşi... noi în sat avem şcoală, avem cărţi, zia­ ţie şi noi maghiarii avem aceleaşi
In odae oamenii priveau la faţa serioa­ — Spune ce ai pe inimă, — o îndem­
să, încordată, a lui Morhat losif, preşe­ nă cu blândeţe Demeter Alexandru, se­ re, broşuri şi astea toate în limba noa­ drepturi ca şi românii. Avem azi că­
dintele gospodăriei, care le vorbea: cretarul organizaţiei de bază P.M .R., stră. Apoi vă întreb când am pomenit min de zi pentru copiii noştri când
— La noi în sat, tovarăşi, din toam­ care sta aproape de ea şi-i observase noi aşa ceva altădată? La asta poate să suntem la muncă. Avem şcoli în
na lui 19-44 multe s’au schimbat. Am frământarea. spună ceva şl Duca Andrei. limba noastră aici în sat, avem cămin
cultural, biblioteci, echipe artistice şi
făcut o gospodărie colectivă. In 1950 — Au vorbit mulţi tovarăşi, şi-au a- Oamenii o îndemnară pe femee să
ea nu era aşa de puternică ca acum. rătat că multe s’au făcut la noi în sat. vorbească şl ea. Ea vorbi fără de sfială: nu mai avem analfabeţi.
Atunci eram numai jumătate din cele Dar şl oamenii s’or schimbat. Eu, de nu — Bine a zis Emeric. Dar eu am să — Aşa-i, strigară voioşi cu toţii.
331 familii care formăm acum gos­ ascultam de vorbele chiaburilor Tooth vă pun o întrebare — Apoi atunci, drept este să ne în-
podăria. Şi trebue să ne mândrim că losif şi Hodnoghi Franţ, eram de mult — S’auzim. deplin/m şi îndatoririle ce le avem faţă
aproape tot cam atâtea are şi satul. Nu­ îfr gospodărie. îmi pare tare rău că-s — Care dintre noi o putut să meargă de statul nostru de democraţie-populară,
mai chiaburii au rămas înafară. Nu a- înscrisă printre cei din urmă. altădată la şcoli înalte? Şi tot eu o să că el ne-a chezăşuit tot ce avem acum
veam prea multe vite şi uneite agricole. In ’44, când hitleriştii fugeau şl mi-or spun: nimeni dintre noi. Dar acum, iacă în sat. Deaceea, eu propun ca imediat
Avem acum 99 boi şl vaci, 68 cal, 60 omorît bărbatul cu granata, credeam că fata mea merge Ia... cum se cheamă... ce terminăm treeratul să ne predăm şt
porci, printre care unii au peste 300 nu mai am de ce trăi, mă temeam că ultimele cote către sat.
— Universitate, — o complectează
kg. Avem 130 păsări, 230 oi, 80 iepuri n’o să am cu ce ţine familia. Dar am Vereş Iuliana. Este drept, — spune ea — Aşa vom face, — întăriră oamenii
şi multe altele, pe care le ştiţi cu toţii. văzut că gospodăria colectivă asigură bucuroşi.
De curând am construit grajduri şi re­ — dacă mama mea n’a putut să urmeze
mize, apoi o casă de apă şl un mic siloz un trai bun la toţi colectiviştii harnici. la şcoală, a cui este „vina? A baronului, Când plecară spre casele lor era
al nostru... Şi-apol am reuşit să eiectri- Vocea lui Santa Emeric se auzi cu a chiaburilor care ne exploatau munca. noapte târziu, iar luminile scânteetoare
ficăm satul. putere: Eu însă m’am putut înscrl şi la facul­ din ferestre se stingeau pe rând.