Page 13 - Albina_1952_09
P. 13

A L B I N A                                                                                                                        5













          Agricultura sovietică  în noul plan  cincinal                          In  cinstea  celui  de  al  XlX-lea  Congres
                                                                                             al  P.C.  (b)  al  U. R. S. S.
           Poporul  sovietic  a  întâmpinat   vestea   muftă  lână  fină  şi  de  6—7  ori  mai  multe
          convocării  Congresului  al  XlX-lea  al  Par­  ouă  (în  colhozuri  şi  sovhozuri).   Iiur'un   Colhoznicii  ucrainlenl  răspund  prin-  nată  câte  2.800  kg.  grâu  de  toamnă  la
          tidului  Comunist  cu   un  nou  avânt  în   viitor  apropiat,  pe  harta   U .R.S.S.   vor   tr'o  muncă  însufleţită  la  Hotărîrea  C.C.  hectar,  sporind  recolta  globală  de  grâu
          muncă.                            apărea  aproape  5.000.000  hectare  de  fâşii   al  P.C.  (b)  al  U.R.S.S.  cu  privire  la  cu  3.000.000  kg.  După   îndeplinirea
           Odată  cu  desvoltarea  uriaşă  a  industriei   de  păduri  de  protecţie  şi  de  plantaţii  de  pă­
          .51  în  deosebi  a  producţiei  mijloacelor   de   duri  ale  statului,  în  colhozuri  şi  sovhozuri  convocarea  Congresului  al  XlX-lea  al  înainte  de  termen  a  predării  cotelor  de
                                            se  vor  construi  30.000—35.000  iazuri  şi  re­
          producţie,  cel  de  al  5-lea  plan  cincinal  pre­  zervoare  de  apă.  partidului.                  grâne,  conducerea  colhozului  a  distri­
          vede  o  continuă  înflorire  a  agriculturii  so­                     Toamna  acestui  an  va  aduce  multă  buit  numai  ca  avans  câte  7  kg.  grâne
          cialiste.  Sub  conducerea  partidului  lui  Le-   Noi  canale  de  irigaţie  vor  brăzda  stepele   bogăţie  în  satele  Ucrainei.  Munca  paş­ pentru  fiecare  zi-muncă.
          nin  şi  Stalin,  oamenii  muncii  din  satele  so­  secetoase  din   regiunea   Stalingrad,  în   nică  a  colhoznicilor  va  fi  din   belşug   Membrii  colhozului  au  hotărît  să  mă-'
                                            Crimeea,  în  Ucraina  de  Sud  şi  în  zona
          vietice  bazându-se  pe  ajutorul  crescând  al   Principalului  Canal  Turcmen.  Acolo  unde   răsplătită.  Colhozul   ,,Ordjonichidze“ ,  rească  toamna  aceasta  suprafeţele  semă­
          scumpului  lor  stat  şi  al  industriei  socia­  odinioară  nu  erau  decât  nisipuri  arzătoare,   raionul  Lozova,  regiunea  Harcov,  a  re­ nate  cu  grâu  de  toamnă  şl  să  recolteze
          liste,  au  îndeplinit  cu  succes  sarcinile  pri­  va  apare  verdeaţă.  Planul  prevede  mărirea   coltat  de  pe  întreaga  suprafaţă  semă­ în  anul  viitor  3.000  kg.  grâne  la  ha.'
          mului  plan  cincinal  de  după  război.  suprafeţei  livezilor  şi  grădinilor  cu  plante
           Succesele  obţinute  de  Uniunea  Sovietică
                                            fructifere  din  colhozuri  cu  aproximativ
          In  refacerea  şi  desvoltarea  agriculturii  au   70  la  sută.
          peţmis  satisfacerea  cerinţelor  sporite  ale
                                              Partidul  Comunist,  purtând  o  grijă  per­
          populaţiei  în  cecace  priveşte  pâinea,  car­  manentă  pentru  înflorirea  continuă  a  agri­
          nea,  laptele  şi  alte   produse,  au  creat  o   culturii,  trasează  sarcini  înzestrării  necon­
          bază  trainică  pentru  desvoltarea  continuă   tenite  a  colhozurilor,  S.M.T.-urilor  şi  sov­
          a  industriei  uşoare  şi  a  celei  alimentare.   hozurilor  cu  o  tehnică  înaintată.  In  pro­
          S'au  mărit  veniturile  colhozurilor  şi  ale   iectul  directivelor  Congresului  al  XlX-lea
          colhoznicilor.                    al  partidului  cu  privire  ia  cel  de  ai  5-lea
           „Principala  sarcină  în  domeniul  agricul­  plan  cincinal,  sunt   trasate  următoarele
          turii  —  se  spune  în  proiectul  directivelor   sarcini  :  să  se  desăvârşească  mecanizarea
          Congresului  al  XIX-lcş  al  partidului  —  ră­  principalelor  munci  de  câmp  în  coiliozuri,
          mâne  şi  de  acum  înainte  sporirea  recoltei   să  se  desfăşoare  larg  mecanizarea  lucră­
          la  hectar  a  tuturor  culturilor  agricole,  cre-   rilor  care  necesită  un  mare  volum  de  mun­
          ş.erea  continuă  a  numărului  de  vite  —   că  în  zootehnie,  în  Iegumicultură,  în  po­
          proprietate  obştească,   concomitent  cu  o   micultură,  a  lucrărilor  de  asanare  a  pă­
          considerabilă  creştere  a  productivităţii  lor,   mânturilor  mlăştinoase  şi  de  valorificare
          sporirea  producţiei  globale  şi  a  producţiei-   a  unor  noi  pământuri.   Până  la  sfârşitul
          marfă  a  agriculturii  şi  a  creşterii  4 iţelor,   cincinalului,  nivelul  mecanizării  arăturilor,
          prin  întărirea  şi  desvoltarea  continuă  a   însămânţărilor  de  cereale,  plante   indu­
          gospodăriei  obşteşti  a  colhozurilor,  prin   striale  şi  furajere  se  va  ridica  până  la  90-95
          Tmbunăfăţirea   muncii   sovhozurilor   şi  Ia  sută,  al  recoltării  cerealelor  şi  a  floarei
           M.T.-urilor  pe  baza  introducerii  tehnicii   soarelui  cu  combinele  până  la  80—90  la
          ..  agrotehnicii  înaintate  în  agricultură".  sută,  al  plantării,  prelucrării  între  rânduri
           La  sfârşitul  celui  de  ai  4-lea  plan  cinci­  şi  recoltării  cartofilor  până  la  55—60  la
          nal  —  în  anul  1950  —  recolta  globală  de   sută.  Capacitatea  parcului  de  tractoare  va
          cereale  depăşise  recolta  anului  dinainte  de   spori  cu  aproximativ  30  la  sută,
          război  1940,  cu  345.000.000  puduri  (un  pud   Partidul  călăuzeşte  pe  oamenii   muncii
          are  ceva  mai  mult  de  !6  kilograme).  Tot­  din  industrie  şi  agricultură  spre   perfec­
         odată,  producţia  de  grâu  a  sporit  faţă  de   ţionarea  continuă  a  tehnicii,  trasând  drept
          nivelul  dinainte  de  război  cu  375.000.000   una  din  sarcinile  cele  mai  de  seamă  intro­
          puduri.  Cel  de-al  5-lea  plan  cirtcinal  tra­  ducerea  tractoarelor  electrice  şi  a  maşini­
          sează  sarcini  şi  mai  mari  —  să  se  spo­  lor  agricole  care  funcţionează  pe   baza
          rească  recolta  globală  de  cereale  cu  40—50   folosirii  energiei  electrice,  în  special  în  re­
         la  sută  —  dintre  care  recolta  de  grâu  —   giunile  marilor  hidrocentrale.
         cea  mai  preţioasă  cultură  alimentară  —  cu   In  scopul  obţinerii  unui  belşug  de  măr­
          55—65  la  sută.  Oamenilor  muncii  din  re­  furi  alimentare  pentru  populaţie  şi  materii
          giunile  Ucrainei  de  Sud  şi  ale  Caucazului   prime  pentru  industrie,  Partidul  Comunist
          de  Nord  li  s’a  trasat  sarcina  de  a  lupta   şi  guvernul  sovietic  nu  precupeţesc  fondu­
          pentru  obţinerea  unei  recolte  de   cereale   rile  pentru  desvoltarea  agriculturii.  Volu­
         până  la  20—22  chintale   (un  chintal  are   mul  investiţiilor  capitale  de  stat  in  agri­  •   Agricuttwa  Uniunii  Sovietice  primeşte  neîncetat  din  partea  industriei
          100  kg.)  la  hectar,  iar  pe  pământurile  iri­  cultură  va  spori  de   aproximativ  2,1  ori
         gate,  până  la  30—40  chintale  la  hectar.  faţă  de  primul  cincinal  de  după  război,  iar   maşini  şi  unelte  agricole  de  tipuri  noi,  care  mecanizează  muncile.  Proiectul
           tn  cursul  planului  cincinal  va  spori  ne­  volumul  investiţiilor  pentru  irigaţii  şi  ame­  directivelor  cu  privire  la  cel  de  al  5-lea  plan  cincinal  prevede  ca  nivelul
         spus  de  mult  producţia  culturilor  tehnice   liorări  —  de  aproape  4  ori.  mecanizării  in  domeniul  recoltării  sfeclei  de  zahăr  să  atingă  la  sfârşitul
         —  bumbac,  in  cu  fibră  lungă,  sfeclă  de   Oamenii  muncii  din  agricultura  sovietică   noului  cincinal  90—95  la  sută.
         zahăr  şi  floarea  soarelui,  precum  şi  a  cul­  au  întâmpinat  cu  o  vie  însufleţire  sarcinile   Fotografia  prezintă  munca  de  încărcare  a  sfeclei  de  zahăr,  care  în  mult•
         turilor  oleaginoase  —  soia,  in  şi  altele.  trasate  în  proiectul  directivelor  Congresu­  colhozuri se face  acum  cu  ajutorul  Încărcătorului  automat.
           Crescătorilor  de  vite  li  se  pun   sarcini   lui  al  XlX-lea  al  partidului  cu  privire  la
          -oncrete  în  vederea  sporirii  şeptelului  şi  cel  de  al  5-lea  pian  cincinal.
            productivităţii  vitelor.  In  cursul  noului   De  neînfrânt  este  voinţa  poporului  so­  Gospodăria  colhoznică,  cu  multe  ramuri
         plan  cincinal  se  va  desvolta  mai  mult  cre­  vietic  de  a  obţine   noi  şi  noi   victorii
         şterea  de  vite.  Se  va  produce  cu  80—90   în  construirea  comunismului.  Nu   încape   de  producţie,  izvor  nesecat  de  venituri
         la  sută  mai  multă  carne  şi  grăsimi,   cu   îndoială  că  sarcinile  noului  plan  cincinal
         45-50  la  sută  mai  mult  lapte,  de  ?—2,5  ori   vor  fi  îndeplinite  cu  succes  şi  în  domeniul   Gospodăria  colhoznică  trebue  să  aibă  tone.  Acum  noi  semănăm  porumb  pe  mi­
         mai  multă  lână,  din  care  de  4—4,5   mai  agriculturii.
                                                                              cât  mai  multe  ramuri  de  producţie.  Ca  rişti,  pe  care   îl  folosim  dcasemenea
                                                                              preşedinte  de  colhoz,  îmi  dau  silinţa,  îm­  pentru  silozare.  La  noi  ramura  creşterii
                                                                              preună  cu  toţi  colhoznicii,  să  creez  în  vitelor  va  avea  la  iarnă  nutreţuri  concen­
                                                                              colhoz  o  puternică  gospodărie  pioducă-  trate  din  belşug.  Până  în  vara  anului
             Au     început       însâmântarile  de  toamnă                   toare  de  grâne,  să  desvolt  creşterea  vite­  viitor  avem  de  gând  să  sporim  de  două
                                                                              lor,  legumicultura,  pomicultura  şi  alte  ra­  ori  şeplelul  de  vite  din  sectorul  obştesc.
                                                                              muri  ale  producţiei  colhoznice.  Odată  cu  cultura  cerealelor  şi  creşterea
                                                                                Colhozul  nostru  cuprinde 834 hectare  de  vitelor,  în  gospodăria  noastră  obştească
                                                                              pământ  arabil.  Noi  însă  lărgim  neconte­  joacă  un  mare  rol  legumicultura,  pomi-:
                                                                              nit  suprafeţele  însămânţate.  Numai  în  cultura  şi  viticultura.  Agricultorii  din  col­
                                                                              anul  1951  noi  am  sporit  aceste  suprafeţe  hozul  nostru  dau  o  mare  atenţie  creşterii
                                                                              cu  30  hectare,  prin  des rădăcina/ea  tufe­  păsărilor.  Noi  avem  la  ferma  de  păsări
                                                                              lor  şi  secarea  mlaştinilor.  Noi  semănăm  sule  de  gâşte,  raţe  şi  găini.  Districtul
                                                                              grăit,  secară,  ovăz,  orz,  porumb,  floarea  Sevliuş,  din  care  face  parte  colhozul  nos­
                                                                              soarelui,  ierburi  perene  şi  anuale  şi  să­  tru,  este  vestii  cu  viile  şi  livezile  tui.
                                                                              dim  cartofi,  sfeclă  furajeră  şi  alte  culturi.   Dar  la  noi  în  sai  nu  au  fost  mai  înainte
                                                                              Cu  ajutorul  ştiinţei  agrotehnice,  noi  mă­  livezi  şi  vii.  Noi  le-am  sădit  in  anii  pu­
                                                                              rim  din  an  in  an  capacitatea  de  recoltare  terii  sovietice.  Prisaca  noastră  are  zeci
                                                                              a  tuturor  culturilor  agricole.  de  stupi  de  albine.  Ea  aduce,  dease-
                                                                                In  acest  an,  de  pildă,  noi  am  obţinut  meni,  colhozului  un  venit  însemnat.  Noi
                                                                              pe  suprafeţe  întinse  câte  2.400  kg.  se­  cultivăm  şi  plante  citrice  (lămâi,  por­
                                                                              cară  şi  peste  2.000  kg.  grâu  de  toam­  tocali,  etc.).  Cu  câjiva  ani  în  urmă  ani
                                                                              nă  la  hectar.  Aceasta  nu  a  fost  întâmplă­  sădit  patru  şanţuri  cu  lămâi.  In  anul  1951
                                                                              tor.  Chemând  în  ajutorul  lor  ştiinţa,  col­  lămâii  au  dat  prima  recollă.  Colhoznicii
                                                                              hoznicii  an  depus  toate  eforturile  şi  toată  au  hotărît  să  desvolte,   dcasemenea,  şi
                                                                              experienţa  lor  pentru  a  dobândi  asemenea  cultura  viermilor  de  mătase.
                                                                              succese.                            In  colhoz  se  fac  mari  construcţii  de
                                                                                Astfel,  anul  trecut  noi  am  însămânţat   grajduri  pentru  vite.  Noi  electrificăm  şi
                                                                              de  timpuriu  culturile  de  toamnă,  am  în­  mecamză’h  toate  muncile  grele  ale  pro­
                                                                              grăşat  pământul  după  o  metodă  nouă,  cu   ducţiei  colhoznice.
                                                                              bălegar  amestecat  cu  îngrăşăminte  mine­
                                                                              rale  şi  am  îngrijit  bine  semănăturile.   Gospodăria  cu  multe  ramuri  de  produc­
                                                                              Capacitatea  de  recoltare  a  culturilor  a   ţie  a  colhozului  „Karl  Marx”  aduce  col­
                                                                                                                hoznicilor  venituri  mari.  Locuitorii  satu­
                                                                              crescut.                          lui  Novnse'.sc,  în  care  se  află  colhozul
                                                                                Noi  avem  ferme  bogate:  385  capete  de
                Pe  întinsul  ogoarelor  Ţării  Sovietice  au  început  însătnânţările  de   vile  cornute  mari,  300  porci,  500  oi.  Pen­  „Karl  Marx",  au  dobândit  o  viaţă  fericită
            toamnă.  Mecanizatorii şi colhoznicii muncesc  cu  multă  râvnă pentru  a  pregăti   tru  toate  acestea  este  nevoe  de  foarte   şi  îmbelşugată.  Avem  tot  temeiul  să  cre­
             o  recoltă  şi  mai  bogată  in  anul  viitor.                   mult  nutreţ.  Comitetul  de  conducere  al   dem  că  în  acest  an  veniturile  colhoznici­
                                                                                                                lor  vor  fi  cu  mult
             '   Fotografia  înfăţişează  semănatul  după  metoda  în  rânduri  încrucişate,   colhozului  şi  toţi  colhoznicii  au  dat  mare   anul  trecut.  mai  mari  decât  In
            tn  colhozul  „Dzerjinski"  din  sudul  regiunii  Odesa.  V.  Lazarenci,  tractorist   atenţie  stocării  nutreţului,  folosind  în
             fruntaş  al  S.M.T.-ului  din  Ovidiopol  conduce  agregatul  cu  5  semănători  pe   acest  scop  toate  rezervele.  Pentru  silo-   M.  VAROV
             tarlaua  bine  pregătită.                                        zare  s’au  folosit  nu  numai  ierburile,  ci  şi   preşedintele  colhozului  „Karl  Marx“
                                                                              stuful.  In  total  s'au  silozat  aproape  500  din  regiunea  Transcarpatică
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18