Page 16 - Albina_1952_09
P. 16
CU TALC
n
In discursul dela Congresul naţional al Legiunii americane, Eisen-
Un om cu „obraz" hower a desvăluit planurile agresive ale miliardarilor americani care vor
Mlhu Vaslle, agentul agricol din După oe-au mai discutat despre una, să cotropească ţările de democraţie populară şi alte ţări ale lumii şl să
Sângătin, comuna Apoldul de Jos, raio despre alta, Mihu Dumitru a pleoat. le pună In jugul imperialist.
nul Sebeş, stă în faţa registrului ca un Mai apoi a plecat şi Mihu Vasile cu re
om aflat în mare cumpănă. gistrul la subţioară prin sat. Şi cum se
— De, după avere... sunt chiaburi, depărta pe drum cu catastiful la sub
dar după obraz... fiindcă şi eu sunt om ţioară, Mihu Vasile semăna cu o cloş
cu obraz... nu se cuvine să le mai fac că... Nu zău, nu vă mint, curat cu o
şl eu supărare. ...Scurt! Să rămână cloşcă semăna. Şi din registru, de sub
„mijlocaşi", că n'o să se facă gaură in braţ, parcă scoteau capul mulţumiţi, ca
cer pentru asta. puii de sub aripa cloşcii, toţi cei 11
Mulţumit, Mihu a început să se plim chiaburi ascunşi în registrul lui, ca
be în lungul şi n latul odăii. ,,mijlocaşi". Erau acolo geambaşul Ali-
— Na, că era să uit. — se opri el în man Ion, speculantul Cinezan Ilie, ne
loc. Hectarele mele! Of, ce griji de gustorul de carne, Orăşteanu Nicolae,
când am luat pământul acela dela chia- Olteanu Ion, Scoaşte Ilie, Nicoară Ion,
buroaică... Caută mână de lucru, um Simion Ilie şi mulţi alţi speculanţi şl
blă la deal, umblă la vale... că aşa-i chiaburi. Uitându-se la registru, Mihu
dacă eşti suflet milos. Le-am luat şi eu Vasile zâmbi.
dela Chioar Paraschiva. ca să scape fe — Tot eu săracul să am grijă de el.
mela de grija lor. Eu şi cu Olaru Ion, referentul, că şl el
Apropiindu-se de fereastră, Mihu Va- se pricepe. Doar a fost notar. Noi şl cu
sile se uită în lungul uliţei. Mihu Du preşedintele ce mai suntem în sfat oa
mitru. chiabur cu firmă de ,,mijlocaş", meni... cu obraz.
trecea ţanţoş cu mânilie în buzunare. A venit însă timpul să o spunem şl
— Mă... behehe... mă ciobane, ia noi sfatului popular raional Sebeş, dela
Vlno’ncoace, — îi strigă agentul agricol. obraz: Când are de gând să cureţe sfa
— Sst, — făcu Mihu Dumitru. Să nu tul popular din Apoldul de Jos de a-
te-audă cineva şi să ne 6pună la ăl semenca elemente ,,cu obraz" şi să
mare, la preşedinte... treacă pe chiaburii camuflaţi în „m ij
— Vezi de treabă. Atâta rău. Nea locaşi", la locul cuvenit ?
Ioachim.".. ştii, n'aude, na vede! ECATER1NA SCRIPCA
Eisenhower: — Iată, aici este locul acestor popoare, In so
Ce s ’a sfâ rşit ? cietatea noastră. Conştiinţa americană nu va putea fi împăcată
dacă nu le va împrumuta'şi lor modul nostru de viaţă.
De câte ori întâlneau pe harnicii să fi spus-o, da’ fiindcă-mi poartă prea
teni din comuna Săveni, raionul Fe mult de grijă...
teşti, ieşind la munca .câmpului, chia — Şi tu ai crezut ? Păi nu ştii că L-a luat gura pe dinainte
burii Vasile Anghelescu şi Dumitru ei şi anul trecut au spus la fel ? Măi
Popârlan zis Bursucii te spuneau : bărbate, ştii ce facem ? Până... s ’o Marta Kraus e măturătoare într’o fabri Ofiţerul^ american, neavând la îndemâ
— Ce mui vă duceţi mă la câmp, că sfârşi lumea, hai să sfârşim noi .tree- că de maşini agricole din Germania de nă destulă poliţie ca să-i forţeze pe mun
şi-aşa vă duceţi de pomană! Voi raltil ! Şi nu te mai lua după minciu apus. citori să intre la lucru, se gândi că e
n'aţi auzit că vine sfârşitul lumii ? nile chiaburilor, că vorba aia: pentru De!a un timp, pe poarta fabricii au mai bine să încerce altfel:
— Valeu i ziceau sătenii glumeţi ; un cui. pierzi potcoava I început să iasă tancuri în loc de maşini — America iubeşte la voi. Dacă Ger
agricole.
da de unde ştiţi voi, afurisiţilor ? — Măi femeie, da’ tu n’auzi că aşa Marta, care a devenit o luptătoare în mania are tank, este liber.
— Aşa este scris şi dacă-i scris, de este scris ? focată contra războiului de când i-a mu .Muncitorii au râs cu dispreţ de min
geaba vă mai osteniţi cu munca! — Om vedea noi unde-i „scris" I... rit soţul în campania nebunească a lui ciunile ofiţerului american.
Sătenii, vezi bine, nu se încrezură Ion îşi văzu de treabă. Dar Ileana Hitler, luptă alături de ceilalţi muncitori, Cu coada între picioare, Bill Wares s’a
In şoaptele neroade ale veninoşilor vorbi cu sătenii colectivişti Gheorghe împotriva pregătirilor de război ale im întors acasă. Când a deschis aparatul de
chiaburi. Numai unul, Ion al Ilincăi, Iorga şi Lupu Gheorghe, cărora le perialiştilor americani şi slugoilor acesto radio, tocmai se transmitea cuvântarea
era cât p’aci să cadă în plasa vulpoi spuse cu ce vorbe viclene umblau chia ra din guvernul Adenauer. lui Eisenhower. Era numai urechi. Din
când în când încrunta
din sprâncene şi
lor. burii prin sat, pentru a-i îndemna pe Intr'o zi, muncitorii lăsară lucrul dea- batea cu pumnul în masă de unul singur.
— Da’ ce-i cu tine, Ioane ? îl întrebă săteni să nu iasă Ia muncă. Şi până la binelea. Cereau să se fabrice tractoare, Pe semne că nu-i plăcea tot ce auzea.
nu tunuri.
ţ
nevastă-sa, când il văzu că lasă lucrul urmă, chiaburii, fură demascaţi, dove- Fabricanţii, văzând că nu ajung la nicio A doua zi, fabricanţii înspăimântaţi ve
pe tânjală; azi nu mergi la treerat? dindu-se că numai în anul 1951 înşe înţelegere cu muncitorii, cerură ajutorul niră iar după el.
— Păi ce să mai mă duc, măi fe lând mulţi oameni cu svonul, au sus americanilor. — Le-au căzut în mână nişte ziare des
meie? răspunse Ion îngândurat. Că, tras dela colectare mai multe mii de 13*3 că sosi la faţa locului Bill Wares, pre cuvântarea generalului şi nu mai vor
ori mă duc, ori nu mă duc, şi-aşa nu hgr. cereale şi mii de litri de lapte — un ofiţer american, scurt şi gros, ca un să mişte un şurub 1 se plângeau fabri
mai avem mult de trăit. aşa cum vruseserâ să tragă chiulul şt sac plin cu boabe canţii, ofiţerului.
— Vină-ţi în fire, bărbate I Cine-ţi pe anul acesta. — Dece nu munciţi? strigă el într’o Bill Wares alergă la fabrică.
mal spuse gogomănia asta ? Justiţia populară le-a dat însă câte nemţească stricată. — Voi sîntem nebun, băieţi? General
— Cine mi-a spus-o, nu-a spus-o! 12 ani închisoare, pentrucă... aşa este — Penirtică n’avem nevoe de tancuri 1 spus, sânge al vostru e al nostru. Nu
— Am înţeles I râse femeia. Iar te-i scris pentru sabotori. Aşa că a fost să răspunse Marta. spus bine? General spus, voi rude 1 Nu
f! întâlnit cu lipitoarea de Bursuca sau fie doar sfârşitul potlogăriilor acestor — Germania trebue apărată 1 vorbi a- spus bine ?
Anghelescu. Spune drept ! doi chiaburi veninoşi: Vasile Anghe mericamil. Marta, nemaiputându-şi stăpâni ura,
— Ce să spun, că asta c ! Nu minte lescu şi Dumitru Popârlan zis Bursucu. — Contra voastră 1 se auzi din mai făcu câţiva paşi înainte şi întrebă răs
Bursucul Ba s’a jurat omul că nu tni-ar CRISTEA TODERICI multe părţi cteodată. picat :
— Dacă voi doriţi ca popoarele să fie
Ţăranii muncitori, în frunte cu comuniştii, dau un sprijin preţios organelor de stat, fn libere, atunci dece generalul vostru do
acţiunea de descoperire şi confiscare a cerealelor dosite de chiaburi. reşte să smulgă Uniunii Sovietice Felo
nia, Estonia şi Lituania? Dece tânjeşte
după Polonia, Cehoslovacia, Ungaria-,
Bulgaria-, România şi Albania? Vasăzică
astea sunt planurile voastre de „pace“?
Mi -se pare că l-a cam luat- gurâ pe dina
inte pe generalul vostru...
i— Ike al vostru, — strigă un alt mun
citor, — mi se pare că nu mai are mult
până când să împrumute cămaşa de
forţă a răposatului Eorestal. Ar fi
bine dacă şi-ar mai aduce aminte din
când în când şi de soarta lui Hitler...
Seamănă bine Ike la voce şi la ton cu el.
Bill Wares se înroşi ca ardeiul. Nu mai
avu ce răspunde. Se întoarse către fabri
cant revoltat:
— Ăştia bolşevici 1 Trebue puşi la lanţ.
Şi americanul salută în grabă pe fabri
canţi şi dădu să plece.
— Ne lăsaţi pe mâna răsvrătiţilor? —:
se tânguiră fabricanţii neliniştiţi.
— Să poftească acum să vină Ike aici,
să dreagă ce-a stricat, — spuse supărat
ofiţerul american.
— Mai aşteptaţi — le striga-ră munci
torii care erau în apropiere. Mai aşteptaţi
să-i treacă spaima după huiduielile cu
ca-re l-am primit acum câteva luni, când
a venit în inspecţie în Germania de apus.
— La radio a vorbit el, căci are... cura-j
mare. atunci când e departe, la mii (te
kilometri. Javra când stă ascunsă în ogra
Chi-abunul : — Măi Ioane, vino di- Chiaburul : — Ce-mi făcuşi măi da ei, latră cu mult curaj. Dar pe uliţ?
Ioane, mi-aduseşi iot salul?
seară cu ai tăi pe la mine, să-mi ajuţi umblă cu coada între picioare.
Ţăranul muncitor : — Păi n’tti spus
la nişte grâu. Te voi mulţumi cu ceva. mă chiaburule să viu cu ai mei? V. FULGEANU
REDACŢIA ; Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5.b9.4b. ABONAMENTE : 7.50 lei anual. Taxa poştală plătită In numerar conf aorobârll "HgSp
Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17,933/942. TIPARUL ; Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Plaja Scânteii, C. 3334
