Page 17 - Albina_1952_09

Re trena ă
Hunf'd<-;?-;r:t- L'eva

Muncitori şi tehnicieni, tractorişti, colecti­
vişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori I Munciţi

cu toate forţele, folosiţi din plin maşinile, trac­
toarele şi atelajele pentru îndeplinirea înainte
de termen şi în condiţiile prevăzute de agro-
minim a campaniei de însămânţări şi arături
j&etiiâtcc dă/Uăncâtcccâz, de toamnă, pentru asigurarea unei recolte bo­
cc ad€&ămutfeâ>^ cuăutccBg gate în anul viitor, pentru întărirea forţelor

păcii, pentru înflorirea patriei noastre.
Anul 55, Seria ll-a Nr. 247 1 8 pagini — 15 bani | Miercuri 17 Septembrie 1952

Pe drumul agriculturii socialiste In cinstea Congresului al XlX-lea
al P. C. (b) al U. R. S. S.
de FRASIE DUMITRU
director al direcţiei organizării gospo­ Angajamentele colectiviştilor
dăriilor colective şi întovărăşirilor
agricole din Ministerul Agriculturii din comuna Grădinari
Se Împlineşte un an dela apariţia Ho­ loasele mari pe care colectiviştii şl în-
tărîrii C.C. al P.M .R. din 18 Septembrie tovărâşiţii le-au avut, sunt un puternic — Ce faci nea Petre ? Întrebă tova însemnătate pentru întreaga lume .Este
1951 asupra muncii pe tărâmul con­ îndemn pentru ţăranii muncitori din sec­ răşul Tudor Neagu, intrând în sala col­ doar Congresul Fartidului lui Lenin şl
struirii gospodăriilor colective şi al în­ torul individual care pornesc tot mai ţului roşu al gospodăriei colective din Stalin, partidul care conduce din victo­
tovărăşirilor agricole. Punerea în viaţă hotărît pc drumul arătat de partid, dru­ comuna Grădinari, raionul Mihăileştl. rie în victorie Uniunea Sovietică, bastio­
a sarcinilor trasate de Hotărîrea C.C. al mul belşugului şl al fericirii. — Iaca citesc. nul păcii De bună seamă cinstirea cea
P.M .R. din 18 Septembrie 1951 a dus Munca politică pentru transformarea Petre Lupescu sorbea cu nesaţ slo­ mai bună o putem face prin noi suc­
la întărirea economico-organizatorică a socialistă a agriculturii nu s’a desfă­ vele ziarului. Citind proiectul de direc­ cese în muncă. Să ne luăm fiecare
gospodăriilor colective existente şi a dat şurat fără greutăţi. Hotărîrea C.C. al tive al Congresului al XlX-lea al Parti­ angajamente, ca să sporim tăria între­
avânt muncii pentru atragerea de noi partidului din 18 Septembrie 1951 a re­
membri în gospodăriile colective şl în cunoscut în mod bolşevic şl a combătut dului Comunist (b) al U.R.S.S. cu pri­ cerii noastre socialiste.
întovărăşirile agricole de lucrare în co­ cu tărie greşelile şl abaterile ce s’au vire la cel de al cincilea plan cincinal Propunerea a fost primită cu bucurie
mun a pământului. De unde la apariţia făcut în această privinţă. „Munca de de desvoltare a U.R.S.S. privirea 1 s’a de toţi câţi se aflau în sală. „Eu — con­
Hotărîrii din 18 Septembrie erau doar convingere şi atragere a ţăranilor în tinuă Tudor Neagu îmi iau angajamen­
1.084 gospodării colective, numărul lor gospodării colective — arată Hotă­ oprit îndeosebi asupra părţii care vor­
a crescut azi până la aproape 1.500, rîrea — trebue privită ca fiind una din bea de agricultură. „Pe ce drum minu­ tul ca până la 19 Septembrie să pregă­
In care au intrat aproape 120.000 fa­ principalele sarcini permanente ale par­ nat îi poartă gloriosul partid al lui tesc uneltele, atelajele şl maşinile pen­
milii cu 500.000 hectare teren; dease- tidului şl nu ca o muncă de campanie, Lenin şi Stalin pe oamenii sovietici!" tru muncile de însămânţări de toamnă,
meni, au fost constituite numai intr’un de sezon". Hotărîrea arată cât se poate Plecând încăodată ochii pe literele ne­ în aşa fel ca să nu sufere nici o repara­
an 1.112 întovărăşiri agricole pe baza de limpede drumul ce trebue urmat
statutului model. pentru transformarea socialistă a agri­ gre ale tiparului, citi rar: „Să se desă­ ţie până la sfârşit.
Rezultatele obţinute de gospodăriile culturii în spiritul istoricei plenare a vârşească mecanizarea principalelor — Eu. zise Stan Gheorghe, — şeful
colective şl întovărăşirile agricole, în C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949. munci de câmp în colhozuri” . Asta în­ brigăzii imâia de câmp — am să Însă­
scurtul timp de când au luat fiinţă, do­ „Baza tehnică materială a transformării seamnă că cea mai grea şi mai însem­ mânţez grâul împreună cu brigada, la
vedesc superioritatea de netăgăduit a socialiste a satului — se spune în Ho- fel ca anul trecut, după metoda sovie­
agriculturii socialiste. Gospodăriile co­ tărîre — o constitue mecanizarea agri­ nată parte a muncii e făcută de maşini.
lective au devenit model de organizare culturii". Recoltele dobândite pe tar­ In scurtă vreme în jurul lui Lupescu tică, în rânduri încrucişate. Rezultatul
a muncii şi de lucrare a pământului cu lalele unde lucrează maşinile şi trac­ se adună un grup de colectivişti. Oa­ l-am văzut. In timp ce noi am obţinut in
mijloace mecanizate şi de creştere şti n- toarele S.M.T. dovedesc fără putinţă de menii se prinsei^ degrabă la discuţii. mijlociu 1.550 kg. boabe la hectar, ţă­
ţlfică a animalelor şi păsărilor. Anul tăgăduit, rolul uriaş pe care staţiunile Pe chipurile lorSe putea citi o bucurie ranii individuali n’au scos decât
acesta gospodăriile colective au scos de maşini şi tractoare îl au în trans­
recolte cu 25—50 la sută mai mult de­ formarea socialistă a agriculturii. Hotă­ fără margini. Vorbele lor Împărtăşeau 700—800 kg. Totodată îmi Iau anga­
cât gospodăriile individuale. Gospodă­ rîrea mai prevede, deasemenea, sarcini dragostea nemărginită ce o poartă slă- jamentul în numele brigăzii că am să
ria colectivă din comuna Cristian, re­ de mare răspundere în ce priveşte întă­ vitei Patrii a Socialismului victorios. termin tarlaua de însămânţat cu 2 zile
giunea Stalin, de pildă, a obţinut o re­ rirea organizatorică, întărirea brigăzilor Stan Marin, înainte de termenul fixat.
coltă de 3.064 kg. grâu la hectar, pe permanente de producţie, desvoltarea Când intră tovarăşul
când ţăranii muncitori din aceeaş co­ multilaterală a gospodăriilor colective preşedintele gospodăriei, sala colţului Colectivistul Vlad Pascu a cerut şi el
mună au obţinut abia în jurul la 1.100 existente şl pregătirea cadrelor de con­ roşu era plină. Colectiviştii vorbeau cuvântul. Inima îl îmboldea de muli să
kg. Colectiviştii din Răcăciunl, regiunea ducere, stabilind sarcini precise în a- despre creşterea pe care o va cunoaşte vorbească, dar aşteptase să vadă ce
Bacău, au dobândit 2.900 kg. grâu la ceastă privinţă.
hectar, faţă de 1.200 kg. cât s’a obţinut Cu toate acestea, în contradicţie cu agricultura sovietică în cel de al cinci­ spun alţii înainte.
în sectorul particular. linia partidului, A. Pauker, care răs­ lea plan cincinal. — Mie mi-aţi încredinţat şl sarcina
Gospodăriile colective îşi desvoltă din pundea în faţa Comitetului Central al Şedinţa începu pe nesimţite. In cu­ de propagandist. In cinstea Congresului
ce în ce mai mult avutul obştesc. Fer­ Partidului de problemele agriculturii, a vântarea sa, preşedintele a arătat măre­ al XlX-lea al Partidului Comunist (b)
mele pentru creşterea animalelor şi pă­ tolerat încălcarea acestor sarcini. Poli­ ţele biruinţl pe care le va obţine agri­ îmi iau angajamentul să fac cunoscut
sărilor, care sporesc avutul colectivişti­ tica antipartinică şi antistatală a gru­ cultura sovietică în cel de al cincilea până la 1 Octombrie fiecărui colectivist
lor, s’au înmulţit ajungând până acum pului de deviatori A. Pauker, V. Luca
Ia 2.600. Astăzi, după doi ani de exis­ şi T. Georgescu a frânat transformarea plan cincinal, avântul deosebit cu care cuprinsul documentelor Congresului al
tenţă, gospodăria agricolă colectivă din socialistă a agriculturii. A fost frânată au pornit colhoznicii să intâmpine cel XlX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S.
Valea Roşie, regiunea Bucureşti, are o organizarea întovărăşirilor de lucrare în de al XlX-lea Congres al P. C. (b) al Au luat apoi cuvântul alţi colectivişti
fermă cu 1.600 păsări, fermă cu 78 comun a pământului şi s’a tolerat in­ U.R.S.S. ce se va ţine cu începere dela care au ţinut să-şl ia angajamente dea
porci, 500 oi, 140 cai, prisacă cu 20 trarea chiaburilor în gospodăriile co­
stupi şi altele. Succese importante au lective. Comitetul Central al partidului 5 Octombrie 1952. cinsti în mod deosebit măreţul eveni­
obţinut şl întovărăşirile agricole de lu­ nostru, în frunte cu tovarăşul Gheor­ Au vorbit mult în seara aceea colec­ ment dela 5 Octombrie.
crare în comun a pământului. Bunăoară, ghe Gheorghiu-Dej, a demascat şi sdro- tiviştii de sarcinile măreţe care stau în Congresul al XlX-lea al Partidului
întovărăşirea din Tudor Vladimirescu, bit politica duşmănoasă poporului mun­ faţa colhoznicilor, în îndeplinirea celui 'Comunist (b) al U.R.S.S. pe care îl în­
regiunea Galaţi, a scos 1.500 kg. grâu citor dusă de deviatorii de dreapta.
la hectar, iar cea din comuna Căluşeru, Demascarea şi înfrângerea grupului o- de al cincilea plan cincinal. tâmpină cu drag, le-a dat membrilor
Regiunea Autonomă Maghiară,a dobân­ portunist a dat un nou avânt muncii — Ştii ce. tovarăşe preşedinte, se gospodăriei colective „Zorile" dm
dit şl ea peste 1.540 kg. grâu la hec­ de formare a gospodăriilor colective şl auzi din fundul sălii glasul colectivistu­ comuna Grădinari, raionul Mihăileşti, un
tar, fiind totodată fruntaşă în campania întovărăşirilor, a întărit vigilenţa colec­ lui Tudor Neagu. Eu propun să cinstim nou imbold în muncă pentru dobândirea
de recoltare, treeriş şi colectare. întă­ tiviştilor care au exclus şl exclud fără
rind gospodăriile agricole colective, pro­ cruţare elementele chiabureşti strecu­ în mod deosebit cel de al XlX-lea Con­ de noi succese în construirea unei vieţi
ducând tot mai mult, vânzând tot mai rate în gospodăriile colective. gres al Partidului Comunist al Uniunii fericite, întocmai cum şi-au făurit-o col­
multe şi mai ieftine produse agricole In munca de atragere a ţăranilor Sovietice. Acest Congres are o uriaşă hoznicii sovietici.
oamenilor muncii dela oraşe, colecti­ muncitori pe drumul colectivizării, că­
viştii întăresc alianţa clasei muncitoare minelor culturale le revin sarcini în­
cu ţărănimea muncitoare, luptă pentru semnate. Aci se pot şi trebue să se Sărbătoarea împărţirii avansurilor
îngrădirea şi eliminarea chiaburimit, slu­ popularizeze toate succesele obţinute
jesc cauza socialismului şi a păcii. de gospodăriile colective şl de întovă­ In gospodăriile colective
Odată cu întărirea şi desvoltarea gos­ răşirile agricole. Căminele trebue să
podăriilor agricole colective s’a îmbună­ popularizeze prin conferinţe, prin gaze­ Cine l-ar fl văzut zilele trecute pe Bacău, comuniştii au fost în fruntea
tăţit şl viaţa ţăranilor colectivişti. Mem­ tele de perete şl fotomontagii recoltele membrii gospodăriei colective „Fla­ muncilor de recoltare. Acum, la împăr­
brii gospodăriei colective au scăpat pen­ bogate ale colectiviştilor şi întovărăşi- căra” din Şeitin, raionul Arad, plecând ţirea avansurilor, comunistul Ştefan Şl-
tru totdeauna de exploatarea chiabu- ţilor, roadele bogate ce le primesc a- voioşi dela sediul gospodăriei spre case, mon, a primit drept avans pentru cele
rească. Răsplata muncii în gospodăria ceştia; trebue să se organizeze vizite cu căruţele încărcate de roade, n’ar fi 152 zile-muncă 430 kg. grâu. Comu­
colectivă se face pe principiul socialist cu ţăranii muncitori la gospodăriile co­ bănuit că sunt aceiaşi oameni care până niştii Rozafina BuciOacă care a făcut
„dela flecare după capacitatea sa, fie­ lective în timpul împărţirii avansurilor. mai ieri trudeau din greu, cea mai 138 zile-muncă, Andrei Bordeianu,
căruia după munca sa". Ţăranul colec­ Colţurile roşii din gospodăriile colecti­ mare parte ca argaţi, po pământurile Gheorghe Catrinţaş, au primit dease­
tivist Ion N. Vasile din Valea Roşie, ve trebue să sprijine tot mai mult mun­ chiaburilor şi boerilor. împărţire.! avan­ menea roade bogate, în necazul sforţă­
regiunea Bucureşti, a luat numai avans ca pentru educarea colectiviştilor în surilor după socoteala zilelor-muncă fă­ rilor chiaburilor Ion Pelin, Neculai Pe-
pentru cele 600 zile-muncă făcute îm­ spiritul disciplinei în muncă, a grijii cute, a fost o sărbătoare de neuitat troiu şi Ion Radu care s’au pus luntre
preună cu familia sa, 1.850 kg. grâu, faţă de avutul obştesc. O grijă deose­ pentru ei. Matei Tudor cu cei doi fe­ şi punte să-i abată pe colectivişti din
200 kg. ceapă şl bani. bită trebue acordată unei bune eviden­ ciori ai săi, pentru 701 zile-muncă, a drumul lor spre belşug.
Succesele obţinute de politica parti­ te a muncii pentru înregistrarea zile- dus acasă 2.100 kg. grâu şi 700 kg.
dului nostru în transformarea socialistă lor-muncă la timp, întocmirea şl respec­ orz. loan Truţă cu familia sa. peniru — „Ştim noi că mai mult le-a plăcui
a agriculturii constitue una din cele mai tarea planurilor de producţie, pentru 557 zile-muncă a luat 1.722 kg. grâu vrăjmaşilor noştri, când anul trecut
mari cuceriri ale poporului nostru mun­ întărirea democraţiei interne în gos’po- şi 557 kg. orz. Lui Ştefan Bosan, care n’am adunat decât 113 kg. grâu şi vreo
citor. Vorbind despre gospodăriile colec. dăria colectivă, pe baza statutului mo­ împreună cu băiatul a făcut 427 zile- 2-300 kg. porumb de pe pământul meu
tive, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- del. Să nu fie admisă nici cea mai muncă, I s’au cuvenit 1.291 kg. grâu. fărâmiţat, — a spus Ştefan Şimon. câiW
Dej a spus ; „Deşi puţine la număr în mică încălcare a statutului model al Văzând cu ochii belşugul din casele
marea gospodăriilor ţărăneşti Indivi­ gospodăriei agricole colective. colectiviştilor, 50 de ţărani săraci şi şi-a primit avansul” .
duale, gospodăriile colective reprezintă Mergând pe drumul trasat de rezolu­ mijlocaşi din Şeitin au înaintat cereri Aruncându-şl apoi ochiîl spre cărui
în viaţa ţării noastre ceeace este nou, ţia plenarei din 3—5 Martie 1949, în­ de intrare în gospodăria colectivă. greu de roade, chipul 1 se însenină
se desvoltă şi până la urmă învinge ine­ deplinind prevederile Hotărîrii din 18 Mergea şi el pe drumul cel bun. ară
vitabil". Faptele dovedesc cât se poate Septembrie 1951, să facem ca tot mai ★
de limpede superioritatea gospodăriei mulţi ţărani muncitori să păşească pe Ca în toate gospodărllleîcolective şi tat de partid, pe drumul belşugului sl
"elective asupra celei individuale. Fo­ calea socialismului şl belşugului. | în cea din Onesti-Tt? (Vna •vxriunea al bune' stări