Page 18 - Albina_1952_09

2 A L B I N A

Schimbul dintre oraş şi sat, baza economică

a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare
Proiectul noii Constituţii statorni­ de protecţie pentru stăvilirea secetei.
ceşte în capitolele sale că: „Baza pu­ Dobrogea bântuită de vânturi secetoase,
terii populare din Republica Populară va deveni un ţinut bogat. Mii şi mii de
Română este alianţa clasei muncitoafe tractoare, combine şi alte maşini agri­
cu ţărănimea muncitoare, în care rolul cole vor ajuta ţărănimea muncitoare să
conducător aparţine clasei muncitoare '. scoată tot mal multe recolte, îmbună-
in întărirea alianţei clasei muncitoare tăţindu-i starea materială. Se vede deci
cu ţărănimea muncitoare un rol de sea­ cu limpezime, pentru ce ţărănimea I
mă ÎI are desvoltarea schimbului de muncitoare, alături de clasa mun­
mărfuri între oraş şi sat. Făcând legă­ citoare. alături de toţi oamenii mun­
tura între industria noastră socialistă şl cii, trebue să coniribue, cu toate posi­
agricultură, slujind ca o puternică pâr­ bilităţile sale crescute, la construirea Satul Neagra va fi electrificat
ghie pentru desvoltarea industriei so­ socialismului în ţara noastră, la clădi­
cialiste, pentru îngrădirea şi eliminarea rea propriei el fericiri. In cadrul desbaterilor proiectului de cinstea proiectului de Constituţie că­
elementelor capitaliste şi speculanţilor înfăptuirea reformei băneşti din Ia­ Constituţie, ţăranii muncitori din satul minul cultura) a hotărît să pornească o
şi pentru atragerea ţărănimii munci­ nuarie 1952 a dus la o îmbunătăţire Neagra, raionul Piatra Neamţ, şi-au luat
toare la construirea socialismului, simţitoare a schimbului dintre oraş şi angajamentul să muncească voluntar acţiune de lămurire a ţăranilor mun­
schimbul dintre oraş şl sat constitue sat. Desvoltarea pe mai departe a pentru electrificarea satului, la săpatul citori pentru constituirea unei gospo­
însăşi baza economică a alianţei clasei schimbului socialist de mărfuri între gropilor, tăierea stâlpilor, etc. Tot în dării agricole zootehnice. f
muncitoare cu ţărănimea muncitoare. oraş şl sat, duce la întărirea continuă
in domeniul schimbului dintre oraş a alianţei între clasa muncitoare şi ţă­
şi sat rolul de organizator şl regulator rănimea muncitoare. Ia slăbirea şi sub­
îl are statui nostru democrat-popular. minarea puterii economice şi influen­ T o t m a î m u lte re a liz ă ri p rin a u to im p u n e r e
Pentru a îndeplini această funcţie, sta­ ţei politice a chiaburim!!.
tul de democraţie populară foloseşte Micul producător este sprijinit să se Ţăranii muncitori din cuprinsul raio­ Tot prin autoimpunere şl muncă vo­
următoarele pârghii : organizarea co­ încadreze în rânduelile planului nostru nului Tg. Jiu au întâmpinat deschiderea luntară locuitorii comunei Glimboca,
merţului de stat; folosirea cooperaţiei noului an şcolar 1952/53 cu însemnate raionul Caransebeş, şi-au clădit un că­
de consum săteşti; sistemul de colectări cincinal. Micului producător i se dă realizări. Astfel prin autoimpunere şl min cultural. Fruntaşi în munca de con­
putinţa să coniribue în mod simţitor,
de stat de produse agricole; crearea cu pe măsura puterilor sale crescânde şi prin posibilităţile locale, în comuna struire a acestui cămin sunt ţăranii
ajutorul colectărilor, a achiziţiilor şi organizat, după un plan bine stabilit. Budieni a fost terminată o sală de clasă, muncitori Rus Carol, S-imeria Ion, Bis-
contractărilor a unor rezerve de pro­ Ia construirea socialismului, in acelaş iar în comuna Drăgoeşti au fost termi­ triceanu Pavel şi alţii. Ţăranii munci­
duse, cu ajutorul cărora statui poate in­ nate, din localul de şcoală ce se con­
fluenţa preţurile pe piaţa neorganizată, timp prin sistemul încheierii de con­ strueşte, două 6ăli de clasă. Folosind tori din Glimboca au prestat peste 204
îngrădind şl suprimând specula făcută tracte între cooperative sau întreprin­ posibilităţile locale, şcoala elementară zile muncă voluntară şl au economisit
deri industriale şi ţăranii muncitori pro­
de către elementele chiabureşti atât ia ducători, aceştia din urmă sunt puşi din comuna Cerneşti a fost împrejmuită 6.500 lei.
oraşe cât şi Ia sate. cu gard nou.
Prin colectări statui asigură în pri­ la adăpost de exploatarea chiaburească, I. Sbârciog Leon Bohatir
mul rând hrana oamenilor muncii dela de speculanţii dela oraşe şi sate şl con corespondent corespondent
oraşe, a muncitorilor din fabrici şi u- tribue Ia îngrădirea şi eliminarea aces­
zlne, de pe marile şantiere ale păcii. O tora. Deasemeni, aducând la piaţă pro­
duse- mai multe şi mai eftine, ţăranii
parte din cotele colectate sunt îndrep­ muncitori lovesc în chiaburi şi specu­ Ţăranii muncitori răspund aşa cum se cuvine grijii
tate pentru asigurarea cu materii prime lanţi.
necesare Industriei noastre socialiste, ce le-o poartă statul
care se dcsvoită mereu. îndeplinirea In ceeace priveşte desvoltarea schim­
planului de colectări Ia timp are o mare bului între oraş şl sat, un rol tot mai Desbătănd proiectul de Constituţie o duselor agricole pe luna August să fie în­
importanţă. însemnat îl au gospodăriile agricole co­
Nenumărate sunt exemplele de dra­ lective. Aducând la piaţă tot mai multe Republicii noastre Populare, ţăranii mun­ deplinit, iar la unele produse să fie chiar
goste şl patriotism ale ţăranilor mun­ produse ieftine, de bună calitate, gos­ citori din satele raionului Vatra Dornei depăşit. La lână, unt, brânză şi alte pro­
citori în îndeplinirea obligaţiilor faţă podăriile colective contribue la scăde­ au hotărît să răspundă aşa cum se cu­ duse, planul de achiziţii a fost depăşit cu
de statul nostru de democraţie popu­ rea preţurilor, la întărirea leului nou. vine grijii ce le-o poartă statul nostru de 15 până la 65 la sută, iar la lapte planul
lară. In întreaga regiune Bucureşti, pre­ Ajutorul permanent dat de clasa democraţie populară. Numărul ţăranilor a fost depăşit, la toate cooperativele din
cum şi în raioanele Vălenii de Munte, muncitoare ţărănimii muncitoare a făcut
Salonta, Oradea, Lipova, Câmpulung, ca starea materială a ţăranilor munci­ muncitori care îşi valorifică surplusul lor cuprinsul raionului, cu 45 la sulă.
Drăgăşanl, Piteşti, a fost îndeplinit pla­ tori să se îmbunătăţească considerabil de produse prin cooperative a crescut Cooperativa „1 Mai” din Vatra Dornei
nul de colectări in întregime, la multe în ultimii ani. In cursul anului trecut, foarte mult în cursul lunii August. Acea­ a depăşit planul la achiziţii de bovine şi
produse. de pildă, volumul total al mărfurilor sta a făcut ca planul de achiziţii a pro­ furaje pe luna August cu 60 la sută.
In desvoltarea schimbului între oraş industriale trimise Ia ţară a fost de 5
şl sat sarcini deosebit de însemnate are ori mai mare ca în cursul anului 1948.
cooperaţia. încă la plenara din 3—5 Cu toate acestea ţărănimii muncitoare
Martie 1949, tovarăşul Gh. Gheorghiu- nu i s’a cerut să ia parte, în măsura po­ Vor achita sumele stabilite prin autoimpunere
Dej a arătat în raportul său care este sibilităţilor el crescute. Ia sporirea ve­
rolul cooperaţiei. niturilor statului, Ia construirea socia­ până la 1 Octombrie
„Importanţa principală a cooperaţiei lismului la noi în ţară.
în condiţiile actuale — arată tovarăşul Aceasta se datoreşte politicii grupu­ Acţiunea de popularizare a proiectu­ pe care o trăesc, faţă de partid. Pană
Gh. Ghecrghiu-Dej — stă în faptul că lui deviatorilor de dreapta V. Luca, A. lui de Constituţie a dat roade bune şi în prezent s’au strâns mai mult de
ea îmbină interesele particulare ale Pauker şi T. Georgescu. Politica lor în comuna Taşca, raionul Piatra Neamţ. 9.000 lei, adică peste 80 la sută din
milioanelor de ţărani săraci şl mijlocaşi antipartinică şl antistatală, a avut ur­ In şedinţa de închidere a discuţiilor, ţă­ suma totală. Cu aceşti bani se. vor cum­
cu interesele generale ale clasei munci­ mări grave şi în problema schimbului
toare de a construi socialismul, creând dintre oraş şl sat. Grupul oportunist a ranii muncitori şi-au luat angajamentul păra materialele necesare construirii
premizele pentru ca ţărănimea munci­ dus o politică de subminare a roiului să-şi achite sumele stabilite prin auto­ unui pod şl a unei fântâni în comuna
toare să facă lesne paşii pe drumul so­ regulator al statului pe piaţă, a planului impunere până la data de 1 Octombrie. Taşca. Ţăranii muncitori şi-au mai luat
cialismului". de colectări şi a planului de achiziţii, Numeroşi ţărani vin zilnic să dea su­ angajamentul să lucreze voluntar pen­
Statul democrat-popular sprijină pe de urcare nejustificată a preţurilor
ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii, achiziţiilor şi contractărilor de produse mele cu care s'au înscris, arătându-şi tru înfăptuirea cât mal grabnică a aces­
punându-le la îndemână, prin coopera­ agricole de pe piaţa neorganizată, pu­ astfel dragostea Ier faţă de viaţa nouă tor lucrări.
ţie, produse industriale, fără • Interme­ nând astfel piedici desvoltării schimbu­
diari şi speculanţi, în condiţiuni avanta­ lui dintre oraş şi sat, îmbogăţind pe
joase. Cooperaţia are datoria să orga­ chiaburi şi speculanţi. A d u n a r e a p o p u la r ă din S u d a c u l d e J o s
nizeze achiziţionarea produselor agri­ După date aproximative, un număr
cole, prin care ţărănimea muncitoare, de peste 100.000 de chiaburi erau tre­ In ziua de 7 Septembrie sau strâns care o dau ei proiectului de Constitu­
la rândul ei, participă la aprovizionarea cuţi în mod ilegal in rândurile ţărăni­ ţie.
Industriei noastre socialiste şl a clasei mii muncitoare. In felul acesta chia­ la căminul cultural din comuna Buda- Hăleriu Toader, colectorul satului,
muncitoare, deasemenea, fără interme­ burii s’au putut sustrage efectelor po­ cul de Jos, raionul Bistriţa, mai toţi
diari şi speculanţi. Este cu totul gre­ liticii de îngrădire sau de eliminare ţărani muncitori din sat. Cu toţii au şl-a luat angajamentul să nu îngă-
şit să se creadă că rolul cooperativelor dusă de statul nostru. Ba mai mult, ţinut 6ă ia parte la adunarea populară due chiaburilor să 6e sustragă dela co­
se mărgineşte numai şi numai la apro­ chiar şi chiaburii care erau deja trecuţi lectări şi celelalte obligaţii pe care le
vizionarea satelor cu produse indus­ în mod oficial în categoria respectivă, în care s’a vorbit de felul cum au par­ eu către stat. Ţot el a spus că va sta
triale ieftine trimise de clasa munci­ se bucurau de credite pe lungă durată, ticipat cetăţenii din sat la discutarea
toare fără a se cere ţărănimii munci­ precum şi de alte avantagii. proiectului de Constituţie. Despre felul mai pe îndelete de vorbă cu ţăranii
toare să-şl dea contribuţia ei activă la Demascând şi sdrobind politica anti­ cum s’au purtat discuţiile în jurul legii muncitori, pentru a le arăta rostul în­
marile înfăptuiri ale regimului nostru partinică şi antistatală a deviatorilor deplinirii întocmai a îndatoririlor către
pe drumul construirii socialismului. de dreapta, partidul clasei muncitoare, de temelie a statului nostru democrat- stat.
Ţărănimea muncitoare este direct statul democrat-popular, prin măsurile popular a vorbit tovarăşul Preda Mi- — Tovarăşi — a spus el — clasa
interesată ca mărfurile de larg consum sale, îngrădeşte şl elimină elementele hai.
să fie ieftine. Umflarea preţurilor agri­ chiabureşti, subminează puterea econo­ O 6eamă de cetăţeni s’au înscris a- muncitoare, statul nostru democrat-
cole duce Ia scumpirea mărfurilor in­ mică a chiaburilor. Acest lucru e arătat popular, neîncetat ne sprijină pe noi
dustriale de larg consum, ceeaee în­ şi în proiectul de Constituţie, unde se poi La cuvânt. Seriţ Mihai, care e de ţăranii muncitori, în tot chipul. Fără
seamnă că se îngreunează şl se înrău­ spune că : „Statul democrat-popular naţionalitate german, a vorbit despre ajutorul clasei muncitoare noi am fi ră­
tăţeşte aprovizionarea ţărănimii mun­ realizează în mod consecvent politica drepturile largi de care se bucură azi în
citoare cu produse industriale. Dcase- de îngrădire şl eliminare a elementelor ţara noastră minorităţile naţionale. Din mas pe mai departe sub apăsarea ne­
menca, este interesată în desvoltarea capitaliste". ■ vorbele lud Lăcătuş Ilăzleanu s’a des­ miloasă a chiaburilor. Se cade să răs­
mecanizării agriculturii. Dar aceasta Proiectul de Constituţie constitue pundem cu toată dragostea sprijinului
nu e posibilă fără desvoltarea neconte­ pentru toţi oamenii muncii un imbold prins dragostea şl bucuria pe care o dat.
nită a industriei socialiste. Miile de la muncă creatoare, un îndemn înflăcă­ poartă partidului şi guvernului care l-au Cele glăsulte de Ilăleriu au îndemnat
tractoare şl maşini ale S.M.T.-urllor, rat la luptă pentru apărarea libertăţilor îndrumat şl ajutat să intre în întovără­
îngrăşămintele chimice, etc., care uşu­ cucerite şl consfinţite în proiectul de şirea agricolă de lucrare în comun a şl pe alţii să-şl ia angajamente în
rează şi fac mal rodnică munca ţără­ Constituţie, Ia luptă pentru întărirea, cinstea proiectului legii de temelie a
nimii muncitoare, sunt produse de in­ desvoltarea şl apărarea proprietăţii so­ pământului. Cu mult amar în suflet a ţării. Preda Ion a ţinut să arate că va
dustria socialistă. Industria socialistă cialiste de stat şl coopcratlste-colecti- pomenit Lăcătuş de timpurile când 6e munci astfel In campania muncilor de
este baza creşterii buneistărl materiale viste, pentru întărirea continuă a alian­ spetea muncind pe la chiaburi şl drept
nu numai a clasei muncitoare, ci şi a ţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun­ răsplată primea eudălmi. Pe atunci nu­ toamnă, ca să fie fruntaş. Ca el şi-au
ţărănimii muncitoare. Deaceea, ţărăni­ citoare, sub conducerea clasei munci­ mai luat angajamente Lucaci Andiei,
mea muncitoare este vital interesată toare. mai nevoile se ţineau de el. Astăzi lip­ Rada Solomon şl încă alţii.
ca Industria socialistă să se desvolte Datoria fiecărui ţăran muncitor este surile au fosţ în bună parte date la o Adunarea s’a terminat în ropote de
necontenit. să muncească cu puteri sporite pentru parte şl bucuria şl-a făcut loc şi în sâ­
In ţara noastră, pornită pe drumul consolidarea succesului reformei bă­ nul familiei sale. aplauze pentru Comitetul Central al
construirii socialismului, se construesc neşti, pentru întărirea şi mai mult a P.M .R., în frunte cu tovarăşul Gh.
astăzi uzine şi fabrici, hidrocentrale, se alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea Mulţi au fost aceia care şl-au luat Gheorghlu-Dej.
construeşte Canalul D'unăre-Marea Nea­ muncitoare, chezăşia consolidării regi­ angajamente ca prin muncă mai sâr- Grecu Ion
gră. Se fac mari plantaţii cu perdele mului nostru de democraţie populară. gulucioasă să dovedească cinstirea pa corespondent