Page 19 - Albina_1952_09

A L B I N A 3

Aşa luptăm pentru viitoarea recoltă h u= w H ■ M n m A B u n B i i i a « ■ !
a g a “ i ţ a » a ş ţ i g g m /g a «■ g a j
Buna organizare a muncii şl aplica­ are la o adâncime de 18—20 cm. cele
rea regulilor agrotehnice ne-au adus 30 hectare pe care vom semăna grâu.
anul acesta recolte bogate. Pentru Am cărat la câmp bălegar de grajd şl Să aplicăm cu stricteţe regulile agrotehnice
aceasta, gospodăria noastră colectivă am pregătit totul pentru selecţionarea
a primit steagul de gospodărie frun­ şl tratarea seminţelor. Fiecărei brigăzi la însământările de toamnă
taşă pe raion. Acum, odată cu lu­ l-am repartizat pământul pentru semă­
crările de recoltare a culturilor de nat; deasemenl l-am pus la dispoziţie In faţa oamenilor muncii de pe o- O măsură agrotehnică recomandată
toamnă noi facem pregătiri pentru asi­ Inventarul necesar. Semănatul îl vom
gurarea unei recolte şl mal bogate in face numai cu maşinile, în rânduri în­ goare stă sarcina de a executa la timp de agrominim este însămânţatul cu
anul care vine. crucişate, după metodele sovietice. şl în cele mal bune condlţtuni, însămân- maşina, căci se face economie mare
Imediat după apariţia Hotărirlt Con­ De îndată ce semănăturile de toam­ ţările de toamnă. de sămânţă, se câştigă timp, seminţele
siliului de Miniştri al Republicii Popu­ nă vor răsări, vom duce campania de Datorită aplicării regulilor agroteh­ cad 1a aceeaş adâncime, se desvoltă
lare Române şl a Comitetului Central îngrijire a lor. Bunăoară vom plivi se­ nice, gospodăria agricolă de stat Cos- egal, iar lanurile Ies pline.
al Partidului Muncitoresc Român, pri­ mănăturile de două ori, vom face 1.000 teşti Vale, regiunea Piteşti, a recoltat Gospodăriile colective şi întovărăşi­
vind pregătirea şl executarea la timp metri parazăpezl şl nu vom lăsa ca apa 3.100 kg. grâu la hectar, gospodăria rile lucrând cu maşinile şi tractoarele
şl în bune condiţiunt a campaniei însă- să se strângă în băltoace pe ogoare. colectivă Cristian din regiunea Stalin S.M.T.-urilor au avantajele că pot folo­
mânţărllor, recoltărilor, colectărilor şl Toate aceste măsuri le luăm pentrucă 3.064 kg. grâu la hectar, iar gospodă­ si metodele noi de semănat, — îndeo­
arăturilor de toamnă, consiliul dg con­ numai astfel, îndeplinind cu stricteţe ria agricolă Codlea din aceeaş regiune sebi semănatul în rânduri încrucişate
ducere al gospodăriei noastre a întoc­ sarcinile trasate de Hotărîrea partidului a recoltat 3.083 kg. ovăz la hectar. — metodă care la gospodăria agricolă
Reuşita însămânţărllor depinde
în colectivă GăgenI, regiunea Ploeştl, a
mit planul de muncă, plan care trebue şl guvernului cu privire la muncile de mare măsură, în primul rând de o bună adus un spor de recoltă de peste 500
să asigure îndeplinirea cu succes a toamnă, vom dobândi recolte bogate în pregătire a terenului. kg. la hectar.
cel de al treilea an al planului nostru
sarcinilor din această Hotărîre. Planul cincinal. Ţăranii săraci şi mijlocaşi care sea­ In 1950 şl chiar în 1951, o parte
odată întocmit a fost adus la cunoştinţa mănă în porumbişte trebue să grăbească din ţăranii Individuali din Moldova şl
recoltatul. Pentru aceasta e necesar să
CONSTANTIN SIMA
tuturor membrilor în adunare generală. Preşedintele gospodăriei agricole colec­ tale strujenil cu şttuleţl cu tot, să-i Dobrogea, întârziind muncile de toam­
nă a terminat însămânţărlle la sfârşi­
Noi am şl pornit Ia treabă. Tractoa­ tive din comuna Munteni, raionul aşeze la marginea sau capătul ogorului, tul Iul Noembrle. Unii semănau şl în
rele dela S.M .T. Tecuci au început să Tecuci eliberând terenul. In aceeaş zi trebue Decembrie, când afară fulguia. Rezul­
adus bălegarul bine putrezit, trebue tatul a fost că au obţinut o recoltă slabă
împrăştiat şi fără a se pierde timp — de grâu, deoarece grâul n’a mal avut
Cum am organizat muncile de toamna nici chiar 2-3 ore — trebue făcuta ară­
tura adâncă de însămânţare. timp să încolţească sau cel încolţit a
După ce s’a prelucrat ta căminul cultu­ Pentru a fi cât mai siguri de o recoltă De mare importanţă este ca semă­ pierit peste Iarnă, semănăturile ieşind
ral Hatărirea partidului şi guvernului cu bogată, sfatul popular a înfiinţat un cen­ natul grâului să se facă după legumi­ rare şl firave. Deaceea se cere să se
privire la muncile de toamnă, comitetul tru unde se încearcă puterea de germinaţie noase sau borceagurl. Să ne ferim a
executiv ai sfatului popular a luat o seamă a seminţelor. semăna grâu după grâu, deoarece în respecte cu stricteţe epocile de semă­
de măsuri organizatorice. Astfel, cu aju­ Ca pământul să rodească mal mult, ţă­ aceste terenuri se încuibează musca de nat fixate. Dacă însămânţăm la vreme,
torul tehnicienilor dela secţia agricolă a ranii muncitori au cărat pe ogoare peste Hessa, gândacul ghebos şi alte insecte până la venirea frigului, grâul are
raionului Craiova am întocmit un plan de 500 tone bălegar. In această muncă s’au ce aduc pagube însemnate culturilor ttmp să răsară, să înfrăţească, să strân­
muncă al campaniei de toamnă, stabilind evidenţiat ţăranii muncitori Vizitiu Marin, de cereale. Sămânţa de grâu trebue să gă hrană bogată pentru iarnă, să se
numărul de atelaje, viteza zilnică de lucru Vizitiu Alecu, Munteanu Gheorghe şi alţii. fie curată, cu o bună putere de încol- înveţe cu zilele calde şi nopţile reci,
şi timpul cel mai prielnic pentru executa­
rea lucrărilor. înţelegând foloasele arăturii adânci, ţlre şl sănătoasă, căci numai aşa se mărlndu-şi rezistenţa la ger.
Satul a fost împărţit pe sectoare. Cu mulţi ţărani muncitori au ieşit cu plugurile asigură un spor de producţie de până FL. CONSTANTINESCU
sprijinul organizaţiei de bază P.M.R. s’au pe ogoare punând câte 2 şi 4 boi ta un la 30 la sută. Inginer agronom
plug. Asifel, ţăranii
muncitori Becheru
alcătuit in fiecare sector echipe de agita­
tori, compuse din membri de partid, de­ Ştefan, Caracaleanu M. Ion, Dragă lancu
putaţi, activişti ai căminului cultural şt şi Chiurtu Gh. au executat aproape în în­
membri din organizaţiile de masă. Agita­ tregime arătura adâncă pe suprafaţa pre­ Recoltele obţinute în comuna Şoidanu,
torii au arătat ţăranilor muncitori avan- văzută în planurile de culturi.
tagiile folosirii ia semănat a seminţelor Duşmănia chiaburilor s’a văzut şl de raionul Olteniţa
selecţionate şi tratate, totodată vorbind şi astădată. In timp ce toţi ţăranii munci­
despre datoria de a face arătura adâncă tori caută să lupte pentru dobândirea de
din vreme, aşa cum prevede agrominimul. recolte şi mai bogate, chiaburii Bărcan I.
Rezultatele muncii de agitaţie şi îndru­ Marin, Trandafir D. Ilie şi Toma A. Tu-
mare n’au întârziat să se arate. Iată, până dora nu voiau să-şi trioreze seminţele şi
în prezent, la cele 7 centre de triorat s’a să-şi repare uneltele. Ei au fost obligaţi
selecţionat aproape 80 la sută din canti­ de comitetul executiv al sfatului popula'
tatea totală de seminţe pentru însămănţări. să execute de îndată aceste lucrări impor­
Primii care şi-au selecţionat seminţele au tante. Ţăranii muncitori din comuna noa­
fost comuniştii Buzata Constantin, Dragă stră şi-au luat angajamentul ca în cinstea
lancu, Boruzi Ion, Becheru Ştefan, Su­ celui de al XlX-lea Congres al P.C. (b)
rugiu Ion, Nicoliţoiu Alexandru şi alţii. Pe al U.R.S.S. să desfăşoare cu succes mun­
întreaga comună avem două ateliere de cile de toamnă şi noi, sfatul popular, vom
fierărie pentru reparat unelte. Aceste ate­ veghea ca nici un duşman să nu le îm­
liere şi-au 'îndeplinit sarcinile reparând tot piedice munca.
inventarul agricol şi ascuţind un mare nu­
măr de fiare de plug. Cooperativa a luat OTOIU MARIN
măsuri şi a adus cărbuni, fiare de plug, preşedintele sfatului popular din
unelte agricole, precum şl cantitatea de comuna Sărbătoarea, raionul
abavit necesară tratării seminţelor. Craiova
Munca făcută cu ajutorul maşinilor şi tractoarelor şi aplicarea
cu stricteţe a regulilor prevăzute în agrominim au adus recolte bogate
Se întăreşte gospodăria agricolă colectivă acelora care au urmat sfaturile agronomilor. Dimpotrivă, ţăranii mun­
citori care n’au aplicat regulile agrotehnice au dobândit recolte slabe.
din comuna Pogoanele Graficul de faţă este cât se poate d’e grăitor în această privinţă.
El arată cât de superioară este munca făcută în comun cu mijloace
In Martie 1950, 69 familii de ţărani otehnică are un plan aparte, căci în gri­ mecanizate, după regulile agrotehnice.
săraci şi mijlocaşi din comuna Pogoa­ ja ei sunt date toate fermele ce repre­ Ţărani muncitori, colectivişti, întovărăşiţi, oameni ai muncii
nele, regiunea Ploeşti, sau înscris de zintă parte însemnată c'in avutul ob­ depe ogoare! Luptaţi penlru sporirea recoltei la hectar, aplicând întoc­
bunăvoie şi au format gospodăria colec­ ştesc. mai regulile prevăzute în agrominim. Prin aceasta contribuiţi la întă­
tivă „Ilie Pintilie” . In cel doi ani de In grija brigăzii zootehnice este fer­
activitate rodnică, gospodăria colectivă ma de 900 oi. Colectiviştilor din Pogoa­ rirea patriei noastre dragi, la întărirea forţelor păcii, la ridicarea ni­
s a întărit. nele oile le-au adus venituri însemnate. velului de trai al familiilor voastre şl al întregului popor.
La început gospodăria colectivă era Numai până acum colectiviştii au vân­
sărăcuţă, iar oamenii se deprindeau greu dut pe piaţa liberă şl prin cooperativă
cu noul fel de a munci. Se lucra dea- 1.300 kg. brânză. El şi-au făcut dato­ Să fie pedepsiţi chiaburii
valma şl tot aşa se socotea şl cât a mun­ ria de a preda printre primii cota de
cit fiecare. Dragostea faţă de avutul lână şi lapte către stat. Ferma de porci care pun piedici muncilor de toamnă
gospodăriei era abia mugure. numără 121 capete. Mulţi purcei sunt
In urma Hotărîril C. C. al P.M .R. şl vânduţi ţăranilor muncitori pentru ca Comuna Breasta din regiunea Craio­ nă. Agentul agricol Medelete Nicolae şl
guvernului din 1 Martie 1951 cu pri­ astfel să aibe porci de rasă. Cu va a fost mereu fruntaşă în campaniile alţi tovarăşi din comitetul executiv al
vire la consolidarea organizatorică şi câte păioase cultivă gospodăria era şi agricole de întreţinere a culturilor, re­ sfatului se mulţumesc să spună: ,,Le-am
firesc ca colectiviştii să-şi îndrepte pri­
economică a gospodăriilor colective şi virile spre o crescătorie de vaci. Gos­ coltare. treeriş şi colectare. Şi în cam­ pus de mult în vedere chiaburilor să-şl
foloslndu-se din plin învăţămintele de­ podăria are astăzi o fermă de 26 de
legaţiei de colhoznici sovietici care a pania agricolă de toamnă comuna Brea­ repare uneltele şl 6ă-şl as'gure sămânţa;
vaci. De unde la început fiecare din
vizitat gospodăria şi cele aduse de ţă­ vacile mulgătoare dădea o producţie sta a obţinut succese deosebite. Astfel, aşa că ne-am făcut datoria” ... Nimeni
ranii colectivişti, care au vizitat au fost organizate 7 ateliere de fierărie însă n'a controlat dacă chiaburii au
U.R.S.S., gospodăria „Ilie Pintilie” s’a doar de 5 litri lapte pe zi, astăzi multe pentru reparat unelte, 7 centre de trio­ executat aceste lucrări. Aşa se face că
întărit din punct de vedere organiza­ vaci au ajuns să dea 20 litri. Aceasta rat şi 10 centre de încercare a puterii chiaburii Mihăilescu Petre, Nicolae Şt.
pentrucă vacilor li se dă o îngrijire deo­
toric şi economic.
sebită, respectând sfaturile ştiinţifice. de încolţire a seminţelor. Comuniştii şi Gheorghe, Ţâştea Ion şi alţii, care au
Cele 2 brigăzi permanente de câmp Crescătoria de păsări este abia la înce­
şi' brigada permanentă zootehnică sunt put. Cu toate astea ea numără deputaţii au fost primi' care au dat e- de însămânţat în medie câte 4—5 hec­
organizate astfel încât fiecare om este 500 păsări. Producţia de 6.400 ouă a xemplu personal atât la reparatul unel­ tare fiecare, n'au făcut nimic pentru
pus la locul potrivit. Brigăzile la rân­ adus venituri frumoase. Deasemenl, bri­ telor cât şl la selecţionarea seminţelor. pregătirea însămânţărilor de toamnă.
dul lor au fost împărţite In câte 5 echi­ gada zootehnică mal are în grija sa 49 Marin Medelete, Constantin N. Roşoga, Chiaburii tărăgănează pregătirii
pe. Oamenii din echipe au fost aleşi ţi- stupi şi 20 iepuri de casă. Un lucru de
nându-se seama ca să fie cât mal apro­ preţ în desvoltarea economică a gospo­ şl Suceveanu Vasile au fost primii care campaniei de toamnă cu scopul de a lă­
piaţi cu casele în sat, pentru ca mobili­ dăriei este şl plantarea a 3 hectare vie şi-au reparat plugurile, grapele şl au sa ogoarele neînsămânţate.
zarea la muncă să se facă cât mal lesni­ nobilă. selecţionat sămânţa. Comitetul executiv al sfatului popu­
cios. Brigăzilor de câmp li se reparti­ Conducerea tuturor acestor ramuri de Dar în timp ce ţăranii muncitori, ur­ lar d';n comuna Breasta, regiunea Cra­
zează la începutul fiecărui an terenul producţie cere oameni pregătiţi. La a-
pentru lucru şi deasemenl, cu proce6- ceasta s’a gândit consiliul de conduce­ mând exemplul comuniştilor şi al de­ iova, trebue să ia măsuri urgente şi să
vorbal, brigăzile iau în primire Inven­ re al gospodăriei când a trimis 6 oameni putaţilor şi-au reparat în întregime cele oblige pe chiaburi să-şl respecte între­
tarul necesar pentru executarea tuturor la şcolile de specializare. 400 pluguri, şi-au pus la punct grapele mai planurile de cultură, să pedepseas­
muncilor. Fiecare brigadă are planul Succesele dobândite de gospodăria şl celelalte unelte agricole şl au selec­ că aspru pe cel care nu respectă sarci­
său de muncă pe lună şi pe săptămână. agricolă colectivă din Pogoanele a în­
Normele de muncă care se stabilesc la tărit încrederea ţăranilor muncitori în ţionat sămânţa, chiaburii, duşmani de nile ce Ie revin în această campanie.
începutul anului sunt discutate cu oa­ gospodărie. Numărul familiilor de ţă­ moarte al poporului muncitor, caută pe
menii în brigăzi, iar după aceea se ho­ rani colectivişti a crescut la 126. toate căile să saboteze bunul mers al AUREL FRIGIOIU
tărăsc în adunare generală. Brigada zo­ AUREL MUNTEANU pregătirilor campaniei agricole de toara. corespondent