Page 2 - Albina_1952_09

1 Mîli'.'Jim ■ U M It

3 A L B I N A

O sarcină măreaţă achitată cu cinste Comitetul de luptă pentru pace
[Aproape în. fiecare seară sala cămîj Ţăranii muncitori au arătat un in­ popularizează proiectul de Constituie
Inului cultural din owpuna Apoltlul de teres deosebit faţă de proiectul de
Sus, raionul Sebeş, găzdueşte pe agi­ Constituţie, pujiând agitatorilor nu­
tatorii celor trei cercuri F.D.P. din co­ Zilele trecute, Comitetul de luptă nostru. Statornicirea în proiectul? legii
mună. Ţărani colectivişti, muncitori a- meroase întrebări. Astfel, Glusch An­ pentru pace din satul Mârleanu, comu­ de temelie a ţării, a politicii de apărare
gricoli la gospodăria de stat şi ţărani drei, Fanea Lizi, Roth Maria şi alţii na Beilic, regiunea Constanţa, a ţinut a păcii dusă de statul nostru îmi umple
muncitori individuali, români, saşi şi au pus întrebări despre drepturile mi­ o adunare în cadru] căminului cultural inima de bucurie. Datoria noastră a
romi, stau până târziu în noapte să norităţilor naţionale şi despre Regiu­ pentru popularizarea proiectului noii tuturor este să luptăm şi să muncim,
Idiscute şi să înveţe cum să răspân­ legi de căpetenie a R.P.R. ca să ne întărim ţara, să apărăm
dească mai bine în mijlocul ţărănimii nea Autonomă Maghiară, Cei peste 250 de cetăţeni prezenţi au pacea.
muncitoare adevărurile înscrise în Dar căminul cultural nu sprijină ascultat cu'multă luare aminte cuvân­ Gheorghe Purcărea a vorbit despre
proiectul de Constituţie. Niciodată cercurile F.D.P. numai prin agitatori tul agitatorului care le-a vorbit despre adânca recunoştinţă ce trebue să o pur-'
tăm Uniunii Sovietice, cetate de neîn­
n’ai să găseşti lipsă din mijlocul agi­ pe care îi trimite pe teren. Nu e Sâm­ politica de apărare a păcii, dusă de vins a păcii, care neîncetat ne ajută
tatorilor, colectivul de muncă at cămi­ bătă şi Duminică în care echipa artisti­ statul nostru. să ne clădim un viitor luminos.
nului cultural. Alături de directorul că formată din 115 persoane, dintre care Lui moş Lazăr Rusu amintirile tre­ Adunarea organizată de Comitetul de
căminului, tovarăşul Cionca Roman, 45 saşi, să nu dea festivaluri artistice cutului i-au lăsat răni adânci. Multe luptă pentru pace cu prilejul desbaterii
îşi notează sârguincios în carneţele la căminul cultural sau în comunele ve­ nenorociri s‘au abătut asupra casei Iui proiectului de Constituţie a dat puteri
felul cum trebue să-şi ducă munca pe sporite ţăranilor muncitori din satul %■
cine. După ce se ţin festivaluri şi con­ în războiul trecut. Avea trei feciori. Din Mârleanu, în luptă pentru apărarea
teren tânăra colectivistă Miercureanu ferinţe, ţăranii muncitori vizionează trei s'au întors doi şi aceia schilodiţi. păcii şi întărirea statului nostru demo­
Eugenia, responsabila echipei de dan-
filme. Deasemeni, în fiecare Duminică Cu ocazia adunării a cerut şi el cu­ crat popul a r.
<suri româneşti, tovarăşa Fizi Elfrîda, dimineaţa au loc audiţii la radio în le­ vântul: Ion I. Ghiţă
responsabila echipei de dansuri ger* gătură cu proiectul de Constituţie. Şi >— Pacea e bunul cel mal de preţ al corespondent .
mane, tovarăşul Fizi Wilhelm, respon­ la ariile comunei munca de agitaţie în
sabilul corului şi fanfarei şi ceilalţi
legătură cu proiectul de Constituţie
membri ai colectivului căminului cul­ este sprijinită intens de către căminul Cum sprijină căminele culturale
tural. cultural. Echipa artistică a dat la arii din raionul Sighişoara
Prin bogata să activitate, căminul câteva festivaluri artistice. Toţi elevii
cultural sprijină intens munca de agi­ ulemişti din comună, mobilizaţi de că­ desbaterea proiectului de Constituţie
taţie a cercurilor F.D.P. Colectivul de tre tovarăşul bibliotecar al căminului,
conferenţiari, în frunte cu tovarăşul Staicovici Gheorghe, se ocupă de di­ Cele 45 cămine culturale din 'cu­ cu proiectul de Constituţie. S ’au evi­
Budrală Dumitru, ţăran ooleotivist, prinsul raionului Sighişoara, regiu­ denţiat până acum în munca de popu­
fuzarea cărţilor la arii. Ei împart cărţi
şi-a planificat şi organizat temeinic ţăranilor muncitori şi le citesc broşuri nea Stalin, îndrumate de comite­ larizare a proiectului de Constituţie co>
activitatea. In fiecare Duminică se ţine în legătură cu proiectul de Constituţie tul raional F.D.P. şi comitetele comu­ îectivele de conducere ale căminelot,
câte o conferinţă în limba română şi , şi realizările regimului nostru. nale F.D.P., sprijină temeinic desba- culturale din comunele: Saschiz, Val-
germană. Cu deosebit interes au ascuN O frumoasă realizare cu care căminul terea proiectului de Constituţie în rân­ ’chid, Zagăr, şi Daneş, care au contribuit
tal ţăranii muncitori saşi conferinţele cultural dini Apoldul de Sus se poate durile ţărănimii muncitoare. ’din plin la întreţinerea unei vii activi­
tovarăşilor Fizi Wilhelm şi Dietrich mândri, este repararea unei săli foarte A existat o deosebită grijă faţă "de tăţi ta punctele de agitaţie, ce au fost
Ilans. Cu aceeaş căldură i-au primit pavoazarea punctelor de agitaţie, cât amenajate cu aparate de radio, biblio­
încăpătoare lăsată în paragină. Ţă­
prin casele lor ţăranii muncitori şi aj ranii muncitori din comună şi-au şi de întreaga agitaţie vizuală din co­ teci, jocuri de şah, vitrine şl standuri 'de
tund când au venit în calitate de agi­ luat angajamentul ca în cinstea pro­ mune şi din sate, în legătură cu pro­ cărţi. Casa culturală raională Sighi­
tatori ai F.D.P. Ţăranul colectivist iectul de Constituţie. Căminele cultu­ şoara a organizat 5 brigăzi de agitaţie
Ştefani Samuel i-a spus cu bucurie to­ iectului de Constituţie să termine re­ rale din raionul Sighişoara au pregă­ artistică, compusă din diferite forma­
varăşului Fizi Wilhelm, responsabilul paraţia sălii şi oonstrucţia»unei scene, tit şi prezentat 113 şezători duminicale ţiuni, muzicale: taraf, orchestră, man­
cercului Nr. 9 : moderne, într’o lună de zile. Gospodă­ cu programe artistice legate de con­ doline, muzicuţe, solişti vocali, etc.,
—■ Sunt bucuros că în profecf §3 ria colectivă va da varul, iar gospodă­ ţinutul proiectului de Constituţie. La care au avut până în prezent 15 ieşiri
vorbeşte despre drepturile noastre. Re* ria de stat şi sfatul popular cărămida. aceste manifestări au luat parte 16.021 la punctele de agitaţie F.D.P. din co­
In cel mai scurt timp ţăranii munci­ ţărani săraci şi mijlocaşi. In toate sa­
gimul bogătaşilor semăna numai duş­ tori din comună vor putea asculta con­ mune, contribuind la o bună mobilizare
mănie între noi şi români. Zâzania între ferinţe, vor vedea filme şi vor lua tele au mai {ost ţinute 156 seri cultu­ a. cetăţenilor la aceste puncte,
noi o băgau chiaburii. Astăzi sunt în parte la festivaluri artistice într’o sală rale şi 182 conferinţe din ciclul de con«
colectivă şi muncesc alături de români ferinţe prezentate de S .R .S.C , Dease- Marcel Grigoriu <
şi de romi şi văd cu ochii mei cât de spaţioasă şi bine amenajată, construită meni, s’au făcut 254 citiri în colectiv Şeful secţiei de Cultură şi Artă a raio­
minunat e drumul pe care am apucat. prin munca lor. j din broşurile şi materialele în legătură nului Sighişoara, reg. Stalin

Pe întreg cuprinsul patriei noastre
dragi, milioane de cetăţeni desbat cu Partidul Muncitoresc Român — In lupta pentru îngrădirea şi eliminarea
elementelor capitaliste, îndrumând cu
Interes crescând şl însufleţire înoltoare succes poporul muncitor pe drumul tra­
proiectul noii Constituţii a Republicii forţa conducătoare sat de conducerea partidului. învăţătura
Populare Române. Cuceririle de seamă după care se călăuzeşte partidul în
ale poporului nostru, consfinţite de le­ frunte cu conducerea sa, este Învăţătura
gea de temelie a patriei noastre, În­ în Republica Populara Româna genialilor dascăli al proletariatului,
dreaptă gândul fiecărui om cinstit şl Marx, Engels, Lenin şl Stalin. Comite­
muncitor către făurarul vieţii noi, către viaţă poporului nostru, calea construirii şl zeci de mii de ţărani muncitori au tul Central al Partidului Muncitoresc
Inspiratorul şl organizatorul tuturor socialismului. păşit pe drumul socialismului la sate, Român, în frunte cu tovarăşul Gh.
victorilor noastre, Partidul Muncitoresc In nlcio împrejurare, In anii de crun­ înfiinţând până acum aproape 1.500 Gheorghlu-Dej, călăuzeşte partidul să
Român. tă stăpânire burghezo-moşlerească, pre­ gospodării agricole colective. folosească pe deplin minunata expe­
Proiectul noii Constituţii a R.P.R. cum şl în anii de după eliberare, parti­ Recoltele bogate dobândite datorită rienţă a gloriosului Partid Comunist
statorniceşte: „Cetăţenii cel mal activi dul n’a făgăduit maselor muncitoare mecanizării muncii şl folosirii ştiinţei (bolşevic) al Iul Lenin şi Stalin.
şl cel mal conştient! din rândurile cla­ marea cu sarea, n’a promis că le va agrotehnice sovietice, au adus belşug în Luptând împotriva tuturor uneltirilor
sei muncitoare şl din rândurile celor­ aduce fericirea „deagata” pe farfurie, casele colectiviştilor. Munca în gospo­ elementelor duşmănoase, oportuniste,
lalte pături de oameni al muncii se n’a ascuns greutăţile, ci le-a scos la dăria colectivă, făcută pe mari tarlale, partidul se Întăreşte păstrându-şl unita­
unesc în Partidul Muncitoresc Român, iveală, Învăţând şi educând pe oamenii in mod organizat, asemeni colhoznicilor tea sa de fler, de nesdrunclnat.
detaşamentul de avangardă al oameni­ muncii să lupte necontenit împotriva sovietici, s’a dovedit pe deplin supe­ Partidul, în frunte cu Comitetul său
lor muncii în lupta pentru întărirea şl duşmanului, pătrunşi de un neşovăitor rioară. Central, sprijinit de masele populare,
dezvoltarea regimului de democraţie spirit de clasă. In condiţiile construirii socialismului a demascat şi a sdroblt grupul devlato-
populară şi pentru construirea societăţii Strâns legaţi de masele populare şl Partidul Muncitoresc Român luptă pen­ rilor de dreapta V. Luca, A. Pauker şl
socialiste. Iubiţi de aceştia, comuniştii sunt urmaţi tru Interesele Întregului popor munci­ T. Georgescu, grup care a căutat să de­
.Partidul Muncitoresc Român este de oamenii muncii In toate domeniile tor. Datorită acestui fapt oamenii strame unitatea partidului, să frâneze
forţa conducătoare atât a organizaţiilor de activitate. muncii văd în Partidul Muncitoresc mersul nostru luminos spre socialism,
celor ce muncesc, cât şi a organelor şl Poporul nostru muncitor poartă O Român propriul lor partid, chezaşul îm­ să ne Întoarcă Înapoi.
Instituţiilor de stat. In jurul iul se deosebită recunoştinţă partidului pen­ plinirii sigure a intereselor lor vitale, Demascarea şl sdroblrea devierii de
strâng laolaltă toate organizaţiile celor tru făurirea şi trăinicia prieteniei şl învăţând din glorioasa experienţă a dreapta constitue dovada tăriei de
ce muncesc din Republica Populară alianţei cu Uniunea Sovietică. Priete­ Partidului Comunist al Uniunii Sovie­ nesdrunclnat a partidului clasei munci­
Română” , nia şl alianţa cu marea Uniune Sovie­ tice, Partidul Muncitoresc Român mo­ toare. Oamenii muncitori şl cinstiţi din
tică, sprijinul ei frăţesc, aşa precum
Fiecare cetăţean cinstit al patriei consfinţeşte proiectul de Constituţie, bilizează masele populare Ia luptă ho- patria noastră, — aşa cum arată to­
noastre îşi dă pe deplin seama că mlă- „...asigură independenţa, suveranitatea tărită pentru lichidarea complectă a ex­ varăşul Gh. Gheorghlu-Dej — „poartă
diţele tinere, dar viguroase ale vieţii de stat, desvoltarea şl înflorirea Repu­ ploatării omului de către om, pentru un adânc Interes Întăririi continue a
noi ce creşte în Republica Populară blicii Populare Române” . împlinirea minunatului vis al oameni­ partidului, consolidării unităţii sale, a
Română îşi au rădăcina în eroica luptă Sub conducerea Înţeleaptă a Parti­ lor muncii din Republica Populară disciplinei sale de fler, a legăturii sale
a Partidului clasei muncitoare, în eroica dului Muncitoresc Român, poporul no­ Română: socialismul. cu masele, a capacităţii sale de mobili­
luptă a comuniştilor. In anii de tristă stru dă bătălia pentru Industrializarea Smulgerea puterii politice din mâna zare” .
aducere aminte, în anii stăpânirilor ml- socialistă a ţării — baza desvoltărli în­ exploatatorilor, desfiinţarea partidelor Milioanele de oameni al muncii din
şeleşti — negre şi sângeroase — ale tregii economii. Sutele de noi fabrici politice ale moşierilor şi capitaliştilor patria noastră, ostaşi hotăriţi pe frontul
burgheziei şi moşierimil, P.C.R. a fost şi întreprinderi, minunatele construcţii şl totodată a agenturii lor soclal-demo- construirii socialismului, salută cu eh*
stegarul luptei pentru eliberarea -1 po­ ale socialismului — Canalul Dunăre- crate de dreapta, au făcut ca Partidul tuziasm proiectul de Constituţie care
porului muncitor din ţara noastră din Marea Neagră, hidrocentrala dela Muncitoresc Român, unicul partid al proclamă rolul conducător al partidului
lanţurile robiei capitaliste .mobilizând Blcaz „V . I. Lenin” , „Casa Scânteii” , clasei muncitoare din ţara noastră, să clasei muncitoare In Republica noastră
mase tot mat largi pentru doborîrea o- termocentralele dela Dolceştl şi Ovldlu fte azi singura forţă politică conducă­ Populară.
dloasel orânduiri burghezo-moşlereşti. toare în Republica Populară Română. Cinstind proiectul de Constituţie,
II ~ umplu de mândrie inimile oameni­
După eliberarea patriei noastre de lor muncii din patria noastră. Partidul Muncitoresc Român — sta­ oamenii muncii din ţara noastră In
către vitezele, oşti staliniste, Parlldăl., Prin crearea unei Industrii înflori­ tul major al clasei muncitoare din frunte cu comuniştii, se angajează să
Comunist Român a organizat şl a con­ toare de unelte şi maşini agricole, prin R.P.R — conduce organizaţiile obşteşti lupte sub nebiruitul steag al partidului,
dus lupta revoluţionară a poporului Înfiinţarea S.M.T.-urilor, partidul a fă­ pentru noi lsbânzi pe frontul construirii
nostru, închegând puternic alianţa cla­ cut cu putinţă păşirea pe un nou făgaş şi de stat prin membrii săi. Strâns le­ socialismului în patria noastră dragă,
sei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, a agriculturii ţării noastre. Din Iniţia­ gaţi de mase şl Iubiţi de popor, comu­ pentru întărirea şi apărarea bunului cel
deschizând şl luminând o nouă cale de tiva şi sub Îndrumarea partidului, zeci niştii sunt in fruntea oamenilor muncii mal de preţ, pacea*