Page 22 - Albina_1952_09

6 A L B I N A

Dece a rămas în urmă cu colectările Toţi ţăranii muncitori din Comloşul Mic

raionul Brăneşti «n gospodăria agricolă colectivă
Raionul Brăneşti din regiunea Bucu­ cupat cu munca propriului său pământ, Gospodăria agricolă colectivă „ Progre­ colectivişti a fost cu mult mai mare decât
reşti a rămas mult în urmă cu colectă­ neglijează complect acţiunea de colecta­ sul" din comuna Comloşul Mic, regiunea a ţăranilor muncitori individuali.
rile. Rână în ziua de 13 Septembrie re. Colectorul Neucşu Mihalache din co­ Arad, a luat fiinţă in urmă cu doi ani. Desbaterea pe Uirg a proiectului de
a. c. planul de colectări se realizase muna Podul Pitarului, manifestă o în­ 60 de familii, ascultând cuvântul partidu­ Constituţie In comună, pilda vie a roa­
doar 64 la sută La orz, 48,6 la sută la găduinţă condamnabilă faţă de chia­ lui, au pornii atunci pe drumul unei vieţii delor bogate dobândite in colecliv, convin­
ovăz, 11 la sută 1a mazăre şt 16,9 la buri. noi, fericite. In cei doi ani de muncă rod­ gerea personală a ţăranilor muncitori
sută la fân. Aceste abateri ale colectorilor au fost nică cotecliviş/ii din Comloşul Mic au despre avaniagiile muncii in gospodăria
In comunele unde comitetele executi­ cu putinţă datorită muncit superficiale dobândit însemnate succese. Gospodăria colectivă, au făcut ca toţi ţăranii munci­
ve ale sfaturilor populare şl organiza­ dusă de către împuternicitul C.S.C. Mi- are astăzi 86 cai, 16 vaci de lapte, 140
ţiile de bază au respectat prevederile hăilă Gh. şi locţiitorul său. Calciu, care porci şi o fermă de păsări. tori din Comloşul Mic să intre in gospo­
Hotărîrii guvernului şl partidului în nu au dus o suficientă muncă de con­ Reoolta obţinută anul acesta de către dăria colectivă.
ceeace priveşte colectările de cereale, trol pe teren. Lipsa de vigilenţă a unor
s'au obţinut până la această dată re­ organe de stat a ajutat pe mulţi chia­
zultate bune. Aşa, de pildă, este comu­ buri să se sustragă dela predarea cote­
na Găneasa, care a realizat planul de lor. Aşa sunt chiaburii Cristea Dumitru m
colectări în întregime. In raionul Bră­ i Mariţa S. Costache din comuna Pâr-
neşti sunt însă comune unde colectări­ ita, care au de predat aproape 2.500
le merg defectuos. De pildă, comuna kg. cereale, şi până acum n’au predat
Cemica a realizat din planul de colec­ nimic. Deasemeni, nici chiaburii Gh. Z.
tare la mazăre doar 3 la 6ută, iar comu­ Arghirescu, St. Popescu, C. Alexandre-
na Podul Pitarului nu a predat încă scu din comuna Cernica nu şi-au predat
n;mic din cota de mazăre. Nici comu­ cotele de cereale care totalizează 5.840
na Chiroiu nu stă mai bine cu îndepli­ kg. Acestor chiaburi, duşmani de moar­ Tot mai multe terenuri sportive la sate
nirea planului de colectare. Astfel, aici, te ai regimului nostru de democraţie
1a orz s'a realizat planul de colectare populară, nu li s’au dresat nici până a- In întreaga ţară campania de con­ acesta tinerii ţărani muncitori pot prac­
în proporţie de 66 la 6ută, la ovăz de cum acte de trimitere în judecata. Linia struire a terenurilor sportive a luat tica cu succes fotbal, handbal, volei,
3 la sută, la mazăre de 4 la 6ută, iar partidului de îngrădire a chiaburilor mare avânt, ca urmare a sprijinului con­ oină, atletism şi gimnastică. ^
din cotele de fân şl fasole nu s’a predat trebue aplicată cu toată hotărîrea. Sfa­ ţinu acordat de partid şi guvern miş­ Şi în alte colţuri ale ţării se con-
până la data c'e 5 Septembrie nimic. turile populare au datoria să oblige pe cării de cultură fizică şi sport. Tinere­ struesc numeroase noi baze sportive. De
Această situaţie oglindeşte lipsa de răs­ chiaburi să predea statului cerealele da­ tul sătesc participă cu mare entuziasm, pildă, în comuna Viziru, regiunea Ga­
pundere de care au dat dovadă organe­ torate, iar sabotorii să fie trimişi în faţa prin muncă voluntară, la această acţiu­ laţi, cu sprijinul S.M.T.-ului şi a cămi­
le raionale ale C.S.C.-ului, care nu şi-au justiţiei pentru a fi pedepsiţi aspru. ne. In comunele Bucşanl, Poenarl, nului cultural din comună, ţăranii mun­
dus sarcinile la îndeplinire. Ele nu au Organele C.S.C.-ului. sfaturile popu­ Mărşa şl Clejani din raionul Crevedia, citori au construit terenuri de fotbal, de
urmărit îndeaproape îndeplinirea planu­ lare precum şi organizaţiile de masă s’au amenajat frumoase terenuri de volei, de basket, precum şi o pistă de
lui de colectări. Colectorii C.S.C . • din fotbal, volei şi piste de obstacole obstacole G.M .A.
raionul Brăneşti au lipsuri serioase care din raionul Brăneşti să lupte neobosit G.M .A. Aceste construcţii au făcut ca
trebue neîntârziat lichidate. In comu­ pentru îndeplinirea planului de colec­ activitatea sportivă din aceste comune Deasemenea, tinerii sportivi din
Boureni, regiunea Craiova, au corestru'it
na Chiroiu colectorul Bac'ea Nicolae, o- tări. să ia o mare desvoltare. un frumos teren de fotbal. In alte nu­
In fruntea acestei acţiuni se află co­ meroase comune, ca Tg. Lăpuş, regiu­
lectivul sportiv „înfrăţirea" din comu­ nea Baia Mare, Dridu din regiunea
Toata grija pentru achiziţionarea legumelor na Bolintinul din Vale, raionul Cneve- Ploeşti, s’au şi construit adevărate sta­
dia. Colectivul sportiv condus cu price­ dioane, pe care azi se întrec sute de
şi zarzavaturilor pere de U.T.M.-istul Pârvănescu I., cu tineri ţărani muncitori.
sprijinul organizaţiei de bază U.T.M.
Satul Chichiş din raionul Sf. Gheor- nuri, care trebuiau de mult executate. şi al sfatului popular comunal a obţinut Intensificându-se construcţiile de te­
renuri sportive la sate, asigurându-se
ghe este un sat bogat în culturi de zar­ Dar niet aceste planuri de mântuială un teren, care a fost nivelat şi marcat o bază materială practicării sportului,
zavaturi. Aproape fiecare ţăran din nu sunt realizate: planul la achiziţii de în vederea jocului. Alături de teren ti­ mişcarea sportivă se va putea desvolla
comună se ocupă cu cultivarea lor. Pri- zarzavaturi pe luna August e neîndepli­ neretul a construit şi o pistă de obsta­
vindu-le, îţi spui fără să vrei: „Trebue nit; la ouă, carne, păsări, lapte, la fel. cole G.M .A., iar de jur împrejur se pot şt va putea cuprinde mase tot mat mari
să aibă mult de lucru cooperativa cu Cât despre rezultatele obţinute pe lunile organiza alergări. In comună s’au ame­ de ţărani muncitori din satele patriei
atâtea verdeţuri". Şi într’adevâr aceste trecute, nu se ştie nimic, deoarece nu najat şl 2 terenuri de volei. In felul noastre.
legume dau de lucru, dar nu condu­ există nici un plan. Sfatul popular co­
cerii cooperativei, care parcă nici nu munal nu se îngrijeşte deloc de îmbu­
ştie de existenţa lor, ci chiaburilor şl nătăţirea activităţii cooperativei. O
speculanţilor Âceştia pleacă din 6at cu mare vină îi revine şi conducerii Age-
căruţele încărcate până în vârf cu car­ vacopului Sf. Gheorghe, care nu în­
tofi, roşii, varză, etc. Produsele multor drumă şi nu controlează munca desfă­
ţărani muncitori încap pe mâna specu­ şurată de instructorii raionali decât
lanţilor. formal. Instructorii raionali ai Ageva-
Colectorul cooperativei, Kiss Ale­ copului, ca de pildă Cociş losif, dau ra­ Conservarea zarzavaturilor
xandru. îţi va spune totuşi: „Treburile poarte false. Din cauza dezinteresului
merg bine pe la noi", deşi nu s'a în­ şl lipsei de răspundere a altui instruc­
In timpul verii nicio gospodină nu face adică să nu fie lovite sau stricate şi să
cheiat niciun contract pentru achiziţio­ tor raional, ridichile n’au fost recolta­ mânca'c\ sau ciorba fără să pună în ele le punem mai rare, ca să nu se alintă
narea zarzavaturilor, pentru ca ţăranii te la vreme, pierzându-se întreaga can­ zarzavaturi, ca ardei, roşii, pătrunjel şi între ele.
muncitori să fie apăraţi împotriva spe­ titate. Sfatul popular raional trebue să
Tot aşa de uşor putem păstra iarna ar­
altele. Zarzavaturile sunt hrănitoare şi
culanţilor şl chiaburilor. Câteodată, la grabnice măsuri pentru îmbunătăţi­ dau gust bun mâncării. Deaceea c bine să deii graşi. Pentru aceasta punem in/r’u
printre funcţionarii cooperativei se răs­
pândeşte un svon: „Azi vine instructo­ rea activităţii de achiziţionare a zarza­ ne îngrijim de pe acum — când zarzava­ ladă un strai de rumeguş bine uscat. Aşe­
rul raional dela Agevacop Sf. Gheor- vaturilor, legumelor şi altor produse în turi se găsesc din belşug — să le păstrăm zăm un rând de ardei, in aşa fel ca să nu
ghe” . Se alcătuesc atunci în grabă pla- raionul Sf. Gheorghe. şi pentru timpul iernii. Dăm mai jos câte­ se atingă între ei, apoi acoperim totul cu
va sfaturi de ţelul cum se pot conserva rumeguş, punem alt rând de ardei, pe ei
unele zarzavaturi. punem din nou rumeguş şi iot aşa până
Cel mai bun loc de păstrat zarzavatu­ umplem lada. Ardeii graşi se mai pot
Zoresc recoltarea cerealelor de toamnă rile este o pivtuţă uscată şi bine aerisită. păstra pentru iarnă şi în saramură. Se
In ea vom aşterne un strat mai gros de taie în jurul codiţei un căpăcel şi se
Ztlele trecute ţăranii muncitori din Amărăştll de Jos, Botoşenl, DoboslovenI nisip in care vom înfige rădăcinile zarza­ curăţă de seminţe. Apoi se pune în ardei
raionul Caracal au început recoltatul şi Fărcaşele, unde s’a recoltat întreaga vaturilor pe care vrem să le conservăm, puţină sare şi se iasă aşa înlr’un vas
porumbului şi fioanei soarelui. Până la suprafaţă cultivată cu porumb şi floar cum ar fi morcovi, păslârnac, pătrunjel, până a doua zi. După aceea se aşează în
9 Septembrie colectiviştii şl ţăranii rea soare.lul. (elină, sfeclă şi praz. Vom avea grijă ca
dela aceste zarzavaturi să smulgem frun­ borcan, unul într’altul. deoarece sarea i-a
muncitori din cuprinsul raionului recol­ Tot până la această dată s’au condi­
taseră porumbul de pe o suprafaţă de ţionat 2.275 tone grâu pentru sămânţă, zele, lăsând numai 2—3 deasupra nisipu­ înmuiat şi se acoperă cu apa ce au lă­
9.155 hectare, iar floarea soarelui a 101 tone secară, şt mari cantităţi de lui. Tot în nisip putem păstra şi varza, sat-o. Peste ei punem o scândurică pen-
fost strânsă de pe o suprafaţă de 1.850 orz. Deosemenea, în multe comune s’au conopida sau varza roşie, pe care le vom truca să nu iasă la suprafaţa apei, apoi
hectare. făcut arături de toamnă şi s’a început îngropa atât căi au fost şl In pământ. borcanul se acoperă bine şi se leagă. Iar­
repararea maşinilor şl uneltelor în ve­
In fruntea lucrărilor de recoltare se derea campaniei însămân ţărilor de Trebue să avem grijă ca zarzavaturile pe na, când îi întrebuinţăm, li desărăm, lă-
găsesc ţăranii muncitori din comunele toaimnă. care le punem in nisip să fie sănătoase, sându-i 10—12 ore în apă.
ile, în această lună, trebuesc pre­ distrug pielea animalului căruia îi cade
O gătite pentru campania de mon­ lâna. Pentru combaterea râiei, oile vor
tă (mârlit). Berbecii trebuesc
hrăniţi şi cu grăunţe, cel puţin 250-300 fi îmbăiate şi tratate cu soluţii medi­
grame pe zi, pentru a putea prinde vi­ camentoase. Tratamentul se face cu o
goarea necesară pentru ca să poată soluţie foarte bună, care se numeşte
monta. Tot în luna Septembrie începe Entomoxan şi se găseşte la toate ser­
şi campania de însămânţări artificiale viciile veterinare dela raion sau dis­
la oi. In comunele unde funcţionează „Condiţiunlle de bază pentru menţinerea şi creşterea numărului
astfel de staţiuni, toţi crescătorii să se de animale şi păsări în gospodăriile de stat şi în gospodăriile colec­ pensarele veterinare.
prezinte cu oile la această staţiune, tive, precum şi pentru mărirea productivităţii lor sunt: E ste ştiut că cele mai mari pier­
dacă vor să obţină miei buni şi de a) Crearea unei baze furajere îndestulătoare. deri de păsări se datoresc bolilor
rasă. b) Asigurarea adăposturilor pentru animale şi păsări. molipsitoare (molimelor). Preve­
c) Respectarea regulilor de hrănire, întreţinere, îngrijire, folosire nirea bolilor molipsitoare se face prin
ncepe vaccinarea animalelor îm­
Î potriva dalacului. Această boală şl înmulţire a animatelor'1. (Din Zootehminim). vaccinarea păsărilor împotriva holerei
o iau animalele mai întotdea­ şi pestei. Deasemeni, trebue să se facă
una' de pe un teren sau printr'un furaj’ izolarea păsărilor bolnave, desinfecta-
infectat cu microbii acestei boli. Ca să vinţă. Purceii trebue daţi la scroafă vreme de două luni. La vârsta de 4 rea cu acid sulfuric (Ia un litru de apă
înlăturăm boala să ducem animalele imediat după fătare şi dacă scroafele luni se vor alege cei mai buni vieruşi 2 grame de acid sulfuric). Iar de* câte
la vaccinat, iar în caz că animalele se sunt liniştite, purceii trebue lăsaţi lân­ şi sorofiţe. ori vine în comuna noastră medicul
îmbolnăvesc şi mor, să le îngropăm la gă ele. Purceii trebuesc ţinuţi în cură­ una Septembrie constitue, dease- veterinar ca să vaccineze păsările, să
cimitirul comunal. ţenie, iar dela vârsta de 10 zile vor fi L mehi, timpul cel mai prielnic ducem păsările la vaccinat, căci această
scoşi la iarbă. Vieruşii destinaţi pen­ pentru tratarea animalelor de una lucrare, se face numai în folosul
I de a doua fătare a scroafelor. tru îngrăşare vor fi castraţi la vârsta din cele mai răspândite boli parazitare, nostru.
n
perioadă
această
este
cea
Crescători trebue să cunoască de 5—6 săptămâni. Este interzis ca râia. Râia este produsă de nişte pa­ Dr. C. M IHAILESCU
câteva reguli necesare în această pri­ înţărcarea purceilor să se facă mai de­ raziţi mici care se numesc acari şi care medic veterinar
f