Page 24 - Albina_1952_09
P. 24
8 A L B I N A
Fiecare cu „omul lui“
Aşezaşi la o masă. tn biroul sfatului că sângele apă nu se face? O să mai de M. STELMAH
popular din comuna Băncăneşti, raionul aibă şl el grijă de noi. Ia să încerce să
Slatina. Florea Frunză, agent agricol şl ne ia vreunul de gât, că pe urmă îl dăm Pe meleagurile noastre.
Alexandru Anton, referent, se munceau pe mâna lui nea Cenuşă şl (1-1 face Cu belşug şi zări albastre,
de câteva ore în şir la nişte tabele. scrum într'o clipă. Oaspeţi au poftit să vină
— Tu ce zici. măi Floreo, câte po Şi din tocmeală tn tocmeală, celor
goane are Ion Panduru 7 39 de chiaburi cu „acte în regulă de Din Polonia vecină -
— Mi se pare că 28, dar tn registru mijlocaşi” le plecă şi lor dosarul la Cen S'au uitat şl ei la toate,
e trecut numai cu Jumătate. trul raional de colectare a produselor
— Păi ce facem cu restul pământu agricole, unde au fost Impuşi să dea Câte-s in colhoz, măi frate:
lui, nu i-l trecem aici 7 la colectare ca „mijlocaşi” . Erau tre Cum e spicul, cum nl-i roada,
Frunză se întoarse spre el supărat şl cuţi acolo Nicola Dumitru. Tur’or Vlad, _ Cum ni-s caii şi cireada,
cpuee cu glas ameninţător : Vasile Petcu, Vlad Marin. Tudor Scar- Dacă are balta peşte,
— Pe semne că eşti nu ştiu cum. Toc lat, Vlad Constantin, Dinu Vasile şl Slana’n beci de prisoseşte,
mai la ăsta te-ai găsit să te bagi şi tu 7 mulţi alţii. Câte'n sat şl căte'n casă
Nu ştii că e omul meu 7 Te pomeneşti ★ La belşugul de pe masă.
că vrei să-l faci şi chiabur acum 7 Ce Peste câteva zile, într’o şură, la um
dacă are omul 28 pogoane de pământ, bră. agentul agricol Florea Frunză dis Noi le-am arătat de toate
este el vinovat cu ceva 7 cuta cu chiaburul Popescu Alexandru. Grajduri, case minunate
— Ei, te supăraşi şi tu degeaba! Am Pe acesta nu-1 putuse boteza „mij
zis şl eu aşa... locaş” . Au văzut că-i pita mare,
Şi cei doi bombăniră mai departe, ui- — Nu-i nimic nea Popescule. aveţi Aur, grâul pe ogoare
tânc'u-se în registru. Florea Frunză îşi două obligaţii de predare la o singură Şi-au fost tare încântaţi.
trecu palma peste fruntea asudată şl familie. Asta înseamnă că dai mult mai Clătinau din cap miraţi:
oftă prelung. puţin Să rnai zici mata că eu îs om râu. — Toată lumea de-ai umbla,
— Ce facem măi Antoane cu nea — Ei. lasă, parcă pe ceilalţi chiaburi Aşa grăne n’ai aflai
Gheorghe L. Boldo' 7 Eu zic să-l facem i-ai majorat 7
chiabur, că prea bate la ochi: 9 hectare Frunză oftă adânc ca după o mare Iară peştele, măi frate.
pământ, a făcut negustorie cu cereale, supărare. Umple iazurile toate •
vite, vin, a cumpărat pământ dela să — I-am majorat cu câte ceva, de ne- Şi când facem noi o ciorbă,
raci... înţelegi 7 voe, nea Alexandre, că stau toţi din sat
Alexandru Anton sări de pe scaun ca cu ochit pe mine, că altfel nu eram eu Alta nu-i ca ea, nici vorbă!
muşcat de şarpe şi ridică tocul în sus aşa de negru la inimă să le fac poci Oaspeţii, cum se cuvine,
ca pe o sabie, gata de atac. nogul b'eţilor chiaburaşl Nu vezi că de Au gustat şi ei, vezi bine,
— Ce faeeee? Pe nea Boldol. Da’ acum câteva zile, de când s’a schim Ciorba noastră cea vestită,
unde te trezeşti tu 7 Adică ce, n’am bat comitetul executiv al sfatului, nu Şi cu meşteşug gătită.
dreptul să fac şl eu bine la un om cum mai merge ca’nainte? Pe bietul Alexan
secade? Te rog să nu te bagi pe el. Eu dru Anton l-au dat afară, pe preşedinte Oaspeţii s ’au minunat;
i-am făcut acte în regulă de mijlocaş. l-au scos din funcţie... Săracii, ce bine — Măi, ce ciorbă-am mai mâncaţi
— Bine frate, dar dacă ne prinde mă înţelegeam eu cu ei! Acum am ră ■— Ce mai vin colea'n butoaie I
mişcarea nea Vlad, preşedintele 7 mas stingher aici în sfat. — Cinematograf şi baie l
— Da’ ia întreabă-mă cât pământ are Chiaburul încerca să-l mângâie. — Pretutindenea aici
trecut el şl cu taicâ-său şl-apoi te lămu — Nu-i nimic Frunză, lasă că te des
resc eu: el are 4,50 hectare şl e trecut curci tu... Te susţine şl Cenuşă dela Ardea lampa lui Ilici l
numai cu 2,75, iar nea Smarandache raion. Când în ţară ne-om întoarce
Vlad. taică-său, are numai 7 trecute. Pe ★ Colectivă în sat vom face.
ălelalte 9 le păstrează omul pentru... In comilna Bărcăneşti a luat de mult
bătrâneţe. sfârşit treerişul. Unealta chiaburească Noi le-am spus: — Noroc şi spor,
— Ei, păi aşa spune omule. îmi mai Florea Frunză râde şi acum în sinea Roadă bună pe ogor!
veni şi mie inima la loc. lui mulţumit că 39 de chiaburi, oameni Sfatul dat cu dărnicie
— Şi încă ceva, — continuă înfier „de-ai lui” au reuşit să saboteze statul Vieţii le-o fi temelie.
bântat Alexandru Anton. Tu ai uitat de nostru de democraţie populară, sustră- Boabe bune dela noi,
nea Gheorghe Cenuşă 7 gânc' însemnate cantităţi de cereale. E Tot de cele mai de soi. —
— Cum să uit? Nu-1 ala care a fost de mirare cum membrii comitetului exe Ca să fim întruna fraţi,
notar? Apoi ăsta-i om cu stare mă : 8 cutiv al sfatului raional Slatina mai în- Ca să fiţi şi voi bogaţii
hectare pământ, casă cum nu mai gă- gădue ca elemente c’e teapa lui Cenuşă
şeşti prinprejur, vie, mai are şi câte un şi Frunză, 6ă-şl facă pungăşiile. Cum Traducere din revista sovietică „Crocodil"
argat... s’ar zice, comitetul executiv al sfatului
— Păi eu ce zic? Acum e referent la popular raional cam taie „frunză la...
sfatul popular raional Slatina, şl ce chiaburi.
crezi că el uită de unde a plecat? Nu ştii ION BAIEŞU Jim y răspândeşte „cultura“ americană în Coreea
Din carlinga avionului, locotenentul Ber- tablou. începu să glumească cu ajutorul
nes Jimy privi plictisit pământul pustiit său.
E P IG R A M Ă al Coreei. Pe dedesubtul lui fugeau in — Vezi, John, numai aşa îl putem ci
urmă oraşe din care n’au mai rămas decât viliza şl pe coreeni. Eu nu înţeleg însă de
Chiaburul M. Târziu din Chendul Mare, raionul Săngeorgiul de Pădure, preda la mormane de moloz şi din care se ridică ce nu ne primesc ei de bunăvoe în ţară?
colectare lapte stricat. nori de fum, urme ale bombardamentelor Doar noi le aducem cea mai superioară
din ziua trecută. Jimy cunoaşte bine cultură din lume I...
Asta-i lucru-adevărat aceste locuri. Te-ar putea conduce la ori Ca răspuns parcă la vorbele Iul, tunu
Şi motivul toţi îl ştiu; care din spitalele şi şcolile din Coreea pe rile antiaeriene ale armatei populare co
Cum să nu fie stricat care el le-a distrus de când se distrează reene începură să bată cu înverşunare, do-
Dacă l-a adus... Târziu? cu această îndeletnicire americănească. borînd două avioane din grupul lui Jimy.
— Aş vrea să se termine mai repede ac —r Băgaţi viteză bieţi, urlă Jimy spe
ţiunea noastră de astăzi, — spuse el pi riat.
lotului de alături, diseară merg la un După ce scăpă din bătaia tunurilor, Jimy
banchet. Trebue să mai scurtăm din îşi numără avioanele din urmă. Erau doar,
cursă... 3 din 5, câte plecaseră la atac. Cu toate
Apoi Jimy privi în jos cu binoclul acestea, la aeroport, comandantul după ce
Căuta de zor un obiectiv asupra caruia îi ascultă raportul îl felicită:
să arunce cu folos încărcătura escadrilet. — Minunat Jimy, excelent. Vel fi de
Deodată fufa i se strâmbă într’un rânjet corat. A doua zi ziarele bogătaşilor ame
de nespusă bucurie. Găsise un obiectiv. ricani publicau pe prima pagină chipul de
Pe o colină, departe de oraş, se afla o bestie al lut Jimy Bernes cu următoarea
şcoală miqă in turul căreia se vedeau zeci explicaţie: „Eroul care a distrus cele mai
de copil In câteva clipe avionul lui Jimy importante obiective militare din Coreea,
a trimis asupra lor un potop de bombe El luptă pentru răspândirea culturii ame
şi gloanţe.' Jimy stătea cu mâna la falcă ricane t"
şi Juma liniştit, li distra la culme acest MIHAI CARANFIL
Cum s’a întâlnit scriitorul Foor cu cititorii săi...
Mister Foor scrie deobicei romane poli- diţii aceia tineri, dar crunţi şl mai ales
; [iste, pentru sălbăticirea tineretului, în când văzu ţeava pistolului îndreptată spre
care povesteşte diferite isprăvi ale unor el, Fooc. ridică mâinile fără să scoată o
copii bandiţi. vorbă.
Bătuse miezul nopţii când Foor, „re — Băieţi, curăţaţi-i totul din buzuna
numit scriitor" american, ieşi — după obi re I... Aşa cum scrie în romanele lui
cei — dtnlr'un mare restaurant. După Foor.
mersul tui împleticit se vedea cât de colo li luară ceasul de aur, banii, pălăria,
că „renumitul scriitor" nu stătuse de precum şi ultimul lui manuscris — un
geaba înăuntru... Deodată la un colţ de roman poliţist de mare senzaţie — „Cri
stradă ieşiră din umbră vreo 6—7 copii. minal la 6 ani" Şi apoi micii bandiţi dis
— Sus mâinile / sbieră unul dintre el, părură în întuneric. Foor plecă spre casă
îndreptând ţeava unui revolver spre piep cu inima tâcâind de frică. S ‘ar putea să
tul scriitorului. aibe „fericirea"... ca până la ziuă să se
GHICITOAREA : — Ce poţi afla tu acolo din cărţile alea? Foor se lipi de zid şi de groază făcu mai întâlnească şi cu alţi cititori de-ai
ŢĂRANUL M UNCITOR : — Ce nu pot afla din cărţile tale. Cum ochii ca de broscoi. săi, mult mai pasionaţi, care l-ar putea
să-mi muncesc pământul, ca să am rod bogat. — — Sus mâinile ! Ce, eşti surd? se auei
din nou vocea altuia răsplăti pentru romanele sale cu un glon
DESEN de V. VASILIU Când văzu că nu-i de glumit cu ban te de revolver...
REDACŢIA ; Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5.89.48. ABONAMENTE ; 7.50 lei anual. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării = - — ^ 3
nir Generale P T T Nr 17 933 942. TIPARUL: Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” - Plata Scânteii C. 3432
