Page 25 - Albina_1952_09
P. 25
' f r
Dornic de pace şi plin de hotărîre de a o
apăra, poporul român a salutat înscrierea
în Constituţie a politicii externe a statului
român democrat-popular de apărare a
păcii, de prietenie şi alianţă cu Uniunea
Sovietică şi cu ţările de democraţie popu
lară, a politicii de pace şi prietenie cu toate
popoarele iubitoare de pace.
Stetiiita, dă/UăntâtuzficL (Din Raportul tovarăşului Gh Gheor-
a, aâezăminteâ**' cu&uscUfy ghiu-Dej asupra proiectului de Constituţie
a R.P.R.).
Anul 55, Seria ll-a Wr. 248 | 8 pagini — 15 bani | Miercuri 24 Septembrie 1952 |
Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej
asupra proiectului de Constituţie a R. P. R.
Tovarăşi, antipopulare. O mare parte din timp
guvernele burghezo-moşiereşti au ţinut
Comisia Constituţională, aleasă de poporul sub teroarea stării de asediu, ‘-v3
Marea Adunare Naţională In sesiunea a legilor excepţionale. Teroarea se înăs
din luna Martie 1952, şi-a îndeplinit prea pe măsură ce creştea valul rezis I
însărcinarea primită, elaborând proiec tenţei poporului, în frunte cu clasa ‘
tul noii Constituţii a Republicii Popu muncitoare condusă de Partidul Comu
lare Române. nist, împotriva fascizării ţării şi a pre
Timp de aproape două luni de zile, gătirilor războiului antisoviet'c.
textul proiectului a fost supus unei Constituţia din 1923 era îmbibată de
desbaterl publice, a cărei amploare, Ideologia naţionalismului claselor ex
fără precedent în ţara noastră, a trans ploatatoare. Ea nu cuprindea nici măcar
format-o într’un adevărat referendum de formă vreo prevedere cu privire Ia
popular. In grupe sindicale, în cercuri egalitatea în drepturi a minorităţilor
ale Frontului Democraţiei Populare, Ia naţionale. Sub semnul Constituţiei din
punctele de agitaţie au participat la 1923 burghezia română a supus unei
desbaterea proiectului de Constituţie duble oprimări massele muncitoare de
peste 10 milioane cetăţeni. S'au făcut altă naţionalitate, a organizat şi patro
18.836 propuneri şi amendamente la nat sălbatice pogromuri cu caracter ra
textul proiectului, (aplauze). sist, a pricinuit suferinţe grele minori
Larga participare a masselor la dis tăţilor naţionale.
cutarea proiectului de Constituţie, pu Constituţia din 1923 era expresia ca
ternicul avânt politic şi succesele în racterului antinaţional al regimului bur-
munca paşnică constructivă determinate ghezo-moşieresc, a politicii de înfeu-
de desbaterea proiectului de Constituţie dare a ţării faţă de puterile imperialiste
de către întregul popor exprimă vita occidentale, de scoatere Ia mezat Ia
litatea regimului de stat democrat-popu tejgheaua capitalului internaţional a in
lar, legăturile sale trainice cu massele, dependenţei şi suveranităţii de stat a
adâncul său democratism, precum şi ho. României.- Peste 95% din industria pe
tărîrea nestrămutată a poporului român troliferă, 95% din industria de gaze
de a îndeplini cu succes sarcinile pri şi electricitate, 74% din metalurgie,
mului plan cincinal, de a întări statul 94% din industria zahărului erau deţi
democrat-popular, de a construi orân nute de capitalul străin. Muncitorii, ţă
duirea socialistă în Republica Populară ranii şi intelectualii români erau con
Română, (aplauze puternice). damnaţi să muncească nu numai pentru
Poporul muncitor, adevăratul şi rea a asigura profituri fabuloase capitaliş
lul stăpân al ţării, a văzut în proiectul tilor români, ci şi pentru huzurul mi
de Constituţie tabloul vieţii sale noi, lionarilor dela Washington, Londra.
al cuceririlor sale istorice, al celor mai Paris, Berlin.
înalte năzuinţi ale sale. Pe drept cu In 1938, dictatura regală carlistă a
vânt el a numit noua Constituţie, Con decretat o constituţie nouă — constituţie
stituţia construirii socialismului şl a de tip fascist. Sub semnul acestei con
făuririi fericirii şi buneistârl a celor stituţii, poporul român a fost târît de
ce muncesc (aplauze puternice). clica fascistă-antonesclană, sprijinită de
partidele burghezo-moşiereşti, în cri
I minalul război antisovietic şi adus la un
pas de prăpastie. Numai înaintarea ver
Tovarăşi, tiginoasă a Armatei Sovietice elibera
toare şl doborîrea dictaturii fasciste de
Proiectul noii Constituţii se deosebe către forţele populare conduse de Parti
şte fundamental de constituţia regimu dul Comunist au salvat poporul român
lui burghezo-moşieresc. dela un adevărat dezastru naţional.
Constituţia din 1923 a servit ca spri
jin sângeroasei dictaturi a capitaliştilor II
şi moşierilor, exercitată prin dinastia de
Ilohenzollern şi cele două partide „isto-
rice“ care se succedau la guvern. Este Tovarăşi,
caracteristic pentru vechea viaţă poli tarea omului de către om şi existenţa Cum „îi ocrotea" constituţia burghe
tică din România faptul că aşazisa exploatatorilor şt exploataţilor, nesigu zo-moşierească pe muncitori o demons Eliberând România, Armata Sovie
,,opoziţie" burghezo-moşlerească a de ranţa zilei de mâine pentru majoritatea trează represiunile sângeroase prin cane tică a dărâmat zidurile închisorii în
clarat această constituţie nulă, ca fiind muncitoare — la un pol al societăţii, ş! erau înăbuşite cele mai elementare re care regimul burghezo-moşieresc şi im
opera guvernului liberal, care (citez luxul minorităţii care nu munceşte, dar vendicări politice şi economice munci perialismul străin ţineau înlănţuit po
din declaraţia „opoziţiei" în Adunarea care are ziua de mâine asigurată — la toreşti. Cât priveşte ţărănimea, trebue porul român, (aplauze puternice).
Constituantă): celălalt pol. Caracterizarea stalinistă reamintit că burghezia şi moşierimea Partidul nostru, organizând alianţa
,,A Jefuit o treime a cetăţenilor de este pe deantregul valabilă pentru Con au făcut şcoala „ocrotirii" ei încă în dintre clasa muncitoare şl ţărănimea
drepturile lor de alegători, a supri stituţia din 1923. 1907, când au tras cu tunurile în ţă muncitoare, a doborît puterea capita
liştilor şt moşierilor, a instaurat regi
mat dreptul de candidatură oprind Pentru a camufla temeliile sale prin ranii care cereau pământul pe care-1 mul de democraţie populară şi a trecut
dela alegeri chiar cetăţenii aleşi în cipale. Constituţia din 1923 era străbă munceau şi la care aveau dreptul.
două legislaturi. Fărădelegile, frau tută dela un capăt la altul de cea mal Rai pentru moşieri şi capitalişti — la construirea socialismului. (aplauze
dele, abuzurile, corupţia şi întregul cinică făţărnicie burgheză. „Nu se ad Iad pentru muncitori şi ţărani, aşa puternice).
arsenal al imoralităţii publice au dat mite în stat nicio deosebire de naştere arăta „egalitatea" socială în timpul re Constituţia din 1948, făurită în pri
îmbelşugat prilej ca voinţa alegători sau de clase sociale" — glăsuia artico gimului burghezo-moşieresc. mele luni după proclamarea Republicii
lor să fie falsificată, suveranitatea lul 8, Iar articolul 21 spunea: „toţi Capitolul privitor la drepturi şi li Populare Române, corespundea unei
naţională călcată în picioare, demnita factorii producţiei se bucură de egală bertăţi din Constituţia din 1923 este etape în care procesul revoluţionar de
tea umană înjosită până1 la cea din ocrotire". tipic pentru concepţia burgheză asupra transformare a ţării noastre se afla abia
urmă treaptă şi drepturile cetăţeneşti Despre ce fel de „egală ocrotire" libertăţii. In articolul 21 se pomenea, în germene sau într’un stadiu iniţial.
crunt batjocorite" putea fi vorba, când aceeaşi constituţie, de pildă, de „libertatea muncii". Dar Cea mai mare parte din industrie se
Aceasta n’a împiedicat însă partidul prin articolul 17, garanta proprietatea ce înseamnă o asemenea „libertate" afla în mâinile capitaliştilor. Greutatea
naţional-ţărănesc, care în mod demago capitaliştilor asupra fabricilor şi uzine când toate fabricile şi uzinele aparţi specifică a industriei de stat reprezenta
gic a declarat Constituţia din 1923 lor în care erau exploataţi sângeros sute neau capitaliştilor, care sileau pe mun 20% în siderurgie şl 30% în metalur
nulă atunci când era în opoziţie, s’o de mii de muncitori sau proprietatea citor, pentru a nu muri de foame, să-şi gie. Sectorul socialist în agricultură era
considere perfect valabilă când a pre moşierească, pe ale cărei întinderi erau vândă forţa de muncă şi să poarte Ju aproape inexistent. Gospodăriile agri
luat puterea prin exact aceleaşi mij Jefuiţi de rodul muncii lor, spoliaţi şi gul exploatăriil Sclavie salariată — cole de stat şt S.M.T.-urile erau puţina
loace şi metode. Explicaţia stă în fap batjocoriţi milioane de ţărani şi argaţi? cum pe drept cuvânt a numit Marx la număr şl nu aveau o greutate speci
tul că, pe deasupra ciocnirilor pentru Despre ce fel de „egalitate" poate fi munca în societatea capitalistă. fică prea mare în economie. In comerţ
capitalul particular era predominant.
„ciolanul guvernamental" care caracte vorba în genera] între moşieri şl ţărani, „Libertatea prese':", „libertatea con
rizau lupta dintre cele două partide între fabricanţi şi muncitori? Nici ştiinţei", „libertatea de asociaţie" — In cei patru ani care au trecut de
„istorice", ambele reprezentau cu fi măcar autorii Constituţiei din 1923, proclamate în Constituţia din 1923 erau atunci au avut loc schimbări radicale în
delitate interesele moşierilor şt capita care au proclamat că „nu se admite în răpite cu desăvârşire masselor munci viaţa economică, politică şi social# a
liştilor care erau exprimate în Consti stat nicio deosebire de naştere sau de toare. Ele funcţionau doar pentru uzul ţării. In urma naţionalizării, uzinele şl
tuţia din 1923. clase sociale", n'ar putea să ne explice exploatatorilor. Dar nici chiar această fabricile, băncile şi transporturile etc.
Caracterizând constituţiile burgheze, ce fel de egalitate este între fabricanţii constituţie cu „drepturile" şl „liber au fost smulse din mâinile capitaliştilor
tovaiâşul Stalin arată că baza lor o for sau moşierii care se lăfăiau în palate şi tăţile" ei ciuntite sau fictive nu era şi transformate în proprietate socialistă
mează principiile capitalismului, teme conace luxoase şi muncitorii sau ţă pentru regimul burghezo-moşieresc un de stat. In cei patru ani dela naţionall-
liile lui principale, proprietatea privată ranii care trăiau în cea mai neagră instrument destul de eficace pentru
asupra mijloacelor de producţie, exploa mizerie. exercitarea sângeroasei sale dictaturi Continuare In pagina 2-a)
