Page 26 - Albina_1952_09

2 A L B I N A

Raportul tovarăşului Gh. G heorghiu-Dej

asupra proiectului de Constituţie a R. P. R.

(Urmare din pagina l-a) particulare, micile întreprinderi indus­ lioanele de gospodării ţărăneşti mici tuţie. Poate să proclame orice consti­
triale nenaţionalizate. şi mijlocii — ţărănimea muncitoare — tuţie burgheză „libertatea individuală” ,
zare. Industria socialistă aproape şî-a Crearea unei puternice industrii so­ care constitue principalul aliat el cla­ „libertatea presei", sau „dreptul la li­
triplat producţia; ea reprezintă 96.5% cialiste, lichidarea exploatării omului sei muncitoare, principala bază de a- bertatea gândirii" — atâta timp cât la
din întreaga industrie a ţării. Partidul de către om în sectorul socialist al eco­ provlzionare cu produse agricole a In­ putere 6e află reprezentanţi ai monopo­
nostru s'a călăuzit de învăţătura stali- nomiei au dus la schimbări calita­ dustriei şl a masselor muncitoare dela lurilor capitaliste, aceste drepturi cons­
nistă că nu orice desvoltare a industriei tive In rândurile oamenilor muncii oreşe. Deaceea 6tatul sprijină pe ţă­ titue cea mal sinistră farsă. Cea mai
înseamnă industrializare socialistă. Cen­ Proletariatul, In trecut clasă exploatată ranii cu gospodării mici şi mijlocii cu bună dovadă o constitue faptul că i-
trul industrializării, baza ei. este des- de capitalişti, a devenit clasa domi­ scopul de a-1 feri de exploatarea capi­ mensa majoritate a cetăţenilor ameri­
voltarea industriei grele, îndeosebi des- nantă în stat, care nu mai este lipsită talistă, de a spori producţia realizată cani nu numai că nu vorbesc despre
voltarea producţiei mijloacelor de pro­ de unelte şl mijloace de producţie, ci de el şl a ridica bunăstarea lor. constituţia lor cu un sentiment de mân­
ducţie, desvoltarea unei industrii pro­ dimpotrivă le stăpâneşte laolaltă cu Noi avem încă de a face cu o se­ drie, dar chiar se tem să pomenească
prii de maşini. întreg poporul muncitor. Clasa munci­ rioasă rămânere în urmă a agriculturii despre ea, despre „drepturile” şi „li­
Sub capitalism. împiedicarea desvol- toare a demonstrat în mod indiscutabil faţă de industrie ceeace creează mari bertăţile” înscrise în ea. Statele Unite
tării industriei mijloacelor de producţie că este în stare să conducă economia greutăţi operei de construcţie socia­ ale Amerlcli au devenit un stat poliţist,
era o parte a politicii regimului burghe- şl statul mal bine decât burghezia şl listă. Aceasta se datoreşte faptului că o ţară în care legi fasciste ca legea
z>mo§ieresc de înfeudare a ţării la să creeze un mod de producţie supe­ agricultura noastră este dominată de Taft-Hartley sau Smith, înăbuşă orice
carul capitalismului internaţional. Co­ rior celui capitalist. (aplauze puter­ mica gospodărie ţărănească, care dă o activitate obştească, o ţară a terorii
mentând tratatul economic încheiat cu nice). mică cantitate de cereale-marfă şl care gestapiste şi a linşajului.
Germania hitleristă în 1939, tratat tipic Şi în sânul ţărănimii au loc schim­ generează capitalism spontan şi în pro­ Numai acolo unde puterea se află în
colonialist care limita desvoltarea in­ bări de structură. Peste 120.000 de fa­ porţie de massă. mâinile clasei muncitoare, clasa care
dustriei române ia ramurile petrol, milii de ţărani muncitori au trecut la Marxism-leninismul ne învaţă că ellberându-se pe sine eliberează întrea­
mine, lemn şi prelucrarea produselor a- regimul de viaţă colectivă, unindu-şi pentru ţărănimea muncitoare nu există ga societate, pot exista drepturi şi li­
gricole. economistul burghez Virgil gospodăriile individuale în gospodării altă cale de a scăpa de exploatare, de bertăţi efective pentru popor. Regimul
Madgearu scria; ..Dacă evoluţia indus­ agricole colective. Deşi încă puţine la nevoi şl lipsuri, decât unirea micilor de stat al republicii noastre, regimul
trializării va merge pe această cale număr, gospodăriile agricole colective gospodării în gospodăria agricolă co­ democraţiei populare, reprezintă pute­
normală nu se poate ivi niciun conflict şi-au demonstrat superioritatea asupra lectivă. Singura metodă pentru antre­ rea oamenilor muncii dela oraşe şi sate,
de interese între economia românească gospodăriilor individuale, îndemnând narea gospodăriilor mici şi mijlocii pe puterea clasei muncitoare aliate cu ţă­
şi economiile naţionale din marile state prin pilda lor masse tot mai largi ale făgaşul socialismului este convingerea. rănimea muncitoare, cu alte cuvinte
industrializate''. Burgheziei române îi ţărănimii să treacă la agricultura so­ Marxism-leninismul condamnă orice în­ puterea majorităţii covârşitoare a
erau mai scumpe interesele trusturilor cialistă. Marea majoritate a ţărănimii cercare de folosire a violenţei faţă de populaţiei ţării, îndreptată împotriva
străine decât cele ale poporului şi ale formează o clasă de mici proprietari mica producţie de mărfuri. Desfăşu­ unei minorităţi de exploatatori şl asu­
ţârii. „Cale normală" însemna pentru care îşi bazează existenţa pe mica pro­ rând o mai largă muncă de convingere
România a continua să fie hinterland ducţie de mărfuri. a ţărănimii muncitoare cu privire iă pritori.
agrar al puterilor occidentale şi un Rândurile intelectualilor se lărgesc superioritatea agriculturii socialiste Democratismul regimului de stat de­
furnizor de materii prime. cu noua intelectualitate — intelectualii vom întări curentul creat pentru gos­ mocrat-popular rezultă din următoarele
Răsturnând puterea capitalisto-moşie- din rândurile clasei muncitoare şi ţă­ podăria colectivă. fapte: la noi nu mai există capitalişti
rească şl înfrângând sabotajul capita­ rănimii muncitoare. In sânul vechii in­ Aşa cum a precizat partidul nostru care să stăpânească fabricile şi uzinele
liştilor, clasa muncitoare din R.P.R., telectualităţi tot mal mare este numă­ încă la Plenara C.C. ol P.M.R. din Mar­ silind pe muncitori să-şi vândă pe preţ
condusă de partidul ei marxist-leninist, rul celor care-şi consacră efortul crea­ tie 1949 „alcătuirea gospodăriei agrico­ de nimic puterea de muncă, ci toate fa­
a desvoltat într’un ritm puternic indu­ tor cauzei poporului muncitor. le colective va avea loc nu pe baza rui­ bricile şi uzinele, bogăţiile subsolului,
stria mijloacelor de producţie care a Din 1948 şi până astăzi au avut loc nării şi distrugerii gospodăriilor mici şi băncile şl minele sunt proprietate de
atins la sfârşitul anului 1951 un pro­ schimbări însemnate şl în domeniul foarte mici, nu pe calea luptei cu ele, 6tat, bunuri ale întregului popor mun­
cent de 54,4% din totalul valorii pro­ construcţiei de stat. Alegerea sfaturi­ ci pe calea ridicării lor economice, a citor; la noi puterea de stat nu 6e află
ducţiei industriale. Nivelul general al lor populare — organe locale ale pu­ ridicării lor la un nivel mai înalt al teh­ în mâinile catorva familii de milionari
producţiei industriale a depăşit cu mult terii, care întruchipează un principiu nicii, culturii şl organizării lor” . Apli­ care au în mână aparatul de stat cu gu­
cel mai înalt nivel atins sub capitalism. de bază al democraţiei socialiste — a- cării acestei politici îi datorează ţăranii vern cu tot, ci în mâinile oamenilor
La sfârşitul anului 1951, industria me­ tregerea masselor Ia conducerea trebu­ muncitori ridicarea simţitoare a nive­ muncii dela oraşe şi sate care o exercită
talurgică a atins 260.3% faţă de pro­ rilor obşteşti — a marcat o etapă prin­ lului lor de trai şi de cultură. prin Marea Adunare Naţională şl prin
ducţia din 1938, industria chimică cipală pe drumul construirii statului Marele Lenin a spus că nu se poate sfaturile populare (aplauze); la noi nu
(fără chimico-farmaceuticâ) 244,8% faţă domocrat-popular. A fost construită ar­ construi socialismul fără un spate trai­ există prigoană şi teroare rasistă împo­
de 1938. mata populară şl celelalte verigi ale nic al frontului, iar spatele frontului îl triva cetăţenilor altor naţionalităţi sau
Reorganizarea pe baze noi, socialiste, noului aparat de stat, a fost creată o constitue milioanele de gospodării ţără­ rase care să trăiască cu groază că pot
a vechilor întreprinderi, utilarea lor cu legislaţie pusă în slujba poporului neşti. Vorbind despre noua politică eco­ fi oricând arestaţi şi linşaţi, ci există
tehnica modernă, asigurarea lor cu e- muncitor. nomică,-Lenin arăta necesitatea „de a deplină egalitate de drepturi penfru mi­
nergie electrică, crearea unor ramuri Toate aceste schimbări economice şl ne alia cu massa ţărănească, cu ţărăni­ norităţile naţionale şi pedeapsă aspră
industriale noi (industria de tractoare, politice au consolidat poziţiile clasei mea muncitoare de rând" şi de a merge pentru orice Tel de manifestare de şo­
industria de utilaj petrolifer şi minier, muncitoare şi alianţa dintre clasa mun­ astfel înainte, mai încet decât am dori, vinism, ură de rasă sau ură naţională
(aplauze); la noi drepturile şi libertă­
de utilaj pentru industria uşoară, indus­ citoare şi ţărănimea muncitoare — dar aşa încât întreaga massă să meargă
tria electrotehnică, etc.j producerea în baza puterii populare. cu noi. „Atunci — spune Lenin — şl ţile 6unt nu pentru minoritatea infimă
a exploatatorilor, ci pentru majoritatea
ţară a unor maşini şi agregate com­ Sarcina principală care stătea în înaintarea va deveni la momentul potri­ covârşitoare a populaţiei, pentru cei
plexe, pentru care România a fost zeci faţa Comisiei Constituţionale era de a vit atât de rapidă, cum nici nu putem
de ani tributară imperialiştilor, mar­ elabora un proiect de Constituie care visa în momentul de faţă". ce muncesc la oraşe şi sate. (aplauze en­
chează creşterea calitativă a industriei să oglindească în mod Just particulari­ Proiectul de Constituţie constată tuziaste).
noastre socialiste. tăţile economice şi politice ale perioa­ existenţa în economia naţională a for­ Aceasta înseamnă democratism real,
Aceste succese în opera de construire de! actuale de desvoltare a R.P.R. To­ maţiunii particular-capitaiiste, bazate democratism socialist. Expresia consec­
a socialismului ar fi de neconceput fără varăşul Stalin ne învaţă că spre deo­ pe exploatarea muncii salariate. Defi­ ventă până la capăt a democratismului
marele şi permanentul ajutor al Uniunii sebire de program care vorbeşte des­ nirea acestei formaţiuni are o mare în­ socialist este democraţia sovietică, cea
Sovietice, (aplauze furtunoase şl în­ pre ceeace nu există încă şi trebue să semnătate, deoarece ea indică în ter­ mal înaltă formă a democraţiei, de­
delung repetate). Una din caracteristi­ fie abia dobândit şl cucerit în viitor, meni conclşl cauza fundamentală a mocraţia întregului popor, (aplauze fur­
cile acestui ajutor constă în faptul că constituţia, dimpotrivă, trebue să vor­ unora din greutăţile pe care le întâm­ tunoase). Democraţia sovietică socialis­
el are ca obiect întărirea şi desvoltarea bească despre ceeace există deja, des­ pinăm în calea spre socialism, sporind tă ale cărei măreţe principii sunt con­
economiei naţionale, în primul rând pre ceeace este deja obţinut şi cucerit vigilenţa oamenilor muncii şi \ndem- sacrate în Constituţia Stalinistă cons­
prin desvoltarea industriei socialiste şi azi, în prezent. Că!ăuzindu-se de a- nându-i la noi eforturi pentru consoli­ titue înaltul model al democraţiei noas­
prin crearea bazei materiale tehnice a ceastă indicaţie stallnistă, proiectul darea şi desvoltarea formaţiunii socia­ tre populare.
socialismului în ţara noastră. noii Constituţii reprezintă bilanţul dru liste. In etapa actuală, politica statului Dintre toate libertăţile democratice,
In agricultură, sectorul socialist se mulul străbătut, bilanţul cuceririlor is­ faţă de elementele capitaliste este o po­ libertatea cea mai de preţ pentru oa­
află în desvoltare .Se întăresc gospodă­ torice dobândite de poporul muncitor litică de îngrădire şi eliminare. menii muncii este eliberarea de sub ju­
riile agricole de stat; creşte numărul pe calea construirii socialismului. Perioada de trecere dela capitalism la gul exploatării. Ea stă la temelia tutu­
S.M.T.-uriior. In numeroase sate s’au Este un fapt istoric că orânduirea socialism este perioada unei areuţite ror celorlalte libertăţi, deoarece numai
format aproape 1506 gospodării agri-. democrat-populară s’a consolidat defi­ lupte de clasă, deoarece fiecărei forma­ omul eliberat de 6ub Jugul capitalismu­
cole colective şi peste 1100 întovărăşiri nitiv. Este firesc deci ca acest (apt să ţiuni ÎI corespunde o anumită clasă. lui „îşi va putea îndrepta spinarea, va
agricole. Comerţul socialist a crescut fie oglindit în noua Constituţie. Trecerea dela mai multe formaţiuni so- putea ridica fruntea, se va putea simţi
deasemenea, reprezentând 76%. Tot atât de netăgăduit este existenţa cial-economice la dominaţia complectă a om. Pentru întâia oară după secole de
Proprietatea socialistă asupra prin­ formaţiunii socialiste, rolul ei condu­ formaţiunii socialiste se desfăşoară în muncă pentru alţii, de muncă de rob în
cipalelor întreprinderi industriale, asu­ cător în economia naţională a republi­ condiţiile înverşunatei împotriviri a e- folosul exploatatorilor, se iveşte posibi­
pra transporturilor, băncilor, pădurilor, cii. Şi acest fapt îşi găseşte locul în lementelor exploatatoare litatea unei MUNCI A OMULUI PEN­
bogăţiilor subsolului, etc., a devenit noua Constituţie. Proiectul de Constituţie indică ţelul TRU EL ÎNSUŞI, a unei munci care să
baza de neclintit a statului nostru de In acelaş timp, trebue ţinut seama nostru final, precizând că politica sta­ se bizue pe toate cuceririle tehnicii şl
democraţie populară. de faptul că socialismul nu a Izbândit tului de democraţie populară este în­ ale culturii moderne” (V. I. Lenin).
Orânduirea democrat-populară, dato­ încă deplin, că ne aflăm în perioada de dreptată spre lichidarea exploatării o- Eliberarea masselor muncitoare din
mului de către om şi construirea so­
ţara noastră de sub Jugul exploatării
rită făuririi unui puternic sector so­ trecere dela capitalism la socialism. cialismului. Aceasta exprimă mersul burghezo-moşiereşti a dat muncii
un
cialist în economie, datorită conducerii Caracterul perioadei actuale îşi gă­ nostru neabătut spre victorie, hotărîrea nou conţinut. Regimul democrat-popu­
planificate a economiei şi relaţiilor seşte expresia în numeroase ariicole
strânse cu economia socialistă a marii ale proiectului noii Constituţii, ca, de oamenilor muncii din patria noastră de lar priveşte munca drept factorul de
Uniuni Sovietice, cu marea Chină, cu pildă, în definirea orânduirii sociale, a duce cu fermitate până la capăt ope­ bază al orânduirii sociale. Socialismul
ţările de democraţie populară, cu Re­ a funcţiilor statului, a drepturilor şi ra de construire a noii orânduiri so­ şi munca sunt de nedespărţit. In Re­
publica Democrată Germană, a lichidat libertăţilor cetăţenilor. ciale — orânduirea socialistă. publica Populară Română munca a
crizele, şomajul şl anarhia în produc­ Proiectul noii Constituţii stabileşte Tovarăşi, devenit o chestiune de onoare. Aceasta
ţie şi asigură mersul ascendent al existenţa a trei formaţiuni social-econo- produce o adâncă schimbare în con­
ştiinţa clasei muncitoare, în atitudinea
economiei. Aceasta se explică prin făp­ mice: formaţiunea socialistă, mica pro­ In ţara noastră a fost instaurată ade­ ei faţă de muncă. Ea îşi găseşte expre­
tui că legile economice ale capitalis­ ducţie de mărfuri şi formaţiunea parti- vărata democraţie, democraţia în folo­ sia în forţa creatoare a masselor, în
mului îşi pierd puterea în sectorul so­ cular-capitalistă. sul celor mulţi, a fost lichidat şomajul, uriaşul avânt al întrecerii socialiste, în
cialist al economiei naţionale şi în locul Formaţiunea socialistă, care are fie au crescut bunăstarea şi nivelul cultu­
lor apar, pe baza lichidării contradic­ forma proprietăţii de stat, fie forma ral al poporului, au fost asigurate oa­ desvoltarea mişcării 6tahanoviste, în
desfăşurarea largă a iniţiativelor şl a
ţiei dintre caracterul relaţiilor de pro­ proprietăţii cooperatist-colectivl6te, menilor muncii drepturile şi libertăţile talentelor organizatorice ale masselor.
ducţie şi caracterul forţelor de produc­ este pârghia principală pe care se spri­ pentru care au luptat şi şi-au vărsat Înăbuşite în trecut de capitalism.
ţie, legi proprii economiei socialiste. jină statul democrat-popular în îndru­ 6ângele cei mal buni fii ai poporului.
Schimbări Însemnate au avut loc şl marea întregii economii spre socialism. Toate acestea au la bază faptul că în Dreptul la muncă, dreptul la odihnă,
în structura de clasă a societăţii noas­ Aplicând planificarea directă faţă de Republica Populară Română puterea a- dreptul la asigurarea materială la bă­
trâneţe, dreptul la învăţătură au deve­
tre. Clasa moşierilor, precum se ştie, formaţiunea socialistă, statul exercită parţine oamenilor muncii dela oraşe şl
a fost lichidată ca urmare a reformei faţă de mica producţie de mărfuri un sate. Marele Lenin socotea chestiunea nit realităţi de zi cu zi în ţara noastră.
agrare. Aceeaşi soartă a împărtăşit-o rol regulator şi de îndrumare în scopul puterii drept chestiunea fundamentală. Oamenii muncii au găsit în proiectul
clasa capitaliştilor din industrie, ca îmbinării intereselor statului cu cele In mâinile cărei clase se află puterea de Constituţie un adevărat tablou al
urmare a naţionalizării. Sectorul capi­ ale ţărănimii mici şi mijlocii. — lată ceeace hotărăşte caracterul for­ vieţii lor noi, a ceeace cu adevărat a
talist cuprinde In prezent gospodăriile Formaţiunea micii producţii de măr­ mai sau real al drepturilor şi libertăţi­
chiabureşti, Întreprinderile comerciale furi cuprinde alături de meseriaşi, mi­ lor democratice înscrise într’o consti­ (Continuare in pagina 3-a)