Page 27 - Albina_1952_09

A L’ B 1 N S
4

Raportul tovarăşului Gh. G heorghiu-Dej

asupra proiectului de Constituţie a R. P. R.

(Urmare din pagina 2-a) obligaţiile către stat şl să vegheze ca viu. Ca în orice organism tn el are loo Proiectul Directivelor Congresului
acestea să fie lege pentru toţi cetăţenii. un schimb de substanţe: ceeaoe este al XlX-lea al P. C. (b) al U .R.S.S. ara­
pătruns adânc în viata lor. Acelaş lu­ Odată ce baza de neclintit a orândui­ vechi, ceeace şla trăit traiul se elimină tă c ă ; „actualul plan cincinal (al
cru trebue spus despre asemenea drep­ rii noastre este proprietatea obştească — ceeace este nou şi creşte, trăieşte şl 5-lea) demonstrează din nou în faţa
turi şl libertăţi, ca egaJitatea în drep­ socialistă, rezultă clar că prima dato­ se desvoltă. Aceasta este legea creşte­ întregii lumi marea forţă vitală a so­
turi a femeii cu bărbatul, libertatea de rie a oricărui cetăţean este să păzească rii partidului, care se întăreşte curăţin- cialismului, avantajele fundamentale
conştiinţă, libertatea cuvântului, liber­ proprietatea obştească ca lumina ochi­ du-se de oportunişti, care se debarasea­ ale sistemului economic socialist faţă
tatea presei, libertatea de organizare, lor, să nu tolereze nimănui să se atin­ ză de tot ceeace îl împiedică să meargă de sistemul capitalist. Acest plan cin­
ele., care sunt înscrise la loc de cinste gă de ea — indiferent dacă este vorba înainte. cinal este un plan de construcţie eco­
în proiectul de Constituţie. de proprietatea de stat sau de proprie­ înainte înseamnă pentru noi — pe nomică şl culturală paşnică. El va con­
Tovarăşul Stalin a subliniat că Con­ tatea cooperati6t-eolectlvlstă. drumul glorioasei experienţe a Parti­ tribui la consolidarea şl lărgirea con­
întărirea statului, a tuturor verigilor dului Comunist al Uniunii Sovietice, tinuă a colaborării economice dintre U-
stituţia Sovietică nu se mărgineşte la sale — este în momentul de faţă pro­ pe drumul lui Lenin şi Stalin. (aplauze nlunca Sovietică şl ţările de democraţie
a fixa drepturile formale ale cetăţeni­ blema cea mal importantă. Statul de­ furtunoase; adunarea în picioare acla­ populară şi la desvoltarea relaţiilor
lor cl strămută centrul de greutate pe economice cu toate ţările care doreso
garantarea acestor drepturi. Această mocrat-popular este o formă de orga­ mă puternic timp de minute în şir).
Experienţa istorică de luptă a P.C. să desvolte comerţul pe bază de egali­
nizare de stat, care se deosebeşte prin­
particularitate a Constituţiei Stallnlste cipial de forma veche burghezo-demo- (b) al U.R.S.S. a servit şi serveşte ca tate în drepturi şl avantaje reciproce’'^
a devenit una din trăsăturile de baiză cratică, un tip nou de stat, care slu­
ale democraţiei socialiste sovietice — jeşte nu scopurilor de exploatare şl asu­ îndreptar sigur tuturor partidelor co­ Aceste cuvinte arată din nou cil
măreţul model al democraţiilor popu­ muniste şi muncitoreşti, care o aplică deosebită putere imensa Importanţă pe
lare. Garantarea drepturilor şl libertă­ prire a masselor muncitoare, cl scopu­ în mod creator în lupta pentru elibe­ care o prezintă pentru ţara noastră
rarea omenirii de sub jugul exploa­
ţilor, asigurarea condiţiilor materiale rilor de complectă eliberare a lor de tării şi asupririi, pentru pace. Parti­ alianţa şi prietenia cu Uniunea Sovie­
sub orice fel de asuprire şl exploatare,
tică.
pentru exercitarea lor efectivă este una întărirea statului democrat-popular în­
din caracteristicile de bază ale noii seamnă in primul rând întărirea legă­ dele marxist-leniniste din ţările de de­ Dornic de pace şl plin de hotărlne de
noastre Constituţii. Este ştiut, de pildă, mocraţie populară aplică cu succes â o apăra, poporul român a salutat în­
că în Constituţia din 1948 noi nu am turilor sale cu massele, atragerea lor experienţa P.C. (b) al U.R.S.S. în con­ scrierea în Constituţie a politicii externe
struirea noii economii şi culturi socia­
la construirea socialismului, la conduce­
înscris asigurarea unor asemenea drep­ rea treburilor obşteşti, dar ea înseamnă liste, în construcţia de stat şl de par­ a statului român democrat-popular de'
turi cum este dreptul la muncă, de­ stat, tid. apărare a păcii, de prietenie şl alianţă
totodată întărirea aparatului de
oarece a/tunci nu existau garanţiile ma­ care asigură securitatea internă a cetă­ Convocarea celui de al XlX-lea Con­ cu Uniunea Sovietică şl cu ţările de de­
teriale necesare. Asigurarea dreptului ţenilor, face Inofensivi şl reprimă pe gres al Partidului Comunist Bolşevic mocraţie populară, a politicii de pace
la muncă a devenit posibilă abia acum, şl prietenie cu toate popoarele iubitoare
prin existenţa şi desvoltarea formaţiu­ duşmanii poporului. al Uniunii Sovietice are o uriaşă în­ de pace.
Statul democrat-popular este Instru­
nii socialiste a economiei naţionale, mentul principal al construirii socialis­ semnătate nu numai pentru mişcarea Principalele cuceriri ale poporului
prin creşterea neîntreruptă şi sistema­ comunistă mondială dar şl pentru în­ muncitor, schimbările în viaţa econo­
tică a forţelor de producţie, prin înlă­ mului. El desfăşoară în această direc­ tregul lagăr al păcii şl democraţiei, mică şl politică a ţării, schimbările în
turarea posibilităţii crizelor economico ţie o uriaşă activitate creatoare. deoarece creşterea forţei Statului So­
Deşi în perioada construirii socia­
vietic şi înaintarea Iui spre comunism structura de clasă a societăţii constitue
şi prin lichidarea şomajului. lismului munca paşnică economicoor- întăresc considerabil forţele mondiale în esenţă conţinutul proiectului noii
Proiectul de Constituţie are preve­
deri însemnate şi în ce priveşte proble­ ganizatorică şi cultural-educativă a sta­ ale păcii. Constituţii.
ma naţională. Statul de mac rat - pop u la r tului are o însemnătate deosebită, func­ Eil
a lichidat cu mână fermă regimul de ţiunea represivă împotriva activităţii
sălbatică asuprire naţională aplicat mi­ ostile a duşmanului de clasă şi funcţiu­
norităţilor sub capitalism, a acordat nea apărării ţării împotriva duşmanului Tovarăşi deputaţi, nale, să se adauge şi cuvintele „Stabt*
drepturi egale minorităţilor naţionale din afară îşi păstrează întreaga Impor­ llrea impozitelor şi veniturilor destina­
şi a creat cele mai favorabile condiţii tanţă atât timp cât clasele exploata­ Marele număr de propuneri de a- te bugetului statului” . Amendamentul
pentru desvoltarea multilaterală a na­ toare n'au fost complect lichidate şl mendamente şl adăugiri la proiectul este necesar ca o garanţie a stabilită­
ţionalităţilor din România, (aplauze). cât există pericolul unei agresiuni im­ de Constituţie venite dela cetăţeni con­ ţii impozitelor.
Succesele dobândite pe acest tărâm, perialiste. Intensificarea politicii agre­ firmă odată mai mult capacitatea crea­ 4. La art. 30 se propune ca preşe­
relaţiile frăţeşti statornicite între po­ sive a imperalismului american în­ toare a masselor. interesul lor adânc dintele şl vicepreşedinţii Marii Adunării
porul român şl minorităţile naţionale dreptată împotriva Uniunii Sovietice şl pentru rezolvarea problemelor de stat, Naţionale să fie aleşi pe toată durata leJ
au confirmat justeţea liniei partidului a ţărilor de democraţie populară, ca şi aportul însemnat pe care îl aduce ex­ gislaturii. Propunerea este justă, dcJ
ascuţirea continuă a luptei de
clasă perienţa masselor pentru Justa condu­
în problema naţională,.bazată pe aplica­ oarece alegerea de fiecare dată a pre-1
rea justă şi consecventă a învăţăturii în interior cer să dăm toată atenţia în­ cere a unui stat cu adevărat democra­ şedintelui şl vicepreşedinţilor răjieşto
stallnlste. tăririi capacităţii de apărare a ţării, tic. pentru construirea socialismului. timp preţios din activitatea Marii Adu­
creării rezervelor de stat şl totodată
sunt nări Naţionale.
Propunerile de amendamente
Proiectul de Constituţie ridică pe o întăririi acelor verigi ale aparatului de de mal multe categorii. Un mare nu­ 5. La art. 50 s’au făcut numeroase
treaptă mal înaltă rezolvarea democrar stat al căror ascuţiş este îndreptat îm­ măr se referă la chestiuni de redactare. propuneri, pe ce o parte de a se înfiinţa
tică a problemei naţionale în România, potriva hoţilor şi delapidatorilor, sabo­ Unele dintre ele sunt justificate. Desi­ noi ministere (al cooperaţiei, al gospo-f
prevăzând crearea Regiunii Autonome torilor şt diversionisţilor, trădătorilor gur se va ţine seama de acestea la dăriilor agricole colective, al sportului,;
Maghiare în teritoriul locuit de popu­ şi spionilor. redactarea definitivă a textului. al presei, etc.), pe de altă narie de a se
laţie compactă maghiară eecuiască. Oa­ Duşmanii poporului s’au putut con­ O altă categorie de propuneri pri­ desfiinţa unele ministere. Ministerele au
menii muncii, educaţi de partid în spi­ vinge în repetate rânduri că puterea veşte chestiuni ale legislaţiei curente, fost trecute în Constituţie tocmai pen­
ritul internaţionalismului, au salutat cu populară este hotărîtă 6ă sdrobească care nu-şt au locdl în legea fundamen­ tru a se asigura o stabilitate în această
însufleţire această prevedere a proiec­ orice uneltire împotriva operei noastre tală. Ele trebue să fie trimise organe­ direcţie. Lista lor a fost fixată pe baza
tului de Constituţie. Duşmanii poporu­ constructive, orice încercare de a sub­ lor competlntc pentru a ţine scama de unor cerinţe stricte cte stat. ţinăndu-se
lui muncitor, care în trecut au aţâţat şl mina interesele economiei naţionale şl ele în activitatea legislativă în viitor. seama de nevoile desvoitării economie?
au speculat vrăjmăşia artificială creată de a sluji cauza mârşavă a aţâţătorilor Insfârşit, o altă categorie de propuneri naţionale. Totodată, se urmăreşte corn-*
intre români şi cetăţenii de altă na­ la război Imperialişti. priveşte direct textul Constituţiei. baterea birocratismului şi a cheituelilop
ţionalitate şi care ar dori să-şl redobân­ 1. La capitolul cu privire la orându­ adm i n ist rat i ve nej us t i f icate.
dească poziţiile pierdute prin aţâţairea Tovarăşi, irea dc stat este necesară o complee- 6. Un mare număr de amendamente
şovinismului, au reacţionat furios şl tare. Ideia de apărare a suveranităţii privesc capitolul VII: drepturile şl da­
plini de turbare faţă de această măsură, Pentru prima oară Constituţia Re­ şi independenţei naţionale a poporului toriile fundamentale ale cetăţenilor. Mal
ceeaoe înseamnă că ea a izbit direct publicii Populare Române înscrie rolul român este subliniată în capitolul intro­ mulţi cetăţeni oer, de pildă, să se pre­
la ţintă, (aplauze). partidului nostru în viaţa politică şl de ductiv şi în mai multe articole ale pro­ cizeze că c'reptul la muncă este asigurat
Crearea Regiunii Autonome Maghia­ stat a ţării, (aplauze puternice înde­ iectului. Esie just totuşi ca la art. 17 cu numai oamenilor muncii. Desigur, in
re va întări considerabil statul român lungate). privire la orânduirea de stat să se pre­ cazul de faţă, această propunere nu este
democrat-popular, aşezând pe baze trai­ Dcalungul celor peste 30 de ani de cizeze caracterul unitar, independent Justă, deoarece regimul nostru de 6tat
nice convieţuirea frăţească între po­ existenţă, partidul nostru a dovedit prin şl suveran al statului nostru, tocmai creează condiţiuni de muncă tuturor ce­
porul român şi minoritatea naţională fapte că nu cunoaşte interese mai înalte pentru a sublinia faptul că pentru pri­ tăţenilor, inclusiv foşl’lor exploatatori
maghiară, va duce la lichidarea ultime­ decât interesele poporului muncitor, că ma dată dealungul existenţei sale po­ şi elementelor capitai'ste care îşi pierd
lor rămăşiţe de neîncredere între ele, el slujeşte cu abnegaţie măreaţa cauză porul român şi-a cucerit o adevărată putinţa de a mai exploata munca sala­
cultivate în trecut de moşierii şi capi­ a eliberării oamenilor muncii de sub independenţă şl suveranitate naţională, riată, în urma politicii de îngrădire şt
taliştii români şi maghiari în scopul Jugul ^exploatării şi asupririi, cauza (aplauze puternice). eliminare. Oricui vrea să muncească
subjugării şi exploatării sălbatice a tu­ construirii socialismului, (aplauze). 2. La art. 5, un număr de cetăţeni cinstit, i se asigură dreptul la muncă
turor oamenilor muncii, indiferent de cer înlăturarea pe cale constituţională — ceeace este perfect just.
naţionalitate, va întări şl desvolta uni­ Sub steagul partidului, sub condu­ a existenţei legale a formaţiunii partl-
tatea de luptă a oamenilor muncii ro­ cerea lui, muncitorii şl ţăranii din Ro­ cular-capitaliste. Aceşti cetăţeni grăbiţi 7. Mai mulţi cetăţeni obiectează că
mâni, maghiari şi de alte naţionalităţi mânia au răsturnat puterea moşierilor să lichideze formaţiunea partlcular-ca- articolul 83 cu privire la drepturile fe­
în construirea socialismului, va mări şi a capitaliştilor şl au instaurat regi­ pitalistă nu au priceput că o asemenea meii este prea larg şl că ar conţine
forţa lor combativă împotriva poziţii­ mul de democraţie populară. Sub ace- problemă nu se rezolvă prin simpla în­ unele repetări. Noi credem că articolul
trebue să rămână în redactarea actuală
lor economice şi ideologice ale clase­ laş steag glorios ei au păşit la construi­ scriere a unul articol în Constituţie. tocmai pentru a sublinia însemnătatea
lor exploatatoare, va întări hotărîrea rea socialismului. Politica partidului Ei văd lucrurile cam în felul următor: acordării şl garantării drepturilor egale
lor în lupta pentru apărarea patriei constitue l>aza vitală a orânduirii de-
comune, 1 te public a Populară Română, mocrat-populane. al dat un decret şl gata, s’a terminat femeii. Femeile constitue jumătate din
pentru apărarea păcii, (aplauze puter­ Recunoaşterea de către întreg po­ cu capitalismul. Lupta de clasă este populaţia ţării şl aportul lor la construi­
nice). porul muncitor a rolului conducător al însă mult mal complicată. Lichidarea rea socialismului poate şi trebue să de­
Cu prilejul deshaterli publice a pro­ partidului se datoneşte faptului că ma­ vină mult mai mare. printr'o politică
iectului de Constituţie s’a manifestat sele înainte exploatate şi asuprite care elementelor capitaliste, care au rămas Justă de antrenare mai largă a femeilor
conştiinţa crescândă a oamenilor mun­ n’au avut un partid şl-au găsit în par­ îndeosebi în agricultură, nu se face muncitoare cela oraşe şl sate în activi­
cii că marile cuceriri dobândite până tidul comuniştilor un partid al lor, de peste noapte, ci' ca rezultat al unul
acum trebue întărite şi desvoltate şi că care 6e simt legate eu trup şi cu suflet, proces mal mult sau mal puţin îndelun­ tatea economică, politică, de stat şl cul­
este datoria lor patriotică să contribue partid care a organizat massele munci­ turală.
Ia aceasta. toare şi le-a condus în lupta de elibe­ gat. Trecerea dela îngrădirea chiabu- 8. Cu privire la art. 84, numeroşi ce­
întrecerea socialistă a muncitorilor, rare de sub Jugul exploatării, care le rlmil la lichidarea ei ca clasă va fl po­ tăţeni îşi exprimă temerea că garantarea
tehnicienilor şi inginerilor pentru în­ conduce spre victoria deplină a socia­ sibilă numai atunci când massele prin­ libertăţii de conştiinţă tuturor cetăţeni­
deplinirea planului de stat înainte de lismului. cipale ale ţărănimii se vor fl convins
termen, care s’a transformat într’o miş­ Demascarea şl sdroblrea devierii de lor R.P.R. ar permite elementelor re­
care de massă, creşterea avântului ma­ dreapta a arătat forţa partidului, capa­ de avantajele gospodăriei colective şl acţionare ale clerului, aparţinând dife­
sselor de ţărani muncitori în lupta citatea sa de a lichida cu fermitate orice vor trece la agricultura socialistă. In ritelor confesiuni sau secte, să desfă­
pentru o recoltă bogată şi în predarea încercare de a-1 abate de pe drumul această direcţie trebue îndreptate efor­ şoare o activitate potrivnică statului şt
de produse agricole către stat, Intensi­ marxjsm-leninismulul, de pe drumul a- turile pentru a ajunge la lichidarea for­
ficarea activităţii în instituţiile de cul­ părării intereselor oamenilor muncii şl maţiunii particuîar-capitallste. Intereselor oamenilor muncii. Pentru a
tură constitue manifestarea patriotis­ al luptei pentru fericirea poporului. Ea preveni o asemenea situaţie, ei cer în­
mului poporului muncitor. a înarmat partidul cu noua experienţă In perioada actuală statul realizează grădirea acestui drept. Desigur, soluţia
Îmbinarea armonioasă a intereselor a luptei de clasă, întărind unitatea rân­ în mod consecvent politica de îngră­ Indicată nu este acceptabilă. Garantarea
generale cu interesele' particulare este durilor sale şi forţa sa de mobilizare dire şl eliminare a elementelor capita­
o trăsătură a societăţii' noastre. Intere­ a masselor muncitoare pe calea con­ liste. libertăţii de conştiinţă rezultă din în­
sele întăririi 'statului democrat-popular struirii 'socialismului la oraşe şi sate. săşi natura regimului democrat-popular.
ceţ din partea fiecărui om al muncii ■ Tovarăşul Stalin ne învaţă că parti­ 3. La art. 24, litera f, se propune Ca
6â-şl îndeplinească* în ; mod scrupulos dul marxist-leninist este un organism între atribuţiile Marii Adunări Naţio­ (Continuare In paaina 4-a)