Page 28 - Albina_1952_09

* A L B I N A '

Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej

asupra proiectului de Constituţie a R. P. R.

f Urmare din pagina 3-a) gimul burghezo-moş icnesc, va suferi ri­ de război produce profituri fabuloase talismului i-a corespuns democraţia’
gorile legii. monopolişt;lor şi în acelaş timp înăs­ burgheză — Iar perioadei monopoliste*
Oricine calcă Constituţia şi legile ţării, Acestea sunt unele amendamente şl preşte mizeria masselor. Despre mod-ul dictatura făţişă a burgheziei.
abuzează de libertatea de conştiinţă in adăugiri mai importante la prrreotul de cum arată „egalitatea" americană vor­ In momentul când ţările capitaliste,
scopul de a lovi in libertăţile democra­ Constituţie asupra cărora am socotit ne­ beşte faptul că în timp ce 1 %i din pentru a-şi asigura „spatele” în vede­
tice ailc poporului, pentru a restaura re­ cesar să ac'ucem precizări. populaţie — miliardarii şl milionarii — rea declanşării războiului, instaurează
sunt stăpâni pe cea, 60 %i din întreaga sălbaticul regim al fascismului —
IV avuţie a ţării, 87%' din populaţie stă­ proiectul noii Constituţii a Republicii
pâneşte doar 8 %i din avuţ'a ţării. Populare Române reprezintă afirmarea
Tovarăşi, ţă", de când cea mal populară lozincă Transformarea Statelor Unite într’un viguroasă a încrederii poporului ro­
în Europa occidentală a devenit „ame­ stat poliţist, încălcarea brutală a celor mân în triumful păcii, democraţiei şi
Trebue spus că proiectul noii Con­ ricani — căraţi-vă acasă” . Imperialiş­ mai elementare drepturi democratice, socialismului, (aplauze furtunoase). Oa­
stituţii a R.P.R. s’a bucurat de o aten­ tii americani se tem de faptul că în ofensiva împotriva nivelului de trai al menii muncii din lumea capitalistă,
ţie cu totul specială din partea presei • conştiinţa popoarelor francez, italian, masselor, intens’fieanea represiunilor care priveec cu nădejde la ţările lagăJ
burgheze occidentale şi a sucursalelor belgian ş. a. va pătrunde şi mai adânc sângeroase antipopulare, încurajarea ra­ rului democraţiei şi socialismului . foi
ei din Belgrad şi Ankara. kleia că există şi altfel de reiaţii între sismului şi a formelor 6ale bestiale de frunte cu Uniunea Sovietică şi sorb
La început, oficinele de propagan­ 6tate decât cele pe care lc practică Sta­ manifestare de fglul linşajului. înfiinţa­ bărbăţie şi energie din măreţele lop
dă imperialiste au încercat să organi­ tele Unite în Europa occidentală, potri­ rea lagărelor de concentrare pentru ele­ succese, au primit Constituţia R.P.Rj
zeze tăcerea în jurul proiectului nostru vit cărora cel mai tare înghite pe cel mentele progresiste, sentinţele mârşave ca o nouă victorie a forţelor păcii, de­
ide Constituţie. Aşa ceva însă nu mai mai 6lab. Oamenii muncii din Apus văd de condamnare şi înscenările împotriva mocraţiei şi socialismului, ca o ripostă
este posibil în zilele noastre. Forţa o- cu ochii lor că în timp ce ţări mici ca comuniştilor şi altor luptători pentru puternică dată duşmanilor păcii şi pro­
piniei publice este mai puternică decât România, Bulgaria, Ungaria, ş.a., dato­ pace şi democraţie marchează procesul gresului în cap cu imperialiştii ameri-i
normativele trusturilor de presă. Inte­ rită ajutorului Uniunii Sovietice, au do­ de degenerare a democraţiei burgheze. câni, pretendenţi la dominaţia mondială*
resul stârnit de noua noastră Consti­ bândit o reală Independenţă naţio­ Acest proces confirmă aprecierea Iul In aceasta constă însemnătatea inte-rn»?
tuţie în sânul popoarelor din Apus i-a nală, îşi desvoltă economia de pace eu Lenin că perioadei ascendente a capi­ ţionaiLă a noii noastre Constituţii.
silit pe imperialişti să-?l mobilizeze paşi uriaşi şi s'au el'berat de crize şl
scribii pentru a încerca să inducă în şomaj — ţări mari ca Franţa, Italia, ş.a. y
eroare massele şi cercurile progresiste, au căzut sub jugul Statelor Unite, su­
să le distragă atenţia, 6ă le dezoriente­ veranitatea lor de stat este călcată în Tovarăşi, TTn rol de seamă în desvofltarea ţf
ze. N’au lipsit nici calomniile, nici min­ picioare de ocupanţii americani, indus­ Înflorirea patriei noastre îl va avea şi
ciunile grosolane, nici încercări de a tria lor merge de râpă, şomajul bântuie încrederea cu oare poporul nostru pe viitor colaborarea economică cu
trunchia textul Constituţiei. cu furie şi 6unt scufundate într’o criză urmează politica partidului şi guver­ Uniunea Sovietică, care ne acordă u,n
Ce a deslănţuit oare acest val de in­ economică catastrofală. Imperialiştii a- nului are la bază faptul că el a văzut frăţesc ajutor în opera de construire a
terpretări calomnioase şi de minciuni mericani vor să ascundă popoarelor din că între vorbele şi faptele comuniştilor socialismului, precum şi colaborarea
care au mers până la trunchierea unor Europa occidentală efectele binefăcă­ este o deplină concordanţă. economică cu Republica Democrată
texte ale noii Constituţii? toare pe care le au asupra ţărilor de de­ Oricine priveşte ţara noastră vede Germană, cu Republica Populară Un­
S’ar părea că Constituţia noastră a mocraţie populară relaţiile de tip nou, că ea s’a transformat într’un vast şan­ gară şi cu alte ţâri de democraţie popu­
produs amărăciune şi deziluzie în cercu­ socialist, inaugurate pe arena interna­ tier al muncii paşnice, constructive, a lară.
rile imperialiste. Poate că ele s’au aş­ ţională de marea Uniune Sovietică, po­ poporului, vede cum se înalţă fabrici şi Trebue să alungem şi vom ajunge
teptat ca noi să elalxwăm o constituţie trivit nobilelor principii staliniste de uzine noi, termocentrale şi hidrocen­ eă creăm poporului muncitor un înalt
fie tip burghez, în care să fie consfinţită egalitate, de ajutor reciproc şi de res­ trale care-şi trimit curentul electric la nivel de trai şi de cultură, o viaţă' îm­
proprietatea asupra mijloacelor de pro­ pect faţă de independenţa naţională. sute de kilometri distanţă, se făuresc belşugată şi fericită (aplauze puternice).
ducţie bazată pe jaf şi exploatarea oa­ Zadarnice însă toate aceste măsuri de şosele şi căi ferate, instituţii de cultură înaintarea noastră însă nu este u.
menilor muncii? Dar n’au aflat oare că pnecauţiune. Starea de spirit antiameri- şi de ştiinţă, parcuri de odihnă, locuinţe şoară.Sunt încă greutăţi în cale. Con­
no: am lichidat de mult proprietatea mo­ cană a căpătat o asemenea răspândire, confortabile pentru muncitori, cireşe şi struim doar o nouă orânduire socială!
şierească şi am împărţit întinsele pă­ încât au început să o recunoască chiar cânrne pentru copii, instituţii pentru Nu este în firea comuniştilor să oco­
mânturi ale moşierilor unui milion de ziarele americane cele mai reacţionare. ocrotirea sănătăţii, vede cum sute de lească greutăţile sau să le ascundă
ţărani fără pământ şi cu pământ puţin? Sintetizând impresii culese în Europa, mii c’e oameni ai muncii îşi petrec con­ masselor. Forţa partidului marxist-re-
Noua noastră Constituţie proclamă că ziarul „New York Magazine" scrie: cediile în localităţi balneare şi climate­ voluţionoir constă tocmai în faptul că el
pământul este al celor ce-1 muncesc — „In Europa se crede despre noi că sun­ rice, cum muncitori şi ţărani, altădată ia pieptiş greutăţile, le arată deschis şi
nu al paraziţilor şi trântorilor caro su- tem nişte capitalişti lipsiţi de omenie, ţinuţi în întuneric, învaţă carte, 6e in- cinstit în faţa masselor, chemându-le la
geau vlaga ţărănimii. Poate că necon­ că cu cinismul nostru putem să arun­ struosc, luptă pentru a-şi însuşi cuceri­ lupta pentru înfrângerea lor. Partidul
solaţii scribi ai trusturilor au aflat de­ căm lumea într’o nouă criză econo­ rile ştiinţei, (aplauze însufleţite). nostru a c’ovedit că are suficientă tărie
spre această lozincă mai demult din ver­ mică... Că suntem gata să transformăm Imaginaţi-vă, tovarăşi, cum va arăta pentru a învinge orice fel de greutăţi
surile imnului proletarilor revoluţionari lumea într’un Bikini, că suntem agre­ patria noastră când vor fi realizate o- şi va dovedi aceasta şi deacum înainte,
,,internaţionala" pe care-1 intonează oa­ sivi nerăbdători şi imperialişti... Că blectivele planului cincinal I Anii care penitrucă se sprijină pe cele mai largi
menii muncii din toate ţările: ,,Pă­ Statele Unite sunt pentru război în vin vor fi anii intrării în funcţiune a masse ale poporului, (aplauze puternice).
mântul este al celor harnici, cei leneşi timp ce Rusia este pentru pace... Că nu unor mari întreprinderi, a noilor fa Trebue să producem atât, încât nu
plece unde vor", (aplauze puternice). tolerăm niciun fel de neutralitate şi im­ brici şl uzine, furnale, cuptoare, între­ numai să acooerim nevoile de materii
Fără îndoială, marilor proprietari ca­ prinderi chimice, a noilor centrale prime ale industriei ci să creăm re­
pitalişti din Statele Unite, care au n- punem executarea întocmai a exigen­ electrice, a marelui combinat metalur­ zerve de stat. Crearea rezervelor de stat
ţelor noastre... Că modul de viaţă ame­
caparat milioane c'e hectare de pământ, rican este o agitaţie înfrigurată care gic furnizat în întregime de Uniunea ane o însemnătate cu totul deosebită
ruinând pe micii fermieri şi punându-i pierde din vedere adevărurile elemen­ Sovietică, a centrului cinematografic pentru economia noastră naţională,
pe drumuri 13 căutare de lucru, nu le tare şi care este nevropată, neliniştită dela Buftea, a Combinatului „Casa pentru mărirea puterii de apăinaire a
vine la socoteală răspândirea în rându­ şi indezirabilă". Scânteii". Hidrocentrala „Vladimir Ilici patriei.
rile acestora din urmă a unor asemenea Lenin” ga alimenta cu energie noua in­ Întărind patria noastră, întărim for­
lozinci „subversive". Este ştiut că mi­ Trebue să recunoaştem că este o ca­ dustrie a Moldovei şi va chema la via ţele păcii, democraţiei şi socialismului
lioane de mici fermieri americani duc o racterizare destul de reuşită, (râsete, în­ ţă Întreaga regiune. Apele Dunării vor în frunte cu marea Uniune Sovietică.
existenţă mizerabdă, suferind adeseori sufleţire în toată sala). Scribilor bur­ înainta spre Mare prin canalul naviga­ Proiectul nostru de Constituţie exprimă
foamea, ca rezultat al concentrării pă­ ghezi le este peste putinţă să demon­ bil Dunăre-Marea Neagră ; vor apare cu toată vigoarea voinţa de pace a po­
mânturilor in mâinile mar'lor trusturi streze că jugul exploatării şi capitaliste oraşe noi, modeme, pe harta patriei. porului român, dorinţa sa de a-şi consa­
ţărani.
este rai pentru muncitori
cerealiere, in mintea lor ar putea că­ Va începe construirea canalului naviga­ cra toate forţele operei de construcţie’
păta consistenţă ideia că această 6tare Poate că domni' aceştia au uitat că bil Bucureşti-Dunăre, care va face ca paşnică. Noua Constituţie este prin esen­
de lucruri poate fi schimbată, deoarece muncitorii ş> ţăranii români au cunoscut Bucureştiul să devină port la mare. ţa sa o Constituţie a păcii. Totodată,
există ţări în care asemenea prefaceri pe propria lor piole binefacerile sistemu­ (aplauze însufleţite). Marile şi puterni­ poporul român este hotărât de a nu per­
lui capitalist. Iar cât priveşte stările de
e’au efectuat cu succes. lucruri actuale din lumea capitalistă, ele cele gospodării agricole socialiste vor mite niciun fel de amestec imperialist .
Tot atât de firesc este ca ziarele mo­ face câmpiile să rodească din belşug. în treburile ţării, de a păstra neatinse^
nopolurilor americane şt ale lorzilor en­ nu sunt de natură a atenua amintirile Zeci de mii de tractoare, combaine, se,- independenţa şi suveranitatea naţională*?
glezi să fie pline de nemulţumire faţă pe care ei le mai păstrează din trecutul cerătoare vor brăzda ogoarele patriei. (aplauze puternice).
de faptul că am izgonit pe capitalişti întunecat. Ţărănimea muncitoare va trece cu în­
cela putere, că am naţionalizat fabri­ Politica agresivă a guvernului ame­ credere crescândă la agricultura socia­ Tovarăşi,
cile şi am pus în fruntea lor muncitori. rican şi orientarea economiei spre răz­ listă, deoarece numai marea gospodărie
Boar nu ne puteam aştepta să ne laude boi au consecinţe dezastruoase asupra agricolă socialistă are posibilitatea să Noua Constituţie va o-W-solida regiim<
pentru asemenea ispravă, (râsete, îasu- nivelului de trai al masselor muncitoare întrebuinţeze maşini, să folosească cu­ nostru de democraţie, populară şi va
ileţire în toată sala). din Statele Unite. Până şi statistica ofi­ ceririle ştiinţei şi să dea astfel o mare constitui un instrument puternic al con­
Poate că domnii dela Washington şl cială. a cărei principală menire este să cantitate de prnducţleimarfă care să asi­
Londra ar dori să repunem pe moşieri prezinte situaţia în culori trandafirii, gure aprovizionarea din belşug a indu­ struirii socialismului în patria noastră.
şi capitalişti în drepturi, să le dăm nu poate ascunde scăderea progresivă a striei şi a oamenilor muncii şi bună­ Datoria de onoare a fiecărui cetăţean
înapoi moşiile şi fabricile după care tân­ nivelului c’e trai al oamenilor muncii. starea ţărănimii mimeitoare. Irigarea cinstit este 6ă respecte noua Constitu­
jesc şi 6ă punem din nou poporul sub Faţă de perioada dinainte de război, im­ Dobrogei, a câmpiei Dunării şi a regiu­ ţie şi să o apere ca lumina ochilor,
Jugul exploatării. Abia recent, delega­ pozitul pe salariu a crescut de 6 ori,
tul american în Consiliul de Securitate iar preţurile mărfurilor de larg consum nilor secetoase din Moldova pe baza u- deoarece ea este legea legilor .republicii
nc-a invitat să schimbăm orânduirea po­ se ridică dela o lună la alta. Ca rezul­ nui plan vast de muncă, valorificarea noastre. Ea oglindeşte marile biruinţi
litică după placul său, ca 6ă ne admită tat. trei sferturi din numărul familiilor Deltei Dunării pe ale cărei ogoare fer­ ale poporului român, descătuşat de sub
la O.N.U. Dar strugurii sunt prea acri, americane nu au asigurat nici minimul
domnilor imperialişti, (râsete generale, de trai, iar din acest număr 22,9 %i nu tile se pot cultiva plante industriale, le­ orice jug, liber şî stăpân pe soarta sa.
aplauze însufleţite). câştigă niciun sfert şi 13,7% nicio op­ gume, plante subtropicale etc„ sădirea Popor minunat, popor constructor al
Ieşirile ameninţătoare ale urmaşilor time din acest minim.. Totuşi muncito­ livezilor ce pomi fructiferi pe întreg vieţii noi, poporul român are tot drep­
lui Forrcstal nu pot intimida decât pe rii aceştia fac parte din categoria ce­ cuprinsul ţării, organizarea gospodării­ tul să privească cu mândrie patriotică
cei cu nervii slabi, deoarece este o ade­ lor privilegiaţi, riooarece au do lucru. lor speciale pentru leguminoase şi zar­ la noua Constituţie, oglindire a unor
vărată ne Imn ie 6ă te gândeşti în zilele Există însă în Statele Unite milioane de
noastre că ar mai putea fi întoarse la şomeri care rătăcesc de luni de zile în zavaturi, ridicarea producţiei de cerea- măreţe cuceriri econom'co-eociale.
cap'talism popoare care e’au eliberat de căutare c’e lucru. le-marfă a gospodăriilor individuale tre­ (aplauze însufleţite).
sub Jugul lui, care au cunoscut bucuria Situaţia masselor muncitoare din ţă­ bue să oonstitue baza pentru ridicarea Noua Constituţie va însufleţi poporul
vieţii libere şi au dobândit conştiinţa rile Europei occidentale este cu mult producţiei agricole a ţării. nostru la noi victorii în construirea
forţei lor de neînvins, (aplauze puter­ mal grea, deoarece economia lor mult 6ă pri­ orânduirii socialiste, pentru întărirea
nice). slăbită poartă povara excesiv de mare Poporul român are rireatul
Imperialiştii sunt adânc nemulţumiţi a înarmărilor şi a cheltuelilor militare vească cu încredere vidtoruil patriei. patriei şl a întregului lagăr al păcii şl
de faptul că noua Constituţie proclamă dictate de americani. Sub jugul clicii Imensele el zăcăminte carbonifere şi pe­ socialismului în frunte cu marea Unlu-i
cu toată vigoarea că prietenia şi alianţa fasciste a lui Tito, poporul iugoslav în­ trolifere, metalele, pădurile, izvoarele ne Sovietică, (aplauze puternice).
cu marea Uniune Sovietică, sprijinul şl dură lipsuri mari, fiind supus unor me­ Lsvorul marii forţe mobilizatoare ţi
ajutorul el desinteresat şl frăţesc asigu­ tode coloniale de exploatare şi regimu­ de gaze naturale, materiile prime ine­
ră Independenţa şl suveranitatea de 6tat, lui de muncă forţată în Moşul stăpâni­ puizabile pentru o puternică industrie organizatoare a noii Constituţii îl oon-
dezvoltarea şi înflorirea Republicii lor americani. chimică, milioanele de cai putere ale stHue ideile marxism-leninismului, Idei­
Populare Române. Deşi toate constituţiile acestor ţări apelor noastre — iată uriaşe bogăţii care le marelui geniu al omenirii muncitoare,
In dosul acestor scribi se văd apă­ burgheze se întrec în a proclama egali­ deschid perspective măreţe de c’esvol- tovarăşul STALIN. (aplauze furtunoase*
rând urechile trumonilor şl eisenhoweri- tatea de ctrepturi între toţi cetăţenii, Române, adunarea în picioare aclamă cu însufla-j
lor, care au devenit excepţional de sen­ nici măcar scribii burghezi stipendiaţi tane Republicii Populare
sibile la auzul cuvântului „Independen­ de trusturi nu pot ascunde că economia (aplauze furtunoase). ţire timp de mal multe minute In şir)*