Page 3 - Albina_1952_09
P. 3
A L B I N A 3
na
IO S IF R A N G H E T Pe drumul desvoltării
avutului obştesc
La 1 Septembrie a înce După eliberarea ţării noa în gospodăria colectivă
tat din viaţă ,după o lungă stre dc către glorioasa Ar
\ şi grea suferinţă, unul din mată Sovietică, < partidul din Mărgineni
vechii activişti ai partidu- încredinţează tovarăşului
. Iul, luptător dârz, plin de Iosif Rangheţ sarcini de In curtea gospodăriei colective ’difl
■ * abnegaţie şi devotament răspundere pe linie de Mărgineni, raionul Piatra-Neamţ 6
X pentru măreaţa cauză a partid şi de stat. mare forfotă. Campania pentru strâns
clasei muncitoare, membra La.Conferinţa Naţională gerea recoltei, predarea cotelor cătrri
stat, întreţinerea culturilor, se împle-»
-. supleant al Biroului Politic a P.C.R. din 1945, tov. teşte cu pregătirea pentru însămânţă-»
al Comitetului Central al Rangheţ este ales în C.C. rile.de toamnă. Iată pentru ce preşe-
i Partidului Muncitoresc Ro al P.C.R. Timp de câţiva dintele gospodăriei, tovarăşul Ion Agat»
mân, deputat al Marii Adu ani, până în anul 1948, el fiţei, nu are pic de astâmpăr. „Cori-»
nări Naţionale, tovarăşul munceşte în funcţia de şef trolul muncii e mama izbânzii" spund
Iosif Rangheţ. al Direcţiei Cadrelor a C.C. el.
Iosif Rangheţ s’a născut’ al partidului, luptând neo In faţa magaziei de cereale S gospd-
în anul 1904, în judeţul bosit pentru puritatea rân dăriei, tovarăşul Agafiţei supraveghea-»
Arad, din părinţi ţărani durilor partidului. ză depozitarea grâului. Cu tot timpul
neprielnic, recolta gospodăriei a fost
săraci. Ca tânăr muncitor Congresul Partidului mai mare ca a ţăranilor individuali cri
intră în 1920 în sindicat, Muncitoresc Român din peste 500 kg. la hectar. Datorită apli
participând la mai multa 1948 alege pe 1. Rangheţ cării regulilor agrotehnice şi celelalte!
acţiuni greviste, organizate în C.C. al P.M.R. Plenara culturi se prezintă bine.
sub conducerea partidului.
Comitetului Central îl alege Gospodăria colectivă din Mărglrierfl
In 1930 tov. I. Rangheţ membru supleant al Birou a luat fiinţă pe la sfârşitul anului
este primit în rândurile lui Politic. 1949. La început gospodăria era sără
Partidului Comunist din In anii 1949-50, tovară cuţă : 6 boi, 2 cai, 2 scrofiţe, câteva!
România. In anii grei de şul Rangheţ a muncit în căruţe vechi, acesta era inventarul gos’-
ilegalitate, oriunde îl tri podăriei. N’a fost uşor urcuşul sprd
funcţia de Preşedinte al desvoltarea avutului obştesc.
mite partidul, tov. Rangheţ Comisiei de Stat a Combu — Când am înfiinţat gospodăria' »
îndeplineşte cu credinţă stibililor. povesteşte tovarăşul Agafiţei —■ chia
sarcini de răspundere. In Partidul şi guvernul au burii spuneau peste lo t: „Sărăcia sd
1931 este membru al Comi dat o înaltă preţuire meri va ţine de capul vostru de-acuma‘'<
tetului Judeţean Arad al telor tovarăşului Iosif Ran ...Noi însă ne-am aşternut pe treabă.-
Partidului Comunist din gheţ în faţa poporului. El Şi apoi „unirea face puterea", aşa nei
România, în 1932 secretar a fost decorat cu ordinele învăţau tovarăşii activişti de partid
care veneau la noi.
al Comitetului raional Ora „Steaua R.P.R.“, „Apărarea La ferma de porci, Baci Costică,
dea, în 1933-1934 secretar al Comite de provocatori şi duşmani ai poporului Patriei", „Ordinul Muncii" şi cu Me responsabilul fermei, tocmai hrănea'
tului regional Cluj; mai târziu conduce Foriş-Cofler, munceşte activ pentru dalia pentru Eliberarea de sub jugul godănacii pentru a doua oară în acea
Comitetul regional al partidului din pregătirea lui 23 August 1944. fascist. zi.
Banat şi Valea Jiului. In perioada luptei ilegale a partidu In tovarăşul Rangheţ partidul pierde — Avem cu totul aproape 100 capetd
In timpul războiului antisovietic, î. lui, Iosif Rangheţ a fost de mai multe un conducător de seamă, devotat trup de porci. Dela înfiinţarea fermei am
Rangheţ duce o curajoasă muncă de ori arestat, supus unor bătăi sălbatice, şi suflet cauzei lui Lenin şi Staiin, un vândut vreo 30 porci şi nc-au adus
organizare a acţiunilor de sabotare a trimis Ia urmă de organele de sigu militant înfocat pentru ideia internaţio bani frumoşi. Avem de gând ca peste
criminalului război antisovietic. ranţă ale regimului burghezo:moşie- nalismului proletar, un luptător de 2 ani ferma de porci să numere 300
In anul 1943 este cooptat în Comt- resc. In toate împrejurărire el a dat frunte pentru întărirea statului de de capete. Pentru buna lor adăpostire,
. letul Central al Partidului Comunist. dovadă de un înalt spirit de clasă şi mocraţie populară, pentru socialism. vom face coteţe noi şi sănătoase.
In această calitate, tovarăşul Iosif devotament nemărginit faţă de lupta Memoria lui va rămâne veşnică în ini Intr’altă parte a curţii colectivei, 3
Rangheţ ia parte activă la demascarea partidului pentru libertatea şi fericirea mile oamenilor muncii din patria noa femee chema moţatele la „masa" obiş
şi înlăturarea din partid a grupului poporului muncitor. stră liberă. nuită. Ne îndreptăm paşii într’acolo,-
Cele 250 găini roşii ale fermei dc pă
sări sunt îngrijite după sfaturile zoo
tehnice şi aduc venituri mari. Ouăle
Tot satul în întovărăşire sunt vândute pe piaţă sau folosite în
comună, pentru îmbunătăţirea raselor
de găini.
De cu toamnă ţăranii muncitori se 110 familii care-! formează au ieşit chiaburului Ilie Stoica, care rămăsese
hotărîseră să-şi unească pământurile, în acelaş timp să se avânte în bătăi ia între ei şi nu-I aflaseră. încă. Acesta --- Moţatele astea ne-au adus venit
să facă întovărăşire. Printre cei 22 co muncilor de primăvară. In timpul pra- convinseşe pe Ion Bucur că întovărăşi anul trecut de 55.318 lei vechi, şi erau
munişti care umblaseră săptămâni dea- şilei se ajutau între ei, aşa cum nu mai rea are să-i aducă numai sărăcie şi că mai puţine la număr. Plănuim, şi pla
nul pentru noi e lege, să avem în doi
rândul din casă în caŞă şă. arate oa făcuseră niciodată. tot maj bine este şă rămână ia situaţia ani 1.000 păsări.' Pentru ele am înce
menilor adevărul, era şi comunistul Veni apoi vremea1 strânsului recoltei, lui dinainte. Demascarea şi gonirea
put să pregătim construcţia coteţelor!
l.t ■ aVă păştea nu Andrei., când frumuseţea, grânelor le făgăduia chiaburului Ilie Stoiea i-a făcut pe în aşa cum ne învaţă zootehmtnlmul.
i Dar în sat trăiau lângă el şl chia- rod bogat. Secerătorile-Iegători tri tovărăşiţi să-şi apere cm şi mai multă — Acum câteva luni am cumpăra!
l burii»S’au gândit să, intre şi ei în mise S.M.T. îşi învârteau parcă şi dârzenie viaţa lor cea nouă. Recolta
întovărăşire. Când la' 24 Martie ţă- mai voioase aripile prin lanurile proas dc pe pământul lucrat în întovărăşire, din veniturile noastre proprii 12 stupi,
’ rartii muncitori s’au unit, printre peţilor întovărăşiţi. Tractoarele des- cu maşini şi tractoare, a fost mai bo începutul prisăcii gospodăriei. Dar nri
cele 110 familii au. fost găsiţi în miriştiră imediat ogoarele. După treer, gată decât recolta de pe petecele de ne lăsăm bătuţi până nu facem suta.*
scrişi şi chiaburii Costea Constantin şi ei îşi predară de îndată cotele. Oamenii pământ lucrate de unul .singur altă Şi asta nu-i tot. Avem o fermă de
Dumitru Stoica. Au fost demascaţi şi încercau un nou fel de a simţi, de a dată. Ei au scos în mijlociu 1,200 kg. 200 oi, dintre care 140 cumpărate îri
goniţi aşa cum se hăitue lupii. Se apro. munci, de a trăi. Nu stătuseră la în grâu la hectar. După ce şi-nu predat
pia timpul însămânţărilor de primă doială să se ajute între ei, când unul cotele către stat, şi-au împărţit de pe primăvara asta, din veniturile noastre'
vară. Intovărăşiţii au încheiat contract rămânea în urmă. In timpul muncilor, arie grânele, luând fiecare după su strânse la Banca de stat. Oile ne voit
chiaburii făceau tot ce puteau ca să prafaţa adusă în întovărăşire. Frumoa aduce mare venit: lapte, carne, lână.
pentru lucrări cu S.M.T. Budeşti. Pri
taie avântul întovărăşiţilor. Se întâm se sunt deasemeni, culturile de tutun, Iată, până acum, am vândut muncitori
miseră seminţe selecţionate şi pentru plă atunci că Ion Bucur nu voia să
de bumbac, de floarea soarelui.
prima dată — decând se ştia satul Ne- muncească parcela ce-i fusese dată. In lor dela Piatra Neamţ 1.300 kg. brân
goeşti din regiunea Bucureşti,— cele curând ştiură că la mijloc este mâna C. CONSTANTIN ză. Mai avem şi pentru noi destulă, să
luăm la împărţirea veniturilor.
In viitor avem de gând să mă
In comuna Apoldul de Jos trebue grăbit treerişul rim numărul oilor la 500 şi să înfiin
ţăm o fermă cu 50 vaci, pentru cărei
ir Tri raionul Sebeş, regiunea Hune cratice, nu s’a îngrijit din timp să fie dat pe mâna justiţiei populare. Dea am şi început să construim un grajd
doara, lupta pentru terminarea treeri- procure cablul electric; Aceeaş răspun semeni, trebue să organizeze munca la trainic.
şului se duce din ce în ce mai îndâr dere o poartă şi pentru faptul că a tri arii mai temeinic. De exemplu, 'a Muncitorilor dela Piatra gospodăria
jit mis la una din ariile comunei Apoldul aria Nr. 1 treerişul se face cu înceti
Comuna Apoldul de Jos a rămas de Jos batoza abia în ziua de 26 Au neală, din cauza lipsei de oameni. Ba- le-a vândut zarzavaturi şi fructe, de pa
,însă mult în urmă cu treerişifl. Lipsa gust. tozarul Rafa Ilie, care nu-şi îngri cele 6 hectare de zarzavat şi 3 hectar»
' de organizare şi iniţiativă a sfatului Lipsa de vigilenţă a sfatului popular jeşte bine batoza, trebue să fie tras de pomi fructiferi.
popular a făcut ca din cele 8 arii, nu Apoldul de Jos a permis chiaburului la răspundere pentru cantităţile de Preşedintele se gândi puţin şl scoasa
mai 2 să fie electrificate, cu toate că Lupşa Samoilă să-şi trimită la aria din grâu care se pierd în pae; să se rân
ar fi fost posibilităţi materiale ca toate satul Sângătăul din Vale batoza nere duiască în aşa fel munca, încât să se din buzunarul hainei un carneţel. Aici
ariile să fie electrificate. O vină gravă erau trecute veniturile fermelor şl ate
în această privinţă o poartă şi sfatul parată, îngreunând foarte mult treeri- treere şi în timpul nopţii. Sfatul popu lierelor din gospodăria colectivă. Anul
popular raional Sebeş, care, încurcân- şul. Sfatul popular trebue să ia imediat lar poate trage foârtfe uşor fire electri trecut venitul a fost de 1.500.000 lei
du-se într’o serie de formalităţi biro măsuri ca chiaburul sabotor să ce ca să lumineze aria.
vechi, iar anul acesta, după o socoteală
provizorie, până acum s’a strâns un
in atenţia directorilor căminelor culturale venit de 55.000 lei.
Toate aceste frumoase realizări sunt
— Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al Partidului cunoscute de ţăranii muncitori din co
Muncitoresc Român privind pregătirea şi executarea la timp şi în bune condiţii a campaniei mună. Aproape 60 ţărani muncitori au
însămânţărilor, recoltărilor, colectărilor şi arăturilor de toamnă, pe care o publicăm în acest făcut oereri de intrare în gospodăria
număr al revistei, la pag. 4—5, se va citi Duminică 7 Septembrie a. c. la căminele culturale, colectivă.
casele de citit şi colţurile roşii din gospodăriile agricole colective.
AUREL MUNTEANU
