Page 30 - Albina_1952_09
P. 30
B A L B I N A
Oamenii muncii din patria noastră Întâmpină O nouă gospodărie colectivă
în raionul Mediaş
cel de al XlX-iea Congres al P. C. (b) al U.R.S.S. La sfârşitul lunii August, 38 familii colective a vorbit tovarăşul Iager Şte
de ţărani săraci şl mijlocaşi din comuna fan, prim secretar al comitetului raio
cu noi Înfăptuiri in munca Aţei, raionul Mediaş, s’au înscris de bu nal de partid, care a felicitat pe noii
năvoie şi au format gospodăria colec colectivişti şl le-a dat sfaturi preţioase
tivă ,,8 Martie". Preşedinte al gospo
pentru înflorirea şi întărirea continuă
dăriei colective a fost ales tovarăşul a tinerii gospodării colective.
Florea Dumitru. Baban Traian
Colectiviştii din comuna Luncani, Cu prilejul Inaugurării gospodăriei corespondent
raionul Turda Noi întovărăşiri agricole
îndeplinesc cu avânt muncile de toamnă
în raionul Turnu Măgurele
Auzi cum cântă, lele lofimă? — — Şi de data asta ne-ai luat-o îna In raionul Turnu Măgurele din re ţăranii muncitori din sat la gospodă
întrebă Lastău Lucre{ia pe colectivista inte, — se auzi glasul uneia dintre fete. giunea Bucureşti iau fiinţă tot mal ria agricolă colectivă „1907" din Slobo-
Şandru Iofima, făcându-şi mâna pâl Dar lasă, mai sunt ziie şi te-om întrece multe întovărăşiri agricole de lucrare zia-Măndra, unde s’au convins de bel
nie la ureche. Parcă-i vocea Silviei. noi 1 în comun a pământului. De curând s’au şugul colectiviştilor. Printre primii care
Vine dinspre câmp. In întreaga gospodărie agricolă co inaugurat întovărăşiri agricole în co au intrat in întovărăşire au fost tova
Şandru Iofima nu răspunde nimic. lectivă „Drum Nou“ din comuna Lun munele Salcia, Cărligaţi şi Băneasa. răşii Alexandru Prună, Gheorghe Do-
Ascultară o clipă şi apoi porniră în cani, raionul Turda, vueşte mai aprins In satul Salcia, de pildă, In întovă brică. Marin Laie, Ştefan Olmazu şi
grabă mal departe. clocotul muncii. Brigăzile de câmp ale răşirea agricolă s’au înscris 56 familii. alţii. După înfiinţare, preşedintele în
— Să ştii că iar a ajuns înaintea Iui Decei loan şi Nicoară Teodor nu Seară de seară, comitetul de iniţia tovărăşirii agricole „Voinţa", tovară
noastră! •—> încercă din nou Lucreţla s’au lăsat nici ele mai prejos. Ele şi-au tivă, în care era şi tovarăşul secretar şul Gheorghe Dobrică şi cu intovără-
să dea ghes vorbei. luat angajamentul că în cinstea Con al organizaţiei de bază P.M .R. Prună şiţii, au trecut imediat la o muncă sus
Melodia săltăreaţă se auzea din ce gresului al XlX-lea al P.C. (b) al Alexandru, a discutat îndelung despre ţinută. Intovărăşiţii au încheiat con
în ce mai bine. U.R.S.S., vor pregăti pentru arat până întovărăşire cu ţăranii muncitori, des- tracte cu S.M .T. din Putineiu. Astfel,
— E chiar e a ! — spuse atunci bă în 20 Septembrie, cele 30 hectare care bătănd statutul model al întovărăşirii ajutaţi de tractorişti, vor reuşi ca la
trâna. au fost folosite până acum pentru fâ- agricole. Deasemeni, tot în legătură cu anul, de pe cele 30 hectare grâu, 14
Deşi colectivista Iofima Şandru nu naţ, mărind astfel suprafaţa arabilă a aceasta s’au ţinut două adunări in ca hectare porumb, 5 hectare floarea soa
are decât 47 de ani, fetele ii spun bă gospodăriei. Şi într’adevăr, în după a- drul căminului cultural. Comitetul de relui şi 20 hectare bumbac să obţină
trâna, pentru vorba ei sfătoasă şi cum miaza zilei de 20 Septembrie angaja iniţiativă a organizat apoi o vizită cu recolte bogate.
pătată. mentul devenise de mult fapt îndepli
Colectiviştii din Luncani, lucrau de nit. Deosebită stăruinţă au pus în mun
o zi la culesul produselor iţe toamnă. că utemiştii Decei luliu şi Sânge-
Angajamentul luat în cinstea celui de ran Gheorghe. Pregătirile pentru în- 4,216 kg. grâu avans pentru o zi-muncă
al XlX-lea Congres al Partidului Co sâmânţăriie de toamnă sunt de-acum Gospodăria agricolă colectivă din co Dumitru, pentru oele 383 zlle-muncă
munist (b) al U.R.S.S., le dădea pu aproape terminate. Cele 50 hectare ce muna Păstrăveni, raionul Tg. Neamţ, făcute împreună cu familia sa, a
teri sporite în muncă. Când au ajuns ia urmează a fi însămânţate cu grâu sunt a obţinut anul acesta recolte bogate. luat 2.166 kg. cereale, dintre care nu
câmp, au găsit-o într’adevăr pe ute- gata pregătite. Arătura făcută cu trac Aplicând regulile agrotehnice la însă mai grâu 1692 kg. Colectivista Lucre-
mista Silvia Mocean, muncind. torul a fost executată Ia adâncimea de mânţatul cât şl la îngrijitul culturilor, ţia Anton a lucrat singură 200 ziie-
— Ce te-a adus în faptul dimineţii ? 18-20 cm., aşa cum prevede agromini- colectiviştii au scos 2.080 kg. grâu la muncă, iar împreună cu familia sa 385
o întrebă nedumerită lelea Iofima. mul. Vestea că va avea loc cel de al hectar faţă de 800 kg. cât au strâns zile-muncă, pentru care a primit numai
Tânăra, oprindu-se din cântat, privi XlX-lea Congres al Partidului Comu ţăranii cu gospodării individuale. După avans aproape 2.200 kg. cereale.
ce au fost achitate cotele către stat şl
Aceste frumoase rezultate au întărit
mirată. nist (b) al Uniunii Sovietice a dat noi datoriile către S.M.T., s’au împărţit a- încrederea ţăranilor cu gospodării indi
— Ei lele, parcă dumneata nu ştii. vansurile colectiviştilor, pe baza zilelor- viduale în superioritatea gospodăriei a-
Mai avem o mulţime de gătat. Timp imbolduri în muncă colectiviştilor din muncă făcute până la 1 August 1952. gricole colective.
este puţin şi vezi angajamentul acesta Luncani. Ei folosesc acest prilej pentru Ziua-muncă a fost plătită cu 4,216 kg. L. Ardeleanu
nu-i ca oricare. Trebuie să arătăm că a-şi manifesta dragostea şi încrederea grâu numai avans. Colectivistul Anuşca corespondent
cinstim prin munca noastră în chip cu ce o poartă Uniunii Sovietice, gloriosu
totul deosebit, măreţul eveniment care
va avea Ioc Ia Moscova. lui partid al lui Lenin şi Stalin, care cu Âu făcut arăturile de toamnă
Intre timp veniră şi celelalte colec mână sigură călăuzeşte poporul sovie
tiviste care făceau parte din echipă. tic pe drumul comunismului. Colectiviştii din satul Jupa, raionul bine, chiar în ziua executării lor. De
Caransebeş, aplicând regulile agroteh asemeni, colectiviştii au terminat ară
nice. au reuşit să termine arăturile de turile pentru grădina de zarzavat. O-
toamnă pe cele 28 hectare până la 10 dată cu arătura adâncă a fost dată sub
Aşa au pornit întrecerea socialistă Septembrie. Arătura a fost făcută după brazdă şi îngrăşămintea naturală.
agrominim, la o adâncime de 18—20
Leon Bohatir
la însământări centimetri. Arăturile au fost grăpate corespondent
Tri 'dimineaţa aceea ceţoasă de înce-' ’— Am eu grijă, dar vezi să nu se în
put de toamnă, colectiviştii din gos funde tuburile — îi răspunse Şofron. Mai multă răspundere
podăria agricolă colectivă „Elena Pa Şofron Hara şi Dengl Anton îşi vedeau
vai" din comuna Aradul Nou erau în calmi şi atenţi de treaba lor. Boabele în munca de achiziţii a produselor agricole
fierbere mai mult ca oricând. De mult cădeau în pământul negru în rânduri
fuseseră pregătite cele 8 semănători. drepte şi la egală distanţă, iar boroa- In raionul Tg. Jiu planul anual al în comunele Roşia de Jiu şi Şomăneşti.
Se triorase un vagon şi jumătate de nele netezeau ogorul. valorificărilor de produse agricole, se Deasemeni, recuperarea avansurilor nu
grâu, 2.300 kg. orz şi 240 kg. secară. Intr’un târziu Hara strigă : realizase până la data de 13 Septem s’a realizat decât în procent de 28 la
Intrecându-se, Blech Gheorghe şi Be- brie doar în procent de 15 la sută. A- sută până acum, mai fiind de recu
lingher Francisc, amândoi din brigada — Hei, Antoane, unde or fi rămas ccasta s’a putut întâmpla din cauză că perat un avans de peste 17.000 lei din
de tractorişti dela S.M.T., araseră a- Petreţ Tudor şi oamenii Iui ? U.R.C.C. Tg. Jiu a încheiat contracte anul 1951.
proape câte 30 hectare fiecare, în 6 Dengl Anton privi în urmă. Acolo, cu diferite comune, dar nu a urmărit O altă lipsă gravă a U.R.C.C. Tg.
zile. Ia cotitură, la capul ogorului, în ur îndeaproape şi la timp respectarea lor. Jiu mai este şi aceea că a încheiat
Acum câteva zile, într’o adunare ţi mă se vedea grupa lui Petreţ Tudor. Nefiind controlate, cooperativele din contracte şi cu chiaburii. Cazuri ca
nută în cadrul gospodăriei, colectiviştii — Le-am luat-o înainte, se înveseli comunele Pincoasa, Fărcăşeni, Peşlea- acestea se pot întâlni în comunele Moi,
şi-au luat angajamentul ca în cins Bâc Mihai, care conducea maşina. A- na-Jiu, etc., nu s’au preocupat deloc de Fărcăşeşti şi altele.
tea Congresului al XlX-lea al P.C. (b) poi tăcură şi-şi continuară munca. problema valorificărilor. Sfatul popular raional trebue să ia
al U .R.S.S. să termine înainte de vre ...Când să întoarcă maşina sa la co Deşi s’au încheiat contracte cu mulţi imediat măsuri pentru înlăturarea a-
me cu însămânţatul celor 120 hectare titură, Petreţ Tudor strigă deodată lui producători şi s’au dat avansuri însem cestor lipsuri.
I. Sbârciog
cu semănături de toamnă. Pentru a- Lazăr Partenie, care mâna caii. nate, nu s’a valorificat până acum a- ■•wţMs corespondent
ceasta, s’a făcut un plan de organizare — Stai, că mi s’au înfundat nişte proape nimic, aşa cum s’a întâmplat
a muncii celor două brigăzi. Fiecare tuburil
brigadă a fost împărţită în patru e- începu în grabă să cerceteze maşina, Să fie îndeplinit planul de colectare
chipe, după numărul semănătorilor, iar în timpul acesta Mihuţescu Eremia
fiecare echipă având de însămânţat şi Lazăr Partenie îşi aprinseră câte o a laptelui în comuna Movilenl
parcela sa. ţigară. Comitetul executiv al sfatului popular Această atitudine de nepăsare nu mai
...Primele maşini care au început să — Uite că vine Dengl Anton, vorbi al comunei Movileni, raionul Tecuci, dă poate fi îngăduită. Organele C.S.C.-ulut
semene, au fost ale lui Dengl Anton din Mihuţescu. Dengl Anton venea să le dovadă de o gravă lipsă de grijă pen şi comitetul executiv al sfatului popular
brigada I-a şi Petreţ Tudor, din bri dea ajutor. Astfel reuşi Petreţ să des tru îndeplinirea planului de colectări. din comuna Movileni trebue să ia mă
gada a doua. Erau în întrecere. Una funde tuburile maşinii sale. Aşa se explică faptul că până la 15 suri cât mai grabnice pentru îndeplini
Septembrie planul anual de colectare a rea sută la sută a planului de colectare
lângă alta porniră dealungul ogorului — Mai multă grijă la tuburi, — îl
laptelui a fost îndeplinit abia 37 la sulă. a laptelui. Să se ia deasemenea măsuri
cale de aproape 2 kilometri. Se înşi- sfătui Dengl, care se depărta spre ma Comitetul executiv al sfatului popular împotriva chiaburilor care încearcă să
ruiră în curând şi celelalte maşini. Stră şina sa. In curând porni să însămân a dat dovadă de o condamnabilă îngă se sustragă dela achitarea obligaţiilor
bătuseră de două ori ogorul dealungul ţeze şi maşina Iui Petreţ. duinţă faţă de chiaburi. N ’a controlat
cum îşi fac datoria colectorii Ghionea către stat.
lui, dar cele 2 semănători nu se depăr-' — Nu-i mai ajungem, se posomori Ion şi Pantaze Grigore. Nefiind con Sfatul popular raional şl colectorii
tau una de alta. Dengl Anton, respon Partenie. trolaţi, aceştia la rândul lor au îngăduit să controleze zilnic felul cum se inde-
sabilul maşinei, urmărea atent ca boa — Ne-a lăsat în urmă de tot. Dar nu ca chiaburii să se sustragă dela colec plinesc colectările de lapte şi să tragă
bele să nu înece tuburile semănătorii te îngriji, îl ajungem noi, — îl linişti tările de lapte. Sunt chiaburi ca Sonu
Neculai, Gavrilă Neculai şi alţii, care la răspundere pe acei ce manifestă în
sale. Apoi spunea din când în când Petreţ. . ■ au achitat foarte puţin din cotele de găduinţă faţă de chiaburii sabotori.
lui Hara Şofron : v Astfel au pornit întrecerea socialistă
lapte datorate statului, iar chiaburoaica
— Bagă de se.amă, poartă caii cu 'membrii gospodăriei agricole „Elena Sultana Sonu nu a predat până în pre Mihăescu Emanoil
grijă, că ne ia înainte Petret • PâvelV ’ ' zent nimic. corespondent