Page 31 - Albina_1952_09

A L B I N A 7
w w w g a

In întâmpinarea Congresului comitetelor de luptă pentrn pace Sarcini importante

Realegerea comitetului de luptă pentru pace pentru activiştii culturali

din Răscruci-Sherla de ION ŢIBULEAC
Directorul Direcţiei Cămine Culturale
din Comitetul pentru Aşezămintele Culturale
Şi în Duminica aceasta ca în atâtea Cele spuse de brigadier au străbă­
altele, sala căminului cultural din satul tut adânc în inima fiecăruia. Glasuri Ţărănimea muncitoare, alături de oa­ nizeze audiţii radiofonice colective â
Răscruci, raionul Gherla, era, plină de tot mai numeroase s’au făcut auzite, menii muncii de pe tot cuprinsul pa- emisiunilor pentru sate: emisiunea pen­
oameni. Când colectivistul Kovacs înfierând planurile mârşave ale impe­ trei noastre, răspunde cu dragoste şi tru căminele culturale, emisiunea pen­
Francisc, preşedintele comitetului de rialiştilor americani. Mulţi din adunare cu avânt chemărilor partidului şi guver­ tru ţărănimea muncitoare, emisiunea
luptă pentru pace, îşi începu darea de şi-au luat sarcina de a lupta cu puteri nului, menite să schimbe înfăţişarea pentru gospodăriile colective, emisiu­
seamă asupra activităţii desfăşurate pe sporite pentru biruinţa păcii. Nenumă­ patriei noastre, să apere bunul cel mai nea pentru S.M.T., întovărăşiri şi gos­
un an întreg, sutele de oameni aflaţi raţi cetăţeni din sală şi-au arătat ura de preţ, pacea. podării de Stat.
de faţă îşi îndreptară atenţia spre tri­ lor neîmpăcată ce-o poartă imperialiş­ In ţara noastră se desfăşoară o sea­ La serile culturale să fie invitaţi teh­
bună. Cei peste 500 ţărani muncitori şi tilor americani care pustiesc pământul mă de acţiuni importante, acţiuni la nicieni, ingineri, învăţători, medici, co­
colectivişti ascultau cu luare aminte, Coreei. Ei au cerut ca să se pună cât reuşita cărora căminele culturale pot lectivişti fruntaşi. In cadrul acestor
căci fiecare cuvânt le amintea de fapte mai curând capăt războiului de cotro­ şi trebue să contribue din plin. seri să se vorbească despre marile cu­
la care luaseră că toţii parte. pire pornit de ucigaşii americani. Activitatea căminelor culturale, a ca­ ceriri ale poporului nostru, despre mă­
Terminarea secerişului şi treerişului Ceru apoi cuvântul colectivistul Pop selor de citit şi colţurilor roşii din reţele realizări ale Uniunii Sovietice.
înainte de vreme, predarea cotelor cu­ Teodor. gospodăriile agricole colective, gospo­ Tot în cadrul serilor culturale să fie
venite statului, serbările date la că­ — Apoi vedeţi oameni buni, frumos dăriile agricole de stat şi staţiunile de invitaţi şi ţăranii muncitori care au vi­
minul cultural, colecta pentru ajutora­ lucru că s’a arătat aci ce-am făcut până maşini şi tractoare, în această perioa­ zitat Uniunea Sovietică, pentru ca
rea poporului coreean, adunările însu­ acum pentru apărarea păcii, pentru dă, trebue să fie puternic legate de sus­ aceştia să arate prin exemple concrete
fleţite închinate luptei pentru pace, de­ ducerea la îndeplinire a hotărîrilor luate ţinerea campaniei muncilor agricole de felul cum este organizată agricultura
mascarea chiaburilor care voiseră să de Consiliul Mondial al Păcii. Dar ve­ toamnă, de pregătirea şi sărbătorirea sovietică, să vorbească despre traiul
se strecoare în gospodăria colectivă, deţi voi, noi trebue să arătăm că n’am Lunei Prietenei Româno-Sovietice şi îmbelşugat al colhoznicilor.
toate le făcuseră împreună. In toate a- făcut încă destul pentru a ne număra popularizarea importanţei Congresului Căminele culturale trebue să sprijine
ceste acţiuni, printre cei dintâi s’au printre fruntaşi în lupta pentru apăra­ comitetelor de luptă pentru pace din organizarea cursurilor populare de lim­
aflat şi membrii comitetului de luptă rea păcii. N’am făcut ca’n inima fie­ ţara noastră. ba rusă, cursurile agrotehnice organi­
pentru pace. cărui om cinstit din sat să pătrundă Activiştii culturali dela sate au da­ zate în sectorul socialist al agricultu­
Preşedintele a înfăţişat în cuvânta­ hotărîrea nestrămutată că stă în pute­ toria să contribue din plin Ia organi­ rii şi să organizeze în acelaş timp cât
rea sa încercările netrebnice ale aţâ­ rile noastre, ale celor mulţi, să apă­ zarea muncii culturale în aşa fel, în­ mai multe cercuri agrozootehnice.
ţătorilor la război de a întinde urgia răm cauza păcii. Socot- că trebue să cât să mobilizeze în desfăşurarea aces­ O grijă deosebită trebue să acorde
războiului în omenire. Dar împotriva luptăm mai aprig pentru salvarea pă­ tor acţiuni întreaga masă a ţărănimii căminele culturale sprijinirii şi popu­
planurilor războinice ale imperialiştilor cii. Pentru aceasta, eu îmi iau angaja­ muncitoare. larizării întrecerilor patriotice dintre co­
se ridică puternica oaste a sutelor de mentul ca să fac cunoscut tuturor oa­ In cadrul manifestărilor instituţiilor mune. Deasemeni, colţurile roşii să
milioane de luptători pentru pace. menilor cinstiţi de pe uliţa mea hotă- popularizeze întrecerile socialiste din
Forţa lor e de neînvins, pentrucă au în rîrile Consilului Mondial al Păcii. Vo! culturale săteşti trebue să se organizeze gospodăriile agricole colective şi meto­
conferinţe în care să se lămurească im­
frunte cetatea de neînfrânt a păcii, munci cu mai mult spor alături de toţi portanţa îndeplinirii la timp a munci­ dele înaintate de muncă ale colectiviş­
Uniunea Sovietică. După ce preşedin­ colectiviştii, astfel ca până la 10 Oc­ lor agricole de toamnă, să se arate re­ tilor.
tele termină darea de seamă, colecti­ tombrie să termin aratul. cunoştinţa şi dragostea poporului nos­ In desfăşurarea acestor acţiuni bi­
vistul Fulekţ Francisc, brigadier în La angajamentul lui Pop Teodor s’au tru pentru marea Uniune Sovietică şi bliotecarii săteşti au sarcina de a or­
gospodăria colectivă, luă cuvântul : unit şi alţi membri ai gospodăriei, ca pentru tovarăşul Stalin şi să se scoa­ ganiza şi intensifica cititul individual
— După cum bine ştim cu toţii, a- Novac Ion şi Koloş Andrei. Brigadie­ tă în evidenţă însemnătatea Congresu­ şi colectiv, folosind toate mijloacele
dunarea aceasta nu-i ca toate celelalte. rul Borsoi Ştefan a ţinut să arate că lui comitetelor de luptă pentru pace din pentru popularizarea şi difuzarea cărţii
E o adunare în care noi ne angajăm îşi ia angajamentul în numele brigăzii ţara noastră. în masă.
să luptăm cu mai multă stăruinţă în a treia să mobilizeze pe toţi colecti­ Conducerile instituţiilor culturale să­ Căminele culturale trebue să întă­
întâmpinarea Congresului comitetelor viştii care, începând dela 22 Septem­ rească în conştiinţa ţăranilor muncitori
de luptă pentru pace, care se va ţine în brie, să înceapă însămânţatul grâului teşti trebue să organizeze Ia căminele vigilenţa revoluţionară pentru a pre­
ţara noastră între 14—16 Noembrie. şi până la 15 Octombrie să termine în- culturale, la colţurile roşii, la cercurile întâmpina şi demasca la timp unelti-
de citit, desbaterea largă a Hotărîrii
Se cade deci să ne gândim la viaţa sămânţările. rile ticăloase ale chiaburilor şi ale co­
noastră paşnică, Ia traiul tot mai îm­ După aceea s’a trecut la realegerea Consiliului de Miniştri şi a C.C. al zilor lor de topor.
P.M.R. cu privire la campania agricolă
belşugat pe care îl ducem cei care ne­ comitetului de luptă pentru pace. Mem- • de toamnă, precum şi a tuturor mate­ Rentru a asigura succesul deplin al
am unit în gospodăria colectivă. Şi brii noului comitet şi-au luat angaja­ rialelor publicate în „Scânteia" şi în ce- acestor importante acţiuni, conducerile
rând' pe rând el arătă dragostea cu mentul să înceapă o largă campanie instituţiilor culturale săteşti trebue
care au muncit colectiviştii pentru în­ de popularizare a Congresului comite­ lelate ziare în legătură cu sărbătorirea să-şi întocmească planuri concrete de
Lunei Prieteniei Româno-Sovietice şi
florirea gospodăriei şi îndestularea ca­ telor de luptă pentru pace din R.P.R. pregătirea Congresului comitetelor de muncă cu sarcini precise, repartizate
selor lor, pentru întărirea patriei. Noi pe sectoare de activitate şi activişti.
nu vrem ca acest mugure de viaţă din 14—16 Noembrie şi a Congresului luptă pentru pace. Muncind cu râvnă, organizat, apli­
nouă să ne fie pârjolit de urgia răz­ Popoarelor pentru Apărarea Păcii, care La căminele culturale să se organi­ când instrucţiunile Comitetului pentru
boiului pe care vor să-I pună la cale se va ţine în Decembrie la Viena. zeze informarea politică a ţăranilor Aşezămintele Culturale, instituţiile cu! •
americanii şi şleahta lor de slugoi de Adunarea a împuternicit pe tovară­ muncitori, să se scoată in evidenţă for­ turale din satele noastre vor contribui
teapa Iui Tito. Dar nu este deajuns să şul Kovacs Francis ca delegat al satu­ ţa de nebiruit a lagărului păcii şi să în măsură hotărîtoare la educarea ţă­
ne arătăm dorinţa noastră de a trăi fie demascată faţa hidoasă a imperia­ rănimii noastre muncitoare, la transfor­
în pace, trebue să luptăm ca să men­ lui pentru conferinţa raională a comi­ lismului americano-englez. marea socialistă a agriculturii, la lup­
ţinem şi să apărăm pacea. tetelor de luptă pentru pace. Căminele culturale trebue să orga­ ta pentru menţinerea şi întărirea păcii.

0 mare adunare de a introna robia „modului de viaţă
american".
a partizanilor păcii din Asia, In ultimele două săptămâni imperia­
liştii au păşit la acţiuni şi mai provo-
ia Pekin
cătoare. l-a 13 Septembrie au început
La sfârşitul acestei luni, Pekinul, în Marea Baltică manevrele forţelor
capitala Republicii Populare Chineze, cii, popoarele Asiei luptă şi contra co­ lor pentru apărarea păcii şi unul din militare ale blocului Atlanticului de
va găzdui pe trimişii popoarelor din tropitorilor colonialişti. cele mai însemnate evenimente în pre­ Nord, în apropierea ţărmurilor R. P.
Asia şi din jurul Pacificului. Aci va Pregătirile ce-au avut loc în toate ţă­ gătirea marelui Congres al popoarelor Polone, R. D. Germane şi Uniunii So­
avea loc Congresul partizanilor păcii rile care iau parte la ixmgres, dove­ pentru apărarea păcii ce se va ţine în vietice. Tot cam in aceeaş vreme gene-
din ţările Asiei şi zona Pacificului. desc interesul cu care aşteaptă po­ Decembrie la Viena. ralul-ciumă Ridgvvay şi puţin în urma
Reprezentanţi ai popoarelor din 32 poarele Asiei şi din jurul Pacificului lui mareşalul englez Montgomery au
de ţări, adică a două treimi din în­ această mare adunare a lor. Cu prile­ Manevrele războinice inspectat şi luat parte la manevrele mi­
treaga populaţie a globului pământesc, jul adunărilor, meetingurilor şi demon­ litare ale armatei turceşti. Călăul
se întâlnesc pentru a discuta împreună straţiilor, sutele de milioane de parti­ ale imperialiştilor Ridgway şi amicul său englez au ţinut
problema apărării şi menţinerii păcii zani ai păcii s’au arătat hotărîţi să îndeosebi să inspecteze regiunea dela
in această parte a lumii. lupte fără preget împotriva aţâţătorilor Când din gura unei căpetenii sau graniţa dintre Turcia şi Uniunea So­
Imperialiştii americani pornind răz­ la război. La Congresul partizanilor unelte imperialiste auzi pomenindu-se vietică.
boiul lor de jaf împotriva eroicului păcii pe întreaga Indie, ţinut de cu­ cuvintele de „apărare" sau „pace", în­ Păşind la asemenea acţiuni deadrep-
popor coreean, ameninţă să întindă rând, doctorul Kitcilev, preşedintele totdeauna înţelegi că este vorba de pre­ tul provocătoare, imperialiştii urmăresc
gătiri războinice, că se pune la cale pedeoparte să aţâţe şi mai mult la
pârjolul măcelului şi asupra celorlalte Consiliului Păcii, a spus: „Dacă se uciderea a milioane de oameni. război pe slugoii lor iar pe de altă
ţări din Asia şi din jurul Pacificului. vor face încercări pentru atragerea In­ Dela un timp însă imperialiştii au parte gândesc că în felul acesta pot
Ameninţarea războiului a devenit mai diei într’un nou război mondial, po­ aruncat cu totul laoparte pielea de oaie intimida Uniunea Sovietică şi ţările de
vădită de când imperialiştii americani porul indian va opune o rezistenţă e- şi s’au prezentat în adevărata lor piele, democraţie populară.
Aceste acţiuni războinice ale im­
încheind la San Francisco tratatul se­ roică şi nu va participa la un astfel piele de lup, înlocuindu-şi glasul pre­ perialiştilor n’au reuşit decât să le
parat cu Japonia, prefac această ţară de război". făcut de miei nevinovaţi, în urletul de atragă şi mai mult ura popoarelor. Mi­
într’o bază militară de atac. Aţâţătorii La Congres se vor discuta probleme pradă al lupului pornit să sfâşie. Ei- lioanele de oameni simpli din ţările a-
la război se sbat acum să înjghebeze ca : asigurarea libertăţii, independen­ senhower, candidatul partidului repu­ flate sub călcâiul american îşi spun tot
în grabă un pact războinic al Pacifi­ ţei şi păcii popoarelor din Asia şi din blican la preşedinţia Statelor Unite a mai răspicat cuvântul: „Nu ne vom
lăsa târiţi în aventurile sângeroase ale
cului, asemeni pactului Atlanticului de jurul Pacificului; interzicerea folosirii rostit la 25 August un discurs dea- miliardarilor americani", „Americani,
Nord. armei atomice, bacteriologice, chimice: dreptul provocător. El a desvăluit în căraţi-vă acasă”. Cât priveşte celălalt
Pe lângă ameninţarea războiului, încetarea remilitarizării Japoniei; re­ cuvântarea sa scopurile războinice pe ţel urmărit de imperialişti, socoteala
multe din popoarele din această parte glementarea paşnică a problemei co­ care le urmăresc bogătaşii americani. lor este deadreptul neghioabă. Uniu­
a lumii mai au de îndurat şi jugul reene şi a tuturor problemelor care pri­ Imperialiştii americani au vorbit prin nea Sovietică şi ţările de democraţie
greu şi împovărător al colonialiştilor vesc pacea în acea parte a lumii. glasul lui Eisenhower despre poftele populară nu pot fi intimidate. Popoare­
le acestor ţări muncind mai însufleţite
americani, englezi, francezi, olandezi. Congresul dela Pekin va însemna o lor nesăţioase de a cotropi prin război pe tărîmul construcţiei paşnice, veghea­
Iată dece luptând pentru apărarea pă­ deosebită contribuţie în lupta popoare­ ţările care Ii s’au smuls din ghiare şl ză cu tărie la apărarea păcii.