Page 32 - Albina_1952_09

8 A L B I N A

C 5J HAZ §1 CU T A L C

In Consiliu! de Securitate o parte din delegaţi, slugi ale bogătaşilor
americani, au votat împotriva propunerii sovietice de a se primi deodată C e a r t a
în O.N.U. 14 state: Albania, Republica Populară Mongolă, Ungaria, Degeaba scria Ion Iţă acasă scrisoare — Pe unde-ml umbli 7 a sărit Pătru
Bulgaria, România, Austria, Ceylon, Transiordania, Libia, Nepalul, Ita­ după scrisoare: „de oe nu vreţi să în­ cu gura când a văzut-o Intrând.
văţaţi carte, că uite în sat la noi s’a Femela a tăcut şi ea, aşa cum tăcea
lia, Finlanda, Portugalia şi Irlanda, deschis şcoala şl pentru alde dumnea­ Pătru altădată. De atunci în multe seri
voastră I , că oel doi părinţi al Iul, a tăcut Zamfira, când Pătru o întreba
Pătru şl Zamfira, o făceau pe surzii. pe unde umblă serile.
O singură dată Pătru a zis şugubăţ: — Nu cumva şl tu... a lsbucnlt oda­
„La ce ne trebue carte la bătrâneţe 7 tă Pătru, dar s’a oprit parcă aducân-
Să ştim a număra dinţii care-l mal du-şt aminte de ceva.
avem ?...“ S'a mirat şl Zamfira de aceste vorbe.
De când Ion Iţă s’a dus în cătănie — Ce 7 l-a întrebat ea.
începură a curge gârlă scrisorile deta — Nu, nimic... se încurcă Pătru.
el. Numai ce-i vedeai pe Pătru ori pe Vream să zic că... ţl-ol fi găsit poate
Zamfira că se duc la învăţător să Ie prin 6at vreun ibovnic...
tălmăcească slovele băiatului. Şl învă­ Atâta l-a trebuit Iul Pătru, ca să-şl
ţătorul parcă era înţeles cu loniţă: me­ aprindă paie’n cap cu ea. După ce l-a
reu le vorbea şl el de învăţătură. Zam­ ocărit bine, a trecut în camera cealaltă
fira îl răspundea într’o doară: „Dac’a şl n’a mai vorbit cu el decât după o
veni şl omul meu, merg 1“ Iar Pătru săptămână.
zâmbea sub mustăţi şl spunea şl el cu După câteva zile dela cearta lor. Io-
îndoială: „Să meargă întâi muierea,
că altfel râde de mine pe urmă 1" nlţă a primit două scrisori de acasă.
Iată însă că într’o bună zl. fără 6 S’a minunat şl el cine le-o fl 6crts. In-
pricină prea cunoscută, începu cearta tr’una scria:
în casă. Şi poate că numai ceasul pe „Dragul tatei, află că sunt sănătos,
care Pătru îl cumpărase dela târg acum dar ara un necaz cu matcă-ta,.— îl
câteva zile era cu pricina. Zamfira se spunea el spre sfârşitul scrisorii. După
obişnuise ca toată ziulica 6ă se uite la ce că ea nu vrea să înveţe carte, nu
mine. S ’o
mă lasă nici pe
muştru-
el. într’o seară a văzut că trecuse de lueştl bine într’o scrisoare şl tu“ .
ora 10 şl Pătru al el nu era acasă. S’a
întors peste puţină vreme. Plecase de In cealaltă. Zamfira scria :
pe la ora 7. Spusese că 6e duce prin „Află dragul mamei, că taică-tău îşi
vecini 6ă mai sporovăiască. cam face de cap. Deabia am învăţat să
— îmi umblaşl teleleu pe ullţl, haI7 scriu niţel şl el nu mă mal lasă la
îl luă ea la rost cum Intră în casă. şcoală. Te rog să-l scrii şl tu o scri­
Unde-al fost până acum ? soare".
— El, dar ce-i aşa de târziu 7 începu Pătru şl Zamfira nu ştiau unul de
Pătru să se apere. scrisoarea altuia. Până la urmă s'au
— Păi uite, ceasul e aproape 11. dat de gol când a venit scrisoare deiu
Asta înseamnă că nu-il târziu 7 Dacă băiat. Când a văzut-o, Pătru s’a repezit
ml-al fi făcut asta la tinereţe, băgăm la e a :
hârtiile de despărţire. — Ce te bagi tu? — l-a luat Zamfiri
Pătru a tăcut chitic. Când s’a culcat, la rost. Vrei să te uiţi ca mâţa'n ca­
a privit încruntat la ceas, mormăind : lendar îri ea 7 Lasă-mă să ţl-o citesc eu
— Mă dăduşi de gol. rugina naibii. — Ia te uită cine face pe învăţata !
Până m'ol supăra într’o 6eară mal rău, Eu dacă vrei, îţi citesc şi în hrisoavele
c’apol îţi fac eu bucata... franţuzeşti, d’apoi o scrisoare ca asia I
De atunci Pătru când pleca de aca­ Până la urmă au citit scrisoarea îm­
să dădea ceasul în urmă cu câteva ore, preună. Băiatul le mulţumea că i-au ur­
fără ca să-l vadă Zamfira. într’o seară mat sfatul şl în acceaş seară Zamfira
însă, pe când ceasul era aproape 11, şl Pătru au plecat împreună la şcoala,
Pătru se întoarse acasă. Spre mirarea ca doi şcolari cuminţi...
iul. Zamfira nu-1 mal luă la rost, fiind­ y
că nu era acasă. V. D. Popa
Cămin cultural sau... magazie?
Bătrânul fermier american Robert Crips. Trebue să închiriez! numai dela
Long tntârziase cu aratul nenorocitei Fordson. Sfatul popular din comuna Peclul Nou, regiunea Timişoara, a dat
sale bucăţi de pământ care-l mai rămă­ — Păi tractorul lui se strică din oră dispoziţie ca In localul căminului cultural să se depoziteze cereale.
sese. Deaceea, îşi făcu într'o zl soco­ în oră. Ce să fac cu el ?
teala că în schimbul unei poliţe ar putea — Nu ştiu cum e tractorul, dar ştiu — „Nu s’a mai golit căminul Stau cu toţii pe-afară
obţine dela cămătarul din orăşelul apro­ că am o convenţie cu el : nu dau bani Stă cu lacăt şi acuma. Şi cu jind privesc pe geam
piat ceva bani, cu care să închirieze un pentru împrumutat tractoare decât dacă Fra(ii dela sfat se vede, Un flăcău fruntaş la horă
tractor. După ce străbătu 100 k'lometri îmi semnezi că îl iei dela el. S’au cam întrecut cu gluma. Spune trist şi plin de-alean :
pe Jos, ajunse în oraş noaptea târziu. Long se supără. înjură, se ciorovăi
Dimineaţa, cămătarul Crips îl primj cu mult, dar până la urmă trebui să treacă Festival n’a fost de-o lună —„De’n cămin mai şade grâul
Căminu-i de şoareci plin.J’
bunăvoinţă, cerretându-1 pe ascuns cu şi asta în act. Frafilor, să luaţi aminte
Cam aşa grăiau flăcăii
ochii săi şireţi de vulpe. — Ştii, — spuse Crips într'o doară, Ce păşeau către cămin. La serbări, la coruri, dansuri
Ne iau şoarecii ’nainte t“
— Bine bătrâne Robert, — II spuse şl bagă actul încheiat în buzunar, — de
Crips, primesc târgul. Iţi dau 200 dolari fapt ai putea să vii ca să ei banii peste AUREL BABEANU
şi-mi iscăleşti hârtia asta. Dacă până la vreo patru zile...
toamnă, în Octombrie, nu-mi aduci 250 Robert Long simţi că-I fierbe sângele
c'olarl. pământul e al meu de mânie. „Economiile" chiaburului
Robert Long Iscăli hârtia oftând şl — Peste patru zile nu mal am ce faCe
trase din lulea cu năduf. cu tractorul şi nici cu banii tăi. Chiaburul Dumitru Mladin rdin Budu- urmă chiaburul nu avu ce face şl puse
— Adă banii, — spuse el grăbit. — Ei lasă că nu-i mare lucru 4 zilei... halea, comuna Şomăneşti, raionul Tg. un băiat de pază la gura beciului.
— Stal niţel, — îl linişti cămătarul. — Dă-mi hârtia înapoi. — strigă Long Jiu îşi făcuse In tinereţe o pivnifă bună — Ce faci tu măi, acolo lângă uşă ? îl
De oe te grăbeşti ?... Ce vrei să se­ furios. — Nu mai Iau nimic dela tine, şt încăpătoare. Nici nu mai era în sat întrebau băeţii pe feciorul chiaburului.
meni 7 hoţule I una la fel ca a lui. Putea să bage In ea — Avem nişte iepuri In beci şi-i păzesc
— Grâu I Crips se feri într'o parte : roadele pe care le strângeau atunci 30 de să nu fugă afară. nu-i
săraci şi mijlocaşi într'o toamnă. De un
Ţăranii muncitori au simţit că
— Aşa I Grâu careva6ăzlcă... Atunci — Nu pot să ţl-o mai dau. dragul lucru insă nu-şl dăduse seama până acum treabă curată la mijloc şi într’o zt Mari'a
va trebui să-mi dai şi 50 kg. grâu. meu... E un act legal care de acum chiaburul: că în pivnifă ar putea încăpea Grigore, colector şef dela C.S.C.-Tg Jiu
— Cum. peste dobândă 7 încolo e în proprietatea mea. Dacă şi o clae de cositură de ovăz. Dar îi veni a intrat in ogrăda chiaburului. A venit 'u
— Sigur, doar nu crezi că pot îm­ nu-ţl convine, mergem la Judecătorie in cap şi ideea asta năstruşnică. mat mulţi oameni să facă o... vizită prin
Tocmai se întorcea dela seceratul ovă­ beci.
prumuta bani aşa... pe un petec de Acolo fiul meu, Karl, îţi va face desigur zului. când chiaburoaica îi spuse Ingrijo- — Nu intraţi înăuntru, — le-a strigat
hârtie. „dreptate". rută: disperat chiaburul, că-mi speriaţi iepurii
Robert Long se gândi puţin : nu voia Robert ştia că dacă o să mea’-gă la — Ce ne facem bărbate cu ovăzul de pe şi nu-t mal prind.
să-şi piardă timpul. 11 ştia pe cămătar Judecătorie, n’o să facă nimic. locul ăsta ? La arie nu-l putem duce, — Nu-i nimic, — li spuse un ţăran, —
că-l încăpăţânat ca un catâr. — „Dă-mi ban'i I Vrei 6ă mă laşi mu­ că pământul nu-i declarat. Nici cei dela dacă s'or speria rău, le descântă soacră-
ta, că-i meşteră In de-astea.
ijat nu ştiu de el t...
— Bine, spuse el. — Dă-mi banii şl — Ce te bagt tu? Treaba muierilor de Şi ţăranii intrară cu toţii In beci
o să-ţl aduc şl grâu. ritor de foame ? Justiţia din America e bogătani e să pună apă în laptele pentru — Tii, că bine o mai duceau lepwii
vânduîâ bancherilor. O să-mi fac .singur
Cămătarul 11 puse să adaoge şl asta dreptate I Iţi scot eu poliţa din bu­ colectare, t-o tăie scurt chiaburul. chiaburului aic-i, strigă unul vesel, — uite
Şi In seara aceea chiaburul, oulcat pe ce de ovăz cosit, li îngrijea bine chiabu­
în actul semnat. Apoi continuă să-şl zunar!... Şl Robert se repezi furios prispă, a chibzuit tot timpul numărând cu rul.
mângâe barba, privindu l viclean pe fer­ 6pre cămătar. privirea stelele de pe cer. N‘a putut să Iepuri nu găsiră oamenii, dar adevărul
mier. care devenise nerăbdător. Câteva ore mai târziu şedea lungit în doarmă nici o clipă. Mai spre ziuă s'a U aflară.
— Şi... dela cine vrei să închiriez! închisoare, plin de sânge. Peste două dus in beci să tragă o duşcă de ţuică. Şi — Utte mă ce s’a speriat chiaburul, —
venit ideea: spuneau oamenii In timp ce-l duceau spre
tocmai In clipa aceea i-a
tractorul 7 se Interesă Crips săptămâni a fost Judecat şl condamnat „Pili, să ştii lă-i grozavă. O să stea bu­ sfatul popular. Par'car fi un iepure.
Long îl privi nedumerit şl ric'ică din la doi ani de zile închisoare In actul toiul de ţuică In pae, ca o cloşcă in cui­ — Ce iepure, mă Vasite. Ai greşit la
umeri. său de acuzare se 6punea că „a vrut bar O să ţinem ovăzul atei până ta pri­ vorba asta. Asta-i dihanie mai rea. e lup.
— Ce-ţl pasă ? Să zicem că-l iau dela 6ă-4 înşele pe domnul Crips, cel mai măvară. Să fie acolo pentru zile negre". Nu i-a priit culcuşul de ovăz, — vor­
Carol R/Iurray... Are un tractor bun şi cinstit om din oraş” ... Şt a doua seară pe la miezul nopţii, chia­ beau alţii mai alături, — o să-i dăm noi
burul aduse ovăzul de pe comp şi-l în­ altul mai răcoros.
ml-1 închiriază repede fundă In beci. Cârdul de gâşte insă cam După o corespondenţă
— Asta nu se poate. — hotărî scurt VALENTIN SILVESTRU dădea târcoale pe lângă beci. Până la de l. SBARCIOG
REDACŢIA: Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5. B9 4» ABONAMENTE: 7.50 lei anual. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării
Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933,942. TIPARUL; Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii’* — Plaja Scânteii. C. 3521