Page 7 - Albina_1952_09
P. 7
i\ li ii J t H
7
A L B I N A
69
Pregătirea Congresului popoarelor 9 SSjHeiiiie - cea mai mare sărbătoare naţională
pentru apărarea păcii , v ... a Boporuiui bulgar
La 5 Decembrie ee va deschide la cu sete de fiare pe oamenii paşnici. Im Victoria istorică a Uniunii Sovietice zării socialiste. Astfel, combinatul chî-
Vlena, Congresul popoarelor pentru a- perialiştii pun la cale în Asia, blocuri asiipra fascismului a însemnat pentru mic „Stalin" a fost dat în folosinţă cu
părarea păcii. Această mane adunare a răzbriinide îndreptate împotriva R. P. poporul bulgar începutul unei vieţi noi. 13 luni înainte de termen, iar termo
popoarelor va fi o manifestaţie necu Chineze şi a Uniunii Sovietice. La 9 Septembrie 1'944, sprijinindu-se centrala „Vâlco Cervencov” a fost ter
noscută încă în omenire, care va do In Europa, imperialiştii se împotri
vedi forţa hotărîtă a sutelor de milioane vesc unificării Germaniei şi încheierii pe Armata Sovietică eliberatoare, ma minată. Ceas cu ceas creşte oraşul nou
de oameni simpli, de a apăra pacea. unui tratat de pace cu această ţară. Ei sele muncitoare din Bulgaria, conduse Dimitrovgrad, ca un monument uriaş
In toate ţările lumii au loc mari pre zoresc ratificarea tratatului militarist de Partidul Comunist Bulgar, au răs închinat memoriei lui Glieorghi Dimi
gătiri în vederea alegerii reprezentan închelfit cu trădătorul Adenauer şl pre- turnat dictatura fascistă şi au luat trov.
ţilor popoarelor la Congresul dela iface.ţe'a Germaniei apusene în baza soarta ţării în propriile lor mâini. încă de anul trecut a fost pus în
Viena. Trimişii celor un miliard militară de atac îndreptată împotriva Astfel s’a pus capăt dominaţiei clicilor
şase sute milioane de locuitori ai ţărilor libere. Deasemeni, imperialiştii funcţiune sistemul de irigaţie Brâşlean
Asiei, care reprezintă două treimi din înteţesc înarmarea Iugoslaviei, Greciei, burgheze care înhămăseră ţara Ia carul care aprovizionează cu apa Dunării re
populaţia globului, se vor întâlni în Turciei şi totodată înjghebarea unei războiului imperialismului german. giunea Rusciuc, redând agriculturii mii
curând la Pekin, capitala R. P. Chi alianţe miflure între clicile fasciste Bulgaria a devenit pentru prima oară
neze, unde va avea loc Congresul par care conduc aceste ţări. Setea de sân un stat cu adevărat liber şi indepen de hectare pământ cultivabil. Dease
tizanilor păcii din ţările Asiei şl zona ge a imperialiştilor a ieşit deosebit de meni, sectorul socialist din agricultură
Pacificului. Organizaţiile naţionale pen limpede la iveală într’unul din discur dent.
tru apărarea păcii din Franţa, Anglia, surile ţinute de curând de Eisenhower, Având în frunte mult încercatul creşte necontenit, înfiinţându-se tot
India, Japonia, Bulgaria şi din alte ţări, candidat la postul de preşedinte al Partid Comunist Bulgar şi pe marele mai multe gospodării agricole coope
fac mari pregătiri în vederea organi S.U.A. Gheorglii Dimitrov, bucurându-se de rative de muncă.
zării referendumurilor populare, în Pregătirile războinice ale imperia
cadrul cărora zeci de milioane de oa liştilor măresc ura popoarelor şi trezesc ajutorul marii Uniunii Sovietice, po Prietenia noastră cu poporul bulgar
meni de toate convingerile politice şl la luptă milioane de oameni care îşi porul bulgar a pornit Ia reconstruirea se cimentează zi cu zi în lupta dusă
religioase îşi vor spune cuvântul lor dau din ce în ce mal bine seama că ţării, făurind prin luptă şi muncă un pentru acelaş ţel, construirea socialis
răspicat, de a opri mâna ucigaşă a aţâ pacea şi viaţa le sunt ameninţate. regim de democraţie populară. In cei mului şi apărarea păcii. Ea se consoli
ţătorilor la război. Comitetele de luptă pentru pace din dează din ce în ce mai mult prin dra
Marele savant Joliot Curie, preşe ţara noastră trebue să desfăşoare o per 8 ani dela eliberarea sa, poporul bulgar
dintele Consiliului Mondial al Păcii, manentă muncă de demascare a pregă a cucerit nenumărate victorii pe drumul gostea care o simt cele două popoare
adresându-se printr’o scrisoare comite tirilor războinice ale imperialiştilor. luminos ce duce spre socialism. pentru marea lor eliberatoare şi prie
telor naţionale pentru apărarea păcii, Fiecărui om cinstit 6ă 1 ee arate că ur In R. P. Bulgaria au fost dobândite tenă, Uniunea Sovietică, pentru marele
le cheamă să-şl unească forţele pentru zelile războinice ale aţâţătorilor la însemnate succese pe linia industriali Stalin.
acţiuni şl mai hotărîte. răzhol ameninţă ţara noastră, liniştea,
,,0 nouă unire a forţelor, uri nou viaţa şi fericirea lui şl a familiei sale.
"vânt — se spune în scrisoare — pot In casa fiecărui om al muncii 6ă fie Terminarea unui uriaş Iac de acumulare
pune semnarea unul Pact al Păcii cunoscute căile propuse de Consiliul în R. P, Chineză
între marile puteri, condiţie necesară Mondial al Păcii privind reglementarea
pentru salvarea păcii în întreaga paşnică a diferitelor probleme care a- Poporul chinez sărbătoreşte o nouă duce o recoltă anuală mijlocie de
lume".' meninţă pacea. mare victorie în construcţia ţării, — 1.500.000 tone de orez şi o mare canti
Pregătirile în vederea Congresului Desbaterile în Jurul proiectului noii amenajarea înainte de termen a unui tate de bumbac.
popoarelor dela Viena au loc într’o Constituţii să fie împletite cu populari uriaş lac de acumulare, ce se întinde Această uriaşă lucrare a fost exe-
vreme când aţâţătorii la război, Impe zarea luptei pentru pace, dusă de fron dealungul cursului mijlociu al fluviu cutată de 300.000 muncitori în 75 zile
rialiştii amerlcano-englezl şi slugile lor, tul păcii, din care face parte şl ţara lui Ianţe, cu o capacitate de 5.500— de muncă neobosită, cu 15 zile înain
fac noi paşi pe calea aprinderii războiu noastră. Tineri, vârstnici, bărbaţi şi 6.000 milioane metri cubi de apă. te de termen. Terminarea unei astfel
lui. In Coreea imperialiştii pun piedici femei, să ne unim puterile noastre de înlăturând primejdia revărsărilor de construcţii într’o perioadă atât de
scurtă este neîntâlnită în istoria Chi
încheierii armistiţiului, bombardează în muncă pentru înflorirea ţării, pentru a- care dăinue d«^patru secole, această nei. Ea dovedeşte odată mai mult su
chip sălbatic oraşele, satele Coreei, ucid părarea păcit I construcţie va pune în siguranţă o perioritatea regimului de democraţie
populaţie de 3.000.000 oameni care lo populară. Acest succes a mărit încre
cuiesc în câmpia Kianhan, provincia derea poporului chinez în construirea
Criminalii de război Hupe — o regiune bogată în orez şi unor lucrări noi şi măreţe, în obţine
bumbac. Ea va apăra o suprafaţă de rea de succese şi mai mari sub condu
oameni de încredere ai americanilor 533.000 hectare pământ, care va pro cerea lui Mao-Ţze-dun.
Autorităţile americane din Germania libertate pe acest odios criminal de răz
apuseană îi poartă tare mult de grijă boi,' acum imperialiştii din Statele Sesiunea Consiliului U* I* S*
criminalului de război Alfred Krupp Unite, care au nevoie de oameni de
' Bohlen und Halbach, care după teapa lui Krupp -peritru realizarea pla Intre 5 şi 17 Septembrie, în Capitala tanţi ai Consiliului Mondial al Păcii;
tL,m se ştie a fost unul din stâlpii Ger nurilor lor de război, au hotărît să-i ţării noastre are loc sesiunea Consi ai Federaţiei Mondiale a Tineretului
maniei hitleriste. dea înapoi toate uzinele şi fabricile de liului Uniunii Internaţionale a Studen Democrat, ai Ajutorului studenţesc in
ţilor (U.I.S.). Consiliul U.I.S. va dis ternaţional şi ai altor organizaţii in
Proprietar al celor mal mari uzine armament. „Krupp, arată agenţia de cuta activitatea Uniunii şi a organiza ternaţionale.
'de armament din Germania hitleristă, ştiri REUTER, va fi în curând din nou ţiilor naţionale studenţeşti pe perioada In timpul sesiunii Consiliului U .I.S.
Krupp a fost condamnat de tribunalul unul din cei mai bogaţi oameni din 1951 — 1952, precum şi sarcinile lor în se va desfăşura un bogat program oul-'
dela Niirnberg pentru crime împotriva lume‘\ lupta pentru satisfacerea revendicări tura! şi sportiv. Ansamblurile studen
ţeşti de artişti amatori vor da con
oamenirii şi pentru faptul că a folosit Şi îri vreme ce criminalii de război lor şi nevoilor studenţeşti.
Această sesiune va fi cea mai îri-' certe şi alte spectacole.
pe scară largă în întreprinderile sale' sunt scoşi din închisori şi puşi în po semnată întâlnire internaţională a stu Acest eveniment de seamă este în
munca forţată a prizonierilor şi deţinu- sturi de conducere, luptătorii neînfri denţilor din timpul acestui an. La Bu tâmpinat ou deosebită însufleţire de
ţilor politici transformaţi în adevăraţi caţi pentru pace, libertatea şi unitatea cureşti se vor întâlni delegaţi ai orga către studenţii din ţara noastră. In Ca i
sclavi. Germaniei sunt urmăriţi de poliţie şi nizaţiilor studenţeşti din 70 de ţări, pitală, ca şi în diferite centre din pro
reprezentând aproape 5.300.000 mem vincie, au loc numeroase manifestări
După ce cu uri an îri urmă autorită 'aruncaţi în temniţe pe ani de zile, tot bri. In afară de delegaţiile studenţeşti, în cadrul cărora studenţii discută pro
ţile de ocupaţie americane l-au pus în din porunca' americanilor* la sesiune vor mai lua parte reprezen blemele legate de activitatea lor.'
Pe şantierele Canalului Dtwiăre-Ma- Condamnarea bandiţilor Neagră, cu gândul că anglo-americanfi
rea Neagră, în sala clubului dela vor porni războiul şi în acest fel eu
Poarta Altbă, s’â desfăşurat procesul care au sabotat construcţia îmi voi recăpăta fabrica mea naţiona
unui grup de sabotori şi diversioniştij lizată".
Acuzaţii, o şleahtă de bandiţi, duş- Canalului Dunăre-Marea Neagră Acuzatul Ciorapciu Mircea şî-a măr
mani de moarte ai clasei muncitoare turisit deasemenea ura sa împotriva
şi ai tuturor oamenilor muncii, în ura Georgescfi Gheorghe-TopazTau, pro trugere a utilajului şi îndeosebi a ma regimului de democraţie populară :
lor turbată faţă de regimul de demo prietar de fabrică ; .Ionesou Oprişan, şinilor şi utilajului sovietic, sabotau
craţie populară din ţara noastră fost ofiţer informator în timpul războ aprovizionarea muncitorilor, a con — Sunt fiu de moşier—spune Ciora-
— reuşind să se strecoare îrf'posturi iului criminali dus împotriva U.R.S.S. struirii de locuinţe şi a achitării la pciu — şi familia mea a avut de su
ferit de pe urma acestui regim, con
de conducere —• au încercat să frâ- şi alte otrepe, înrăiţi duşmani ai po timp a salariilor, etc., cu scopul de a vingerile mele fiind astfel contra re
fieze construirea canalului.- porului nostru.- provoca nemulţumiri în rândurile con gimului. Datorită acestor convingeri şi
Cine sunt aceşti bandiţi ?. Lepădături -In faţa doveziTbf puternice strânse structorilor canalului. a intrării îri contact, la canal, cu ele
ale claselor exploatatoare, membri ai 3e anchetatori, acuzaţii au fost nevoiţi Pe toţi aceşti ticăloşi l-a unit aceeaş mente duşmănoase regimului, am co
mişcării legionare, foşti membri ai par să recunoască, în faţa sutelor de oon- ură de moarte pe care o nutreau pu mis actele de sabotaj îri scopul de a’
tidelor contrarevoluţionare, ofiţeri de structori ai canalului, care se aflau în terii. popula-re din ţara noastră, viito întârzia executarea canalului şi a lovi
blocaţi ; unii dintre ei având legături sala de judecată, crimele săvârşite. rului luminos pe care şi-l construeşte
cu serviciile de spionaj americano-en Pentru ra-şi atinge scopul, aceşti tică poporul nostru muncitor. Ei tânjeau în economia şi în regimul din R.P.R.".
glez, s’au pus în slujba propagandei loşi strecuraţi în posturi de conducere după vremea când aveau moşii sau îm Tribunalul Militar care a judecat pro
războinice imperialiste şi au încercai ia unor sectoare-cheie ale construcţiei brăcaţi în cămaşe verde şi cu pistolul cesul, a condamnat la moarte, pentru
să intre în voia stăpânilor lor, aţâţă canalului, foloseau diverse metode de la brâu, tăiau şi spânzurau. Iată ce-a crima de sabotare a economiei naţio
tori la război. sabotaj ale construcţiei canalului. Ast declarat Georgescu-Topazlău despre nale a R.P.R,, pe Georgescu Gheorghe-
Pe banca acuzaţilor s’-au aflai tică fel, ei întocmeaţi planuri greşite în ve activitatea sa criminală : Topazlău, Nichita Dumitru, Rosei Au-
rel-Rosemberg, Vasilescu Nicolae zis
loşi de aceeaş teapă: Cernătescu Pe derea' întârzierii lucrărilor; dădeau , „Faptul că am fost posesorul unei Colorado şi pe Cernătescu- Petrei
tre, vechi legionar, jefuitor al bunuri sarcini de plan care se băteau cap în fabrici care a fost naţionalizată m’a Ceilalţi cinci acuzaţi au fost condam
lor sovietice dela Odessa f Ciorapciu cap, repartizau Intenţionat nejust uti făcut duşmanul acestui regim şi m’am naţi la 20—25 ani muncă silnică şi alte
pedepse.
Mircea, moşier; Rozei Aurel, omul de lajul, desorganizau activitatea sectoa gândit să mă angajez la una din lu
Oamenii muncii din întreaga ţară ÎŞl
încredere al criminalului de război relor spre a întârzia realizarea la timp crările mari ale socialismului, ca să manifestă satisfacţia pentru faptul că
Looca' Frangopol Nicolae, fost mem a planului de producţie, duceau o ac pot sabota... Eu urmăream împiedica sabotorii au fost pedepsiţi aşa cum se
bru al partidului fascist .Goga-CuzaJ ţiune sistematică de degradare şi dis rea realizării Canalului Dunăre-Mareă cuvine.
