Page 8 - Albina_1952_09

8 A L B I N A

HAZ $

9
Inc un „mijlocaş" pe lume... Haita balcanică a aţâţătorilor la război americani

Târgul militar agresiv dintre fasciştii Iugoslavi, greci ş
Pe vremea aceea, Boja Moise zis mai bine îmi dai şi mie... o cotă de
Ciupitul era colector al satului Gher- prietenie. turci, care se încheie sub egida generalului-ciumă Ridgwaij
canstitue o ameninţare serioasă pentru pacea în Balcani.
teniş din raionul Reşiţa. Cum se strecu­ — Bine mă, — zise chiaburul — fac­
rase Ciupită in acest post, nimeni nu eri şi ce pentru tine. (Ziarele)
ştia; doar chiaburii ştiau c’o duc bine Şi din câta-mai chiaburul cu 28
cu Ciupitu, că — prin mijlocirea lui hectare pământ şi 120 oi, Jurca ton se
— fiecare „ciupea" cât putea mai mult pomeni peste noapte „ mijlocaş“ cu
din cotele de cereale ce trebuiau pre­ acte’n regulă. Ca să nu dea statului
date statului. Făcăndu-şi socoteala că-i cotă de lapte şi lână, îşi tăie oile şt
„os de ros" prin mijlocirea acestuia, vându clandestin carnea la preţ de
chiaburul Jurca Ion se duse intr'o zi speculă. Dealtfel, el mai rămăsese da­
la el şi-i spuse : tor statului pe anul 1951 cu a-
— Bine te-am găsii, măi Boja ! Nu proape 4.000 kg. grâu şi 500 kg.
ne-am mai văzut de-un an ! Mai ţii tu floarea soarelui. Era foarte bucu­
minte când erai copil cum te ţineam eu ros chiaburul că poate fura pâinea
pe braţe ? poporului. La un singur lucru nu se
— Mai ţin, — surâse Boja. gândise însă lipitoarea satului: că
— Tocmai de-aia, în amintirea co­ într’o bună zi se va găsi ac de cojocul
pilăriei uite că am venit şi eu la tine Iui. Şi asta s ’a întâmplat zilele tre­
cu un necaz mare. Eu te-am ţinut pe cute : pe când încerca să treere grâul
braţe când erai mic, acum ţine-mă şi pe numele unei cozi de topor, chiaburul
tu... în registru ca mijlocaş. Ce con­ u fost demascat de ţăranii muncitori,
tează pe lume un mijlocaş mai mult iar tribunalul popular din Reşiţa i-a
sau mai puţin! Şi-apoi eu sunt om re­ dat drept „ cotă de astâmpărare“ 10
cunoscător, te răsplătesc bine. ani de închisoare.
— Asta n'ar strica. Ştii, nişte ol Aşa că în loc să fie înc’un „ mijlocaş”
de-alea grase, — spuse viclean colec­ pe lume, a fost... înc'un chiabur la ră­
torul, că matale ai 120 şi în loc să coare.
dai pentru toate cotă de lână şi lapte, CRISTEA TODERICI

O lecţie straşnică

Nu-i deloc un lucru plăcut să fii trac- greşit stogul ? 800 !... Verificaţi cân­
toristă, şefă de brigadă şi să ai un lată tarul I 950... 1.1001... Mai faceţi
încăpăţânat, pe care nu-1 poţi con­ odată socotelile 1 1.269.
vinge să intre intr’o întovărăşire agri­ întunecată şi mânioasă, Ana con­ Desen de I. NOVAK
colă. Nu-i deloc uşor de îndurat ru­ trola greutăţile şi cântarul. Bujor ii (Din „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară /“ Nr. 35
şinea. Tocmai din acest motiv tracto- vedea pe secretarul sfatului popu'ar (199) din 29 August 1952).
rista Ana Bujor este necăjită pe tatăl lângă cântar şi i se părea că se uită
ei. Toader Bujor are vreo 4 hectare la el şi zâmbeşte. Şedea ca pe jar.
pământ, un cal şi o vacă. Fiind însă „Să ştii că secretarul a aflat", se fră­ Hapurile înţelepciunii
cumătru cu chiaburul Săsanea şi având mânta Bujor.
unele amestecuri cu el, n’a vrut cu — Poate e mai mult de un hectar ? 1 Ziarele americane fac mare reclamă unui medicament
nici un chip să intre în întovărăşire. — Un hectar este, daţi-i drumul miraculos, care se zice că .i-ar face pe şcolari să dea cu
Dăunăzj Ana vorbea la arie, lângă înainte! 1.670! Ce înseamnă asta? uşurinţă două clase într’un an.
batoză, cu câţiva tractorişti: Nici un ţăran individual n’a avut o
— N’ar fi frumos să fie acum şl astfel de recoltă... Răsuflară uşuraţi părinţii, Cum vedeţi, aşa orice netrebnic
tatăt meu în întovărăşire ? N’ar fi „Ia uite unde m’a împins Săsanea", Ce mai trai acum pe chiulangiii Repede se face îngăţat;
bine pentru el şi o mândrie pentru — se îngrozea Bujor lac de apă şi sfă­ Iei un hap şi tobă eşti de carte. Luni era de-abia în clasa patra,
mine ? râmat de parcă era scos din batoză. Toate’hvăţăturile le ştii. Marţi e într’a opta promovat.
— Cum să nu fie, — îi răspundeau Şi grâul curgea înainte. Ii veni deo­ Fredij are unu la algebră.
băieţii, — uite ce gfâu au întovărăşit ii, dată o idee în cap. Se trase deoparte Ei şi ce? Acum să se omoare? • « • • • • • • • I I
ce lanuri de porumb — pădure, nu şi fugi pe după stoguri deadreptul la Daca ntr’adevăr înţelepciunea
alta. Săsanea acasă. Ia şi el un hap de „algebrină’’ Vine-aşa din hapuri, supliment,
— Lasă, că o să-i arăt eu lui pe ce — Hai cumetre, că se fac scutiri la Şi apoi nici capul nu-l mai doare, Dece, frate, ăi din Casa Albă
drum greşit a mers. O să vadă el cotele vechi. Hai acolo. Şi cu vorbe Dolly merge slab la geografie; N ’ar urma şi ei un tratament?!
chiar acum la treer... calde îl aduse trap la arie. Batoza se Dansul i se pare mai cu haz.
In ajunul treerişului, tractorista oprise, mestecând ultimele spice. Oa­ Ei şi ce? Un hap de „geografină?‘ IURI FIDLER
alergă la taică-su acasă :
menii umblau după Bujor, căci îşi dă­ Repede o scapă de necaz. '(Tălmăcire din „Crocodil")
— Tată, mâine ai să treeri primul. duseră seama că la mijloc e treabă ne­
— Ce ţi-a căşunat să începi cu cinstită.
mine ? Ce-ţi dă prin cap ? — Ce să mai ascund râia, măi oa­ Scăpat din puşcărie
Şi Bujor se repezi după fată să-i mai meni buni, dacă o vedeţi cu toţii ? —
spună ceva, dar ea fugi pe poartă şi vorbi ostenit Bujor, împingându-1 cam înalt şi slab, cu picioarele ca două Willy, simţind că nu va primi 6
se opri tocmai la sfat. A doua zi Bujor din urmă pe Săsanea, — Mi-a făcut prăjini, Willy Stork se plimba prin ce­ veste bună, se apropie şi mai mult de
veni primul la arie.
chiaburul ruşinea şi anul ăsta şi gata. lulă şi cugeta. Auzise el cevâ, dar nu uşă. Când auzi că se strigă numele
— O să treerăm — explica fata lui, Şi Bujor povesti oamenilor toată is­ credea. Oricât ar fi americanii de a- celor mai mari criminali de război, în­
Ana, oamenilor — un hectar din grâul toria. mericani, o.prostie ca asta n’o pot face. gălbeni.
întovărăşiţilor, apoi un hectar de-al — Eşti o unealtă a chiaburilor, — îl Cum să-i dea lui drumul din puşcă­ — Willy Stork! răsună în sală, nu­
ţăranilor individuali. Rezultatele să le înfruntă Ana pe taieă-său. rie ?! El, Willy Stork, fost colonel hi- mele lui.
judecaţi singuri şi apoi să trageţi în­ — Sunt! Sunt că m’a împins tar­ tlerist, a fost doar închis pentru crime Dar Willy deschise binişor uşa şi
văţăminte. torul ăsta spre râpă, —- îl agăţă pe de război. J pe-aci ţi-e drumul 1 Cu greu reuşiră
Lucrul ar fi fost simplu ; fata voia chiabur de haină şi-l împinse în faţa Şi iată că veni o veste ca asta, cum paznicii să-l prindă.
să-l pună pe tatăl ei în faţa celor două oamenilor: „Hai, treci, treci cume­ c’ar scăpa de pedeapsă. „S ’o putea Comandantul american se apropie
grămezi de grâu, să-şi dea singur tre în faţă, că am ieşit fruntaşi; am pentru alţii", gândi el, „cu greşeli mai de el.
seama de avantajele întovărăşirii. întrecut tot satul. Cel puţin acum mi-a mici, dar nu pentru colonelul Stork". — O să trebuiască, mai întâi, să-l
Un lucru însă era gata să le răstoar­ venit mintea la cap. Cu toate astea, într’o dimineaţă băgăm într’un spital de nebuni.
ne planurile peste cap : cu vreo trei - Seara târziu, Aria se duse acasă la uşa temniţei scârţîi şi Willy Stork fu — Dece ? ! făcu ochii mari, Willy.
serj înainte, chiaburul Săsanea îl în­ Bujor. Ii părea bine că lecţia fusese poftit afară. Văzând că s’a mai liniştit, coman­
cântase pe Bujor: „Grâul meu şi aşa mai straşnică decât gândise ea. Dar o Fu condus apoi într’o încăpere mare, dantul american se apropie de el. în­
dacă-1 treer eu, trebue să dau cotă durea inima că tatăl ei era cât pe-aci unde mai erau şi alţi puşcăriaşi. Se sa­ cepu să-i vorbească, lămurindu-1 că
multă ; mai bine cară tu vreo 2—3 că­ să rămână unealta duşmanului. To­ lutară bătând cu respect din călcâie. va trebui să îmbrace din nou uniforma
ruţe de snopi şi treeră-i Ia un loc cu tuşi se bucura că s’a îndreptat, chiar Un vecin se aplecă şi şopti la ure­ militară. Trebue cadre multe pentru
ai tăi. Pe urmă ne-om socoti noi. Bu­ în ceasul al 11-lea... chea lui W illy: noul plan de război. El a fost un ofi­
jor cărase 4 căruţe de snopi. Nu ştia Rămaşi singuri, tractoriştii se gân­ — Aici o să ne aleagă. Ştii, după ţer cu sânge rece.
nimeni de fapta asta ; nici chiar fata diră ca nu cumva Bujor, furios, să-şi fapte. Nu sunt buni toţi. Uimit, fostul colonel hitlerist 1uă
lui. Cât ai mânca o felie de pâine, ba­ bată fata. Plecară cu toţii spre casa Un fier ars trecu prin inima lui poziţia de drepţi şi duse mâna’ să sa­
toza clănţăni grâul întovărăşiţilor. lui Bujor. Dar spre uimirea lor, când Willy. Dacă-i vorba pe alese, apoi pe lute :
—- 1.836 kg. de pe fiecare hectar al intrară în casă îl găsiră pe Bujor dic- el o să-l bage din nou la puşcărie. — Heil Truman! Atunci nu mal
întovărăşiţilor. tându-i Anei cererea de intrare în în­ Toţi îi ştiu faptele. merg la închisoare ? Nu mai îmbrac
— Buuun 1 La mai mult 1 Treci Bu­ tovărăşire. încet, încet, se retrase spre o uşă din uniforma de puşcăriaş.
jor la rând 1 — Ei, nea Bujor, acum mai ai ne­ spate. Poate apucă şi fuge. El vrea să — Vai, se poate ? spuse americanul.
Ana acceleră mai mult tractorul. caz pe fiica matale? — spuse un trac­ fie liber. Mâine o să îmbrăcaţi o uniformă ame­
Grâul curgea amestecat cu neghină. torist zâmbind. Iată că apăru comandantul ameri­ ricană.
Bujor se uita ameţit ca la o întâm­ — Da, mai am necaz. Mi-e necaz că can, însoţit de doi ofiţeri. — Dar pentru trecutul meu?
plare străină. Oamenii umblau, vor­ nu mi-a dat lecţia asta acum un an... — Domnilor, vorbi comandantul. Vă —1 Pentru asta primiţi gradul de..»
beau repede: „300! 500! 7001... N’a TRA1AN COŞOVEI aşteaptă clipe mult mai grele. general.

RED A CŢIA; Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2, telefon : 5.B9.4». ABONAMENTE : 7,50 lei anual. Taxa poştală plătită In numerar conf. aprobării
Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933/942 T IPA R U L: Combinatul PoUarafic ..Casa Scânteii" — Plata Scânteii C. 3227