Page 8 - Albina_1952_09
P. 8

8                                                                                                                        A L B I N A



                                                 HAZ                            $



                                                                                   9
                             Inc un  „mijlocaş"  pe  lume...                                  Haita  balcanică  a  aţâţătorilor  la  război  americani

                                                                                                             Târgul  militar  agresiv  dintre  fasciştii  Iugoslavi,  greci  ş
                         Pe  vremea  aceea,  Boja  Moise   zis   mai  bine  îmi  dai  şi  mie...  o  cotă  de
                       Ciupitul  era  colector  al  satului  Gher-  prietenie.                             turci,  care  se  încheie  sub  egida  generalului-ciumă  Ridgwaij
                                                                                                           canstitue  o  ameninţare  serioasă  pentru  pacea  în  Balcani.
                       teniş  din raionul  Reşiţa. Cum  se  strecu­  —  Bine  mă,  —  zise  chiaburul  —  fac­
                       rase  Ciupită  in  acest  post,  nimeni  nu  eri  şi  ce  pentru  tine.                                                    (Ziarele)
                       ştia;  doar  chiaburii  ştiau  c’o  duc  bine   Şi  din  câta-mai  chiaburul  cu  28
                       cu  Ciupitu,  că  —  prin  mijlocirea  lui  hectare  pământ  şi  120  oi,  Jurca  ton  se
                       —  fiecare  „ciupea"  cât  putea  mai  mult  pomeni  peste  noapte  „ mijlocaş“   cu
                       din  cotele  de  cereale  ce  trebuiau  pre­  acte’n  regulă.  Ca  să  nu  dea  statului
                       date  statului.  Făcăndu-şi  socoteala  că-i  cotă  de  lapte  şi  lână,  îşi  tăie  oile  şt
                       „os  de  ros"  prin  mijlocirea  acestuia,   vându  clandestin  carnea  la  preţ   de
                       chiaburul  Jurca  Ion  se  duse  intr'o  zi  speculă.  Dealtfel,  el  mai  rămăsese  da­
                       la  el  şi-i  spuse :             tor  statului  pe  anul   1951  cu  a-
                         —  Bine  te-am  găsii,  măi  Boja !  Nu  proape  4.000  kg.  grâu  şi  500  kg.
                       ne-am  mai  văzut  de-un  an !  Mai  ţii  tu  floarea  soarelui.  Era  foarte  bucu­
                       minte  când erai  copil  cum  te  ţineam  eu  ros  chiaburul  că  poate  fura  pâinea
                       pe  braţe ?                       poporului.  La  un  singur  lucru  nu  se
                         —  Mai  ţin,  —  surâse  Boja.  gândise  însă   lipitoarea   satului:  că
                        —  Tocmai  de-aia,  în  amintirea  co­  într’o  bună  zi  se  va  găsi  ac  de  cojocul
                       pilăriei  uite  că  am  venit  şi  eu  la  tine  Iui.  Şi  asta  s ’a  întâmplat  zilele   tre­
                       cu  un  necaz  mare.  Eu  te-am  ţinut  pe  cute :  pe  când  încerca  să  treere  grâul
                       braţe  când  erai  mic,  acum  ţine-mă  şi  pe  numele  unei  cozi  de  topor,  chiaburul
                       tu...  în  registru  ca  mijlocaş.  Ce  con­  u  fost  demascat  de  ţăranii  muncitori,
                       tează  pe  lume  un  mijlocaş  mai  mult  iar  tribunalul  popular  din  Reşiţa  i-a
                       sau  mai  puţin!  Şi-apoi  eu  sunt  om  re­  dat  drept  „ cotă  de  astâmpărare“   10
                       cunoscător,  te  răsplătesc  bine.  ani  de  închisoare.
                         —  Asta  n'ar  strica.  Ştii,  nişte   ol   Aşa  că  în  loc să fie  înc’un  „ mijlocaş”
                       de-alea  grase,  —  spuse  viclean  colec­  pe  lume,  a  fost...  înc'un  chiabur  la  ră­
                       torul,  că  matale  ai  120  şi  în  loc  să  coare.
                       dai  pentru  toate  cotă  de  lână  şi  lapte,  CRISTEA  TODERICI


                                   O  lecţie straşnică

                         Nu-i  deloc  un  lucru  plăcut  să  fii  trac-  greşit  stogul  ?  800  !...  Verificaţi  cân­
                       toristă,  şefă  de  brigadă  şi  să  ai  un  lată   tarul  I   950...   1.1001...   Mai   faceţi
                       încăpăţânat,  pe  care  nu-1  poţi  con­ odată  socotelile  1  1.269.
                       vinge  să  intre  intr’o  întovărăşire  agri­  întunecată  şi  mânioasă,  Ana   con­                            Desen  de  I.  NOVAK
                       colă.  Nu-i  deloc  uşor  de  îndurat  ru­ trola  greutăţile  şi  cântarul.  Bujor   ii   (Din  „Pentru  pace  trainică,  pentru  democraţie  populară /“  Nr.  35
                       şinea.  Tocmai  din  acest  motiv  tracto-  vedea  pe  secretarul  sfatului   popu'ar   (199)  din  29  August  1952).
                       rista  Ana  Bujor  este  necăjită  pe  tatăl  lângă  cântar  şi  i  se  părea  că  se  uită
                       ei.  Toader  Bujor  are  vreo  4  hectare  la  el  şi  zâmbeşte.  Şedea  ca  pe   jar.
                       pământ,  un  cal  şi  o  vacă.  Fiind  însă  „Să  ştii  că  secretarul  a  aflat",  se  fră­  Hapurile  înţelepciunii
                       cumătru  cu  chiaburul  Săsanea  şi  având  mânta  Bujor.
                       unele  amestecuri  cu  el,  n’a  vrut   cu   —  Poate  e mai  mult  de  un  hectar ? 1  Ziarele  americane  fac  mare  reclamă  unui   medicament
                       nici  un  chip  să  intre  în  întovărăşire.  —  Un  hectar   este,  daţi-i   drumul   miraculos,  care  se   zice  că  .i-ar  face  pe  şcolari  să  dea  cu
                        Dăunăzj  Ana  vorbea  la  arie,  lângă  înainte!  1.670!  Ce  înseamnă  asta?    uşurinţă  două  clase  într’un  an.
                       batoză,  cu  câţiva  tractorişti:  Nici  un  ţăran  individual  n’a  avut  o
                        —  N’ar  fi  frumos  să  fie  acum  şl  astfel  de  recoltă...      Răsuflară  uşuraţi  părinţii,     Cum  vedeţi,  aşa  orice  netrebnic
                       tatăt  meu  în  întovărăşire ?  N’ar   fi   „Ia  uite  unde  m’a  împins  Săsanea",   Ce  mai  trai  acum  pe  chiulangiii   Repede  se  face  îngăţat;
                       bine  pentru  el  şi  o  mândrie   pentru  —  se  îngrozea  Bujor  lac  de  apă  şi  sfă­  Iei  un  hap  şi  tobă  eşti  de  carte.   Luni  era  de-abia  în  clasa  patra,
                       mine ?                           râmat  de  parcă  era  scos  din  batoză.   Toate’hvăţăturile  le  ştii.  Marţi  e  într’a  opta  promovat.
                        —  Cum  să  nu  fie,  —  îi  răspundeau  Şi  grâul  curgea  înainte.  Ii  veni  deo­  Fredij  are  unu  la  algebră.
                      băieţii,  —  uite  ce  gfâu  au  întovărăşit ii,  dată  o  idee  în  cap.  Se  trase  deoparte   Ei  şi  ce?  Acum  să  se  omoare?  •   «  •  •  •  •  •  •  •  I  I
                       ce  lanuri  de  porumb  —  pădure,   nu  şi  fugi  pe  după  stoguri  deadreptul  la                   Daca ntr’adevăr  înţelepciunea
                       alta.                            Săsanea  acasă.                     Ia  şi  el  un  hap  de  „algebrină’’  Vine-aşa  din  hapuri,  supliment,
                        —  Lasă,  că  o  să-i  arăt  eu  lui  pe  ce   —  Hai  cumetre,  că  se  fac  scutiri  la   Şi  apoi  nici  capul  nu-l  mai  doare,   Dece,  frate,  ăi  din  Casa  Albă
                       drum  greşit  a  mers.  O  să  vadă   el   cotele  vechi.  Hai  acolo.  Şi  cu  vorbe   Dolly  merge  slab  la  geografie;   N ’ar  urma  şi  ei  un  tratament?!
                      chiar  acum  la  treer...         calde  îl  aduse  trap  la  arie.  Batoza  se   Dansul  i  se  pare  mai  cu  haz.
                        In  ajunul   treerişului,   tractorista   oprise,  mestecând  ultimele  spice.  Oa­  Ei  şi  ce?  Un  hap  de  „geografină?‘   IURI  FIDLER
                       alergă  la  taică-su  acasă  :
                                                        menii  umblau  după  Bujor,  căci  îşi  dă­  Repede  o  scapă  de  necaz.    '(Tălmăcire  din  „Crocodil")
                        —  Tată,  mâine  ai  să  treeri  primul.  duseră  seama  că  la  mijloc  e  treabă  ne­
                        —  Ce  ţi-a  căşunat  să  începi  cu  cinstită.
                      mine ?  Ce-ţi  dă  prin  cap ?      —  Ce  să  mai  ascund  râia,  măi  oa­     Scăpat  din  puşcărie
                        Şi  Bujor  se  repezi  după  fată  să-i  mai   meni  buni,  dacă  o  vedeţi  cu  toţii ?  —
                      spună  ceva,  dar  ea  fugi  pe  poartă  şi   vorbi  ostenit  Bujor,  împingându-1  cam   înalt  şi  slab,  cu  picioarele  ca  două   Willy,  simţind  că  nu  va  primi  6
                       se  opri  tocmai  la  sfat.  A  doua  zi  Bujor   din  urmă  pe  Săsanea,  —  Mi-a  făcut  prăjini,  Willy  Stork  se  plimba  prin  ce­  veste  bună,  se  apropie  şi  mai  mult  de
                       veni  primul  la  arie.
                                                        chiaburul  ruşinea  şi  anul  ăsta  şi  gata.  lulă  şi  cugeta.  Auzise  el  cevâ,  dar  nu  uşă.  Când  auzi  că  se  strigă  numele
                        —  O  să  treerăm  —  explica  fata  lui,  Şi  Bujor  povesti  oamenilor  toată  is­  credea.  Oricât  ar  fi  americanii  de  a-  celor  mai  mari  criminali  de  război,  în­
                      Ana,  oamenilor  —  un  hectar  din  grâul  toria.                  mericani,  o.prostie  ca  asta  n’o  pot  face.  gălbeni.
                      întovărăşiţilor,  apoi  un  hectar   de-al   —  Eşti  o  unealtă  a  chiaburilor,  —  îl  Cum  să-i  dea  lui  drumul  din  puşcă­  —  Willy  Stork!  răsună  în  sală,  nu­
                      ţăranilor  individuali.  Rezultatele  să  le  înfruntă  Ana  pe  taieă-său.  rie ?!  El,  Willy  Stork,  fost  colonel  hi-  mele lui.
                      judecaţi  singuri  şi  apoi  să  trageţi  în­  —  Sunt!  Sunt  că  m’a  împins  tar­  tlerist,  a  fost  doar  închis  pentru  crime   Dar  Willy  deschise  binişor  uşa   şi
                      văţăminte.                        torul  ăsta  spre  râpă,  —-  îl  agăţă  pe  de  război.  J         pe-aci  ţi-e  drumul  1  Cu  greu  reuşiră
                        Lucrul  ar  fi  fost  simplu  ;  fata  voia  chiabur  de  haină  şi-l  împinse  în  faţa   Şi  iată  că  veni  o  veste  ca  asta,  cum  paznicii  să-l  prindă.
                      să-l  pună  pe  tatăl  ei  în  faţa  celor  două  oamenilor:  „Hai,   treci,  treci   cume­  c’ar  scăpa  de  pedeapsă.  „S ’o   putea   Comandantul  american  se   apropie
                      grămezi  de  grâu,  să-şi  dea   singur  tre  în  faţă,  că  am  ieşit  fruntaşi;  am  pentru  alţii",  gândi  el,  „cu  greşeli  mai  de  el.
                      seama  de  avantajele  întovărăşirii.  întrecut  tot  satul.  Cel  puţin  acum  mi-a  mici,  dar  nu  pentru  colonelul  Stork".  —  O  să  trebuiască,  mai  întâi,  să-l
                        Un  lucru  însă  era  gata  să  le  răstoar­ venit  mintea  la  cap.  Cu  toate   astea,  într’o   dimineaţă  băgăm  într’un  spital  de  nebuni.
                      ne  planurile  peste  cap :  cu  vreo  trei  -   Seara  târziu,  Aria  se  duse  acasă  la   uşa  temniţei  scârţîi  şi  Willy  Stork  fu   —  Dece ?  !  făcu  ochii  mari,  Willy.
                      serj  înainte,  chiaburul  Săsanea  îl  în­ Bujor.  Ii  părea  bine  că  lecţia  fusese  poftit  afară.  Văzând  că  s’a  mai  liniştit,  coman­
                      cântase  pe  Bujor:  „Grâul  meu  şi  aşa  mai  straşnică  decât  gândise  ea.  Dar  o   Fu  condus  apoi  într’o  încăpere  mare,  dantul  american  se  apropie  de  el.  în­
                      dacă-1  treer  eu,  trebue  să  dau  cotă   durea  inima  că  tatăl  ei  era  cât  pe-aci  unde  mai  erau  şi  alţi  puşcăriaşi.  Se  sa­ cepu  să-i  vorbească,  lămurindu-1   că
                      multă ;  mai  bine  cară  tu  vreo  2—3  că­  să  rămână  unealta  duşmanului.  To­  lutară  bătând  cu  respect  din  călcâie. va  trebui  să  îmbrace  din  nou  uniforma
                      ruţe  de  snopi  şi  treeră-i  Ia  un  loc  cu  tuşi  se  bucura  că  s’a  îndreptat,  chiar   Un  vecin  se  aplecă  şi  şopti  la  ure­ militară.  Trebue  cadre  multe   pentru
                      ai  tăi.  Pe  urmă  ne-om  socoti  noi.  Bu­ în  ceasul  al  11-lea...  chea  lui  W illy:           noul  plan  de  război.  El  a  fost  un  ofi­
                      jor  cărase  4  căruţe  de  snopi.  Nu  ştia   Rămaşi  singuri,  tractoriştii  se  gân­  —  Aici  o  să  ne  aleagă.  Ştii,  după  ţer  cu  sânge  rece.
                      nimeni  de  fapta  asta  ;  nici  chiar  fata  diră  ca  nu  cumva  Bujor,  furios,  să-şi  fapte.  Nu  sunt  buni  toţi.  Uimit,  fostul  colonel  hitlerist   1uă
                      lui.  Cât  ai  mânca  o  felie  de  pâine,  ba­ bată  fata.  Plecară  cu  toţii  spre  casa   Un  fier  ars  trecu  prin  inima   lui  poziţia  de  drepţi  şi  duse  mâna’  să  sa­
                      toza  clănţăni  grâul  întovărăşiţilor.  lui  Bujor.  Dar  spre  uimirea  lor,  când  Willy.  Dacă-i  vorba  pe  alese,  apoi  pe  lute :
                        —-  1.836  kg.  de  pe  fiecare  hectar  al  intrară  în  casă  îl  găsiră  pe  Bujor  dic-  el  o  să-l  bage  din  nou  la   puşcărie.   —  Heil  Truman!  Atunci  nu  mal
                      întovărăşiţilor.                  tându-i  Anei  cererea  de  intrare  în  în­ Toţi  îi  ştiu  faptele.  merg  la  închisoare ?  Nu  mai  îmbrac
                        —  Buuun  1  La  mai  mult 1  Treci  Bu­  tovărăşire.              încet,  încet,  se  retrase  spre  o  uşă  din  uniforma  de  puşcăriaş.
                      jor  la  rând 1                    —  Ei,  nea  Bujor,  acum  mai  ai  ne­ spate.  Poate  apucă  şi  fuge.  El  vrea  să   —  Vai,  se  poate ?  spuse  americanul.
                        Ana  acceleră  mai  mult   tractorul.  caz  pe  fiica  matale?  —  spuse  un  trac­  fie  liber.   Mâine  o  să  îmbrăcaţi  o  uniformă  ame­
                      Grâul  curgea  amestecat  cu  neghină.  torist  zâmbind.             Iată  că  apăru  comandantul  ameri­ ricană.
                      Bujor  se  uita  ameţit  ca  la  o  întâm­  —  Da,  mai  am  necaz.  Mi-e  necaz  că  can,  însoţit  de  doi  ofiţeri.  —  Dar  pentru  trecutul  meu?
                      plare  străină.  Oamenii  umblau,  vor­ nu  mi-a  dat  lecţia  asta  acum  un  an...  —  Domnilor,  vorbi  comandantul.  Vă   —1  Pentru  asta  primiţi  gradul  de..»
                      beau  repede:  „300!  500!  7001...  N’a        TRA1AN  COŞOVEI    aşteaptă clipe mult mai  grele.   general.

                      RED A CŢIA;  Bucureşti,  strada Dobrogeanu  Gherea 2,  telefon : 5.B9.4». ABONAMENTE :  7,50  lei  anual.  Taxa poştală  plătită  In  numerar  conf.  aprobării
                                    Dlr.  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933/942  T IPA R U L:  Combinatul  PoUarafic  ..Casa  Scânteii"  —  Plata  Scânteii   C.  3227
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13