Page 10 - Albina_1952_10
P. 10
sMMH \ *'»« >m*n
2 A L B I N A
O nouă lucrare genială Răspuns la întrebările cetăţenilor
a tovarăşului Stalin întocmirea listelor de alegători
In paginile ziarelor dela sfârşitul marea superioritate a socialismului Mal mulţi ţărani muncitori s’au a- du-se liste separate pentru fiecare sat.
săptămânii trecute a apărut noua lu faţă de capitalism. dresat revistei noastre, cerând lămuriri La sediul sfatului popular se anunţă
crare a tovarăşului l.V. Stalin „Pro Pildă grăitoare este în această pri asupra modulul cum se întocmesc lis din vreme timpul în care se întocmesc
blemele economice ale socialismului în vinţă proiectul directivelor celui de al tele de alegători şl cine se poate îns listele şi ordinea de prezentare a cetă
U.R.S.S." Această operă este o mare XlX-lea Congres al P.C. (b) al crie în aceste liste, pentru alegerile, ţenilor pentru înscrierea în liste.
contribuţie la tezaurul teoriei marxism- U.R.S.S. cu privire la cel de al 5-lea din 30 Noembrie. Cu 30 de zile înainte de ziua alege
leninismului. plan cincinal de desvoltare a U.R.S.S. Răspuns. Listele de alegători trebue rilor, se vor afişa copii de pe listele
„Problemele economice ale socialis pe anii 1951 — 1955. să cuprindă pe toţi cetăţenii ţării noas de alegători, la sediul sfaturilor popu
mului în U.R.S.S." este o operă ştiin Ducând mai departe învăţătura mar tre care se bucură de dreptul de vot, lare şi în alte locuri. Cetăţenii au înda
ţifică de o foarte mare însemnătate in xistă, tovarăşul Stalin a făcut o adâncă chiar şi acei care împlinesc vârsta de torirea de a controla dacă sunt trecuţi
ternaţională. Ducând mai departe, pe analiză celor mai însemnate probleme 18 ani în ziua alegerilor. Dar, în lis în listele electorale şi dacă nu s’a făcut
noi culmi ale gândirii, învăţătura ma ale capitalismului modern. Marele ge tele de alegători pot fi înscrişi numai vreo greşală. Totodată citind listele
rilor învăţători ai omenirii muncitoare niu ne arată că cel mai important re acei cărora legea electorală le acordă electorale, fiecare alegător să cerceteze
Marx, Engels, Lenin, tovarăşul Stalin zultat economic al celui de al doilea marea cinste de a avea drept de vot. dacă nu s’au strecurat pe liste chiaburi
prin cercetările sale temeinice în pro război mondial şi a urmărilor lui e- Fiindcă este ştiut că nu au dreptul de şi alţi nedemni de a vota şi să anunţe
blemele fundamentale ale'zilelor noa conomice este destrămarea pieţei mon vot foştii şi actualii exploatatori, duş organele de stat să-i şteargă de pe liste
stre, arată în lucrările sale drumul diale unice atotcuprinzătoare. Aceasta mani ai poporului nostru muncitor. Şi pe cei nedemni.
pe care trebue să-l urmeze oamenii so a dus la o şi mai mare adâncire a cri într’adevăr, cum ar putea poporul nos In caz de nu se găseşte trecut pe
vietici pentru victoria deplină a cons zei generale a sistemului capitalist tru muncitor — în mâinile căruia se listă sau este trecut greşit, orice cetă
truirii comunismului. Noua operă sta- mondial. Desprinderea din sistemul ca află întreaga putere de stat — să a- ţean cu drept de vot poate face în
linislă însufleţeşte pe oamenii muncii pitalist a Chinei şi a celorlalte ţări de corde drept de vot acelora care l-au tâmpinare la comitetul executiv al sfa
din jările de democraţie populară în democraţie populară din Europa a fă exploatat şi batjocorit şi care azi spu tului popular respectiv, în timp de trei
lupta pentru construirea socialismului, cut ca aceste ţări împreună cu Uniunea megă de furie după „raiul pierdut" ? zile dela afişarea listelor de alegători.
înarmează pe oamenii muncii din în Sovietică să formeze lagărul socialist Pumnul de foşti şi actuali exploatatori Comitetul executiv al sfatului popular
treaga Iunie la lupta pentru pace, de unit şi puternic, opus lagărului capi care în regimul burghezo-moşieresc nu este obligat să rezolve întâmpinarea
mocraţie şi socialism. talismului. Unite print'o colaborare lăsau milioanelor de muncitori şi ţă şi să afişeze hotărîrea luată tot în cel
strânsă şi ajutorându-se reciproc, spri rani decât libertatea de a muri de mult trei zile dela înregistrarea ei. îm
Desvoltând mai departe, în mod
creator, învăţătura marxist-leninistâ, jinite puternic de Uniunea Sovietică, foame, nu sunt demni de a alege sau potriva deciziei comitetului executiv
tovarăşul Stalin ne Învaţă că legile e- ţările din lagărul socialist s’au desvol- a fi aleşi în Republica noastră Popu se poate face întâmpinare, în termen
cononiice ale socialismului sunt legi tat rapid din punct de vedere economie. lară. de trei zile dela afişare, la Tribunalul
obiective ce oglindesc procesele des- Dimpotrivă, situaţia ţărilor din lagărul Legea electorală ne arată clar cine popular în circumscripţia căruia s’a
voltării economice, procese care se imperialist se înrăutăţeşte pe zi oe sunt aceştia : foştii moşieri, foştii in făcut afişarea listelor de alegători.
produc independent de voinţa oameni trece. Blocadele economice cu care au dustriaşi, foştii bancheri, foştii mari Tribunalul îşi anunţă hotărîrea sa tot
lor. Legile economiei nu pot fi supri încercat Statele Unite, Anglia şi Franţa comercianţi, chiaburii, proprietarii în în cel mult trei zile, hotărîrea lui fiind
mate sau transformate. Dar în schimb, să supună ţările lagărului socialist, treprinderilor comerciale particulare definitivă.
oamenii au putinţa să descopere legile s’au îndreptat împotriva capitalismului. şi a micilor Întreprinderi nenaţionali Operaţia de înscriere este simplă.
naturii şi ale societăţii, să le cunoască, „Lucrul acesta îl simt capitaliştii zate, bazate pe exploatarea muncii sa Deasemeni şi controlul listelor se face
să ie studieze şi să le folosească în însăşi —arată tovarăşul Stalin— căci lariate, precum şi cei condamnaţi pen cu uşurinţă. Cetăţenii să respecte or
interesul societăţii. Aşa dar oamenii este greu să nu simţi pierderea unor tru crime de război sau pentru crime dinea de prezentare stabilită de comi
nu sunt neputincioşi în faţa legilor na pieţe ca U.R.S.S., China. Ei se stră- împotriva păcii sau umanităţii. tetul executiv al sfatului popular res
turii. în fruntea acţiunii de folosire a duesc să biruiască aceste greutăţi prin Listele de alegători (electorale) se pectiv şi să controleze listele imediat
legilor economice în interesul socie „planul Marshall", prin războiul din întocmesc de către comitetele executive ce au fost afişate.
tăţii se află întotdeauna şi pretutin Coreea, goana înarmărilor, militariza ale sfaturilor populare din comune, Inscriindu-ne în liste şi prezentân-
deni clasa înaintată, în vreme ce cla rea industriei. Dar asta aduce foarte raioane de oraş şi oraşe. dti-ne în faţa urnelor cu toţi cei ce
sele pe cale de dispariţie se împotri mult cu situaţia unora care se îneacă Jn comune alegătorii vor fi înscrişi avem drept de vot, ne îndeplinim o
vesc acestui lucru. şi se agaţă de un pai". în liste în ordinea alfabetică, întocmin- înaltă datorie patriotică.
Tovarăşul Stalin ne învaţă că siste
Tovarăşul Stalin ne învaţă că forţa mul mondial al capitalismului trece
în stare să înfrângă rezistenta claselor printr’o criză generală care cuprinde
pe cale de dispariţie s’a găsit în atât economia cât şi politica. La baza Aşa creşte valoarea zilei-miirtcâ
U.R.S.S. sub forma alianţei clasei acestei crize stau destrămarea din ce
muncitoare cu ţărănimea muncitoare. în ce mai accentuată a sistemului eco Pe baza planului anual de muncă, metri pătraţi pentru 1,50 zile-muncă.
Bazându-se pe această lege obiectivă, nomic mondial al capitalismului şi forţa membrii gospodăriei noastre au fost Se înţelege că în acest fel noi n’am fă
Puterea Sovietică a socializat mijloa crescândă a ţărilor care s’au desprins împărţiţi in două brigăzi, care la rân cut altceva decât să înmulţim zilele-
cele de producţie, le-a făcut proprietate din sistemuj capitalist — U.R.S.S., dul lor au fost împărţite pe echipe. Fie muncă planificate, căci normele aşa
a întregului popor, nimicind în felul China şi statele de democraţie populară care brigadă îşi are în grija ei o supra cum le fixasem noi erau foarte uşor rea
acesta sistemul de exploatare şi creând Vorbind despre mişcarea contempo faţă de pământ, vite de muncă şi In lizate.
formele socialiste de economie. Această rană pentru pace, tovarăşul Stalin a ventar agricol. In planul anual de mun Ca urmare unii nu s’au străduit să-şi
învăţătură sta!inistă prezintă o mare arătat că ea urmăreşte dreipt scop să că al brigăzii sunt fixate categoriile, întreacă norma, muncile au răm as in
însemnătate pentru perioada construirii ridice massele populare la lupta pentru volumul şi termenul de îndeplinire a urmă şl am avut unele pagube.
socialismului, perioadă în care se află menţinerea păcii, pentru preîntâmpi lucrărilor; deasem enea, mai este prevă Dându-ne seam a de cauzele pentru
ţara noastră şi celelalte ţări de demo narea unui nou război mondial. Mişca zută norma zilnică de muncă, nevoia care am primit mai puţin şi consultând
craţie populară, când clasele pe cale rea pentru pace nu urmăreşte ţelul do zilnică de braţe de muncă, de tracţiune mai temeinic broşura Ministerului Agri
de dispariţie se opun cu înverşunare borîrii capitalismului şi instaurării so anim ală şt inventar agricol. culturii, anul acesta noi am revizuit o
mersului nostru înainte. cialismului, ci ea se limitează la ţelu Ziua-muncă, unitatea de măsură a bună parte din normele de muncă. De
De o foarte mare importantă este rile democratice ale luptei pentru men muncii pe baza normelor îndeplinite, se pildă, la seceratul cerealelor cu secera
descoperirea de către tovarăşul Stalin ţinerea păcii. socoteşte ţinând seam a de calitatea şl am ridicat norma la 900 metri pătraţi,
a legii economice fundamentale a so Apărută în zilele din preajma Con cantitatea muncii făcute. Cine munceşte pentru 1,75 zile-muncă şi norma la pri
cialismului, pe care marele Învăţător gresului al XlX-lea al P.C. (b) al mai mult şi mai bine, prim eşte mai mul ma praşilă cu sapa peste tot şi rărit pe
al omenirii muncitoare o înfăţişează U.R.S.S., geniala operă stalinistă con- te produse, şi dimpotrivă, cine munce rând Ia porumb şi floarea soarelui s’a
astfel: „...asigurarea satisfacerii maxi stitue un ajutor nemăsurat dat mişcării şte mat puţin şi mai slab, prim eşte mai fixat la 1.200 metri pătraţi pentru 1,25
male a nevoilor materiale şi culturale din toată lumea. Oamenii muncii din puţin. A nu ţine seam a de aceasta, în zile-muncă. Normele drepte t-au făcut
mereu crescânde ale întregii societăţi ţara noastră au datoria de a studia te seam nă a călca principiul socialist al pe colectivişti să muncească mal bine,
prin creşterea şi perfecţionarea neîn meinic cuprinsul acestei lucrări de o răsplătirii după muncă. să termine la vreme seceratul, cositul şi
treruptă a producţiei socialiste pe baza uriaşă însemnătate în actuala etapă de In privinţa aplicării normelor, Minis prăşitul. Normele bine chibzuite contri-
tehnicii celei mai înalte". Legea eco desvoltare a ţării noastre, etapa con terul Agriculturii ne-a pus la îndemână bue din plin la ridicarea productivită
nomică de bază a socialismului arată struirii socialismului. o broşură cu recomandări de norme. In ţii muncii, la mărirea avutului gospo
cursul anului trecut noi n’am ţinut sea dăriei colective şi deci la sporirea ve
Toate forţele mă de aceste recomandări şi am micşo niturilor colectiviştilor harnici.
rat mult normele. Rezultatul? Gospo
Dovadă că prin buna organizare a
pentru grăbirea însământărilor de toamnă dăria şl bineînţeles membrii săi, adică muncii, prin aplicarea justă a norme
noi, am păgubit. Mulţi nu înţeleg că prin lor, valoarea zilei-muncă creşte, e<;te
Urmare din pag. l-a sămânţeze la timpul potrivit şi să pună micşorarea normelor păgubeşti. Aceştia împărţirea avansurilor de 40 la suta.
Bacău trebue să cerceteze situaţia din în pământ sămânţă curată şi bine tra se înşeală, aşa cum ne-am înşelat şi noi Pentru ziua-muncă s’a împărţit 2 kg.
Lelea Veche şi să ia grabnic măsuri tată. anul trecut şi lată de ce. liste ştiut că grâu, 0,500 kg. orz şi 0,300 kg. m a
pentru îndreptarea lipsurilor. Căminele culturale, colţurile roşii, realizarea de zile-muncă multe, datori zăre, pe când anul trecut, tot la avans,
Un rol însemnat în buna desfăşurare casele de citit au datoria să arate oa tă normelor mici, duce la încetinirea s ’au plătit numai 1,800 kg. grâu, 0,200
a însămânţărilor îl au tehnicienii dela menilor muncii dela sate, prin toate muncii şi la neexecutarea la timp a lu kg. orz şi 0,150 kg. mazăre.
secţiile agricole ale sfaturilor populare mijloacele de agitaţie, importanţa în crărilor. Deoarece nu se pune toată Avem colectivişti ca Zaharia ÎRe, Ză-
raionale şi regionale. Ei au datoria să sămânţărilor la timp şi a grăbirii ară străduinţa pentru realizarea planului podeanu Ion, Constantin Toma, Străje
ducă o muncă susţinută operativă de turilor de toamnă. Regulile agrotehnice integral al gospodăriei, muncile rămân rii Constantin, Genea Iilisabeta care, in
control pe teren, să verifice în ce mă Ia aceste lucrări, experienţa colhozni în urmă şl se pierde recolta. Aceasta întrecere, au făcut câte 2—3 norme in-
sură se aplică regulile agrotehnice sta cilor sovietici, trebuesc cunoscute te pe deoparte. Pe de altă parte, m icşora tr’o singură zi, arătând că prin chibzu
bilite de guvern. Controlul şi coordo meinic cu ajutorul căminelor culturale rea normelor şi nerespectarea catego ială şi străduia fă pot fi întrecute şt
narea acestei munci în chip birocratic, căci de aceasta depinde bogăţia recol riei de muncă face să se umfle planul normele de acum.
numai prin rapoarte şi note telefonice, tei anului viitor. In cadrul conferinţe de zile-muncă, lucru ce duce la scăderea Buna organizare a muncii în gospo
nu face decât să dăuneze calităţii însă lor duminicale trebuesc demascaţi valorii zilei-muncă. Iată, de pildă, ti dăria noastră colectivă, aplicarea cu
mânţărilor. Trebue deasemeni contro chiaburii sabotori ai campaniei de nete greşeli săvârşite de noi anul tre succes a principiului socialist de retri
lată şi îndrumată activitatea agenţilor toamnă, duşmani înrăiţi ai regimului cut. Norma pentru seceratul cerealelor buire a muncii, au făcut ca în toamna
agricoli şi a şefilor de tarlale, pentru nostru de democraţie populară. cu secera am fixat-o de 800 metri p ă aceasta să se înscrie în gospodărie în
ca viteza zilnică de însămânţări să se Oameni ai muncii depe ogoare 1 Fo traţi, normă răsplătită cu, 1,75 zile-mun că 40 fam ilii de ţărani muncitori.
realizeze în condiţii bune. Imediat losiţi din plin fiecare maşină şi tractor, că; la cositul cerealelor norma am fixa
după 'terminarea însămânţărilor trebue fiecare atelaj. Depuneţi toate eforturile t-o la 3.000 metri pătraţi pentru 1,75 NOVAC VASILE
să se facă arăturile pentru însămânţă- pentru terminarea cât mai grabnică a
rile de primăvară. Ţăranii muncitori au însămânţărilor de toamnă, pentru asi zile-muncă, tar la prima praşilă cu sapa preşedintele gospodăriei agricole colec
datoria patriotică de a sprijini sfaturile gurarea unei recolte bogate în cel de peste lot şi rărit pe rând la porumb tive „Victoria" din satul Muncelul
^oj>ulare fca oblige chiaburii să-şi în pi treilea an al pjanului gincinal. şi floarea soarelui, norma era de 800 ^ de Sus, raionul Paşcani