Page 14 - Albina_1952_10

Colectiviştii din Tupilati-Piatra Neamţ Ţărânii muncitori din satul Polceşti
au terminat însământăriSe au început o viaţă nouă
*
Pe baza unui plan bine chibzuit, con­ toamnă în rânduri încrucişate, după Amară a fost viaţa ţăranilor munci­ fratele său însă, l-au îndemnat să
siliul de conducere ai gospodăriei co­ metodele agrotehnicei sovietice. Trac­ tori din satul Polceşti, regiunea Bucu­ facă acest lucru, pentrucă gospoda
lective din Tupilaţi s’a îngrijit din timp toriştii doi a S.M.T. Ştefan cel Mare au reşti. Ani dearândul au trudit din zori are mare nevoe de animale de mun
pentru executarea în bune coadiţiuni a făcut arătură adâncă şi de bună cali­ şi până’n noapte pe moşia lui Puiu Pi- „Şi apoi, munca de zi cu zi în cole<
însămânţărilor de toamnă. După ce tate. Colectiviştii au terminat însămân- teşteanu şi la chiaburii din.sat. Din vă — i-au spus ei — te va ajuta să
grâul de sămânţă a fost triorat şi tra­ ţatul grâului şi echipele sunt acum în munca lor, ţăranii nu se alegeau cu ni­ construeşti o casă nouă. Vei ieşi din ş
tat cu abavid, consiliul de conducere şt întrecere pentru terminarea cât mai mic, fiindcă roadele ce le scoteau de pe pronul acesta care stă gata să cădi
brigadierul au ales terenul cel mai po­ grabnică a recoltării porumbului, car­ petecul lor de pământ, erau puţine şi Lui Petre I. Lolea şi celorlalţi ţăra
trivit pentru semănatul grâului de tofilor şi celorlalte culturi. sărace. Căsuţele mici, acoperite cu paie, muncitori din Polceşti, ca şi tutur
sunt o mărturie a acelor vremuri. oamenilor muncii din ţara noasb
Acum, faţa satului a prins însă să Constituţia votată de curând le gara
Comuna Margina fruntaşă la colectări se schimbe. Ţăranii muncitori au înce­ tează o viaţă liberă şi îmbelşugată.
put să înţeleagă rostul vieţii noi. Ei îşi Inaugurarea gospodăriei colecti
Ţăranii muncitori din comuna Mar­ minat în întregime recoltatul porumbu­ dau seama că prin aplicarea regulilor le-a dat încă un prilej ţăranilor cole
gina, raionul Făget, s’au achitat cu lui, iar acum sunt pe terminate cu co­ agrotehnice, pe tarlale întinse şi folo­ tivişti să demaşte şi să alunge diri n
cinste de sarcinile pe care le au în cam ­ lectarea porumbului din noua recoltă. sind munca mecanizată şi experienţa locul lor pe chiaburii Marin Grigoi
pania de colectări. Astfel, datorită Conştienţi fiind că In felul acesta colhoznicilor sovietici, vor trăi o viaţă Zoia L. Stoica şi Constantin Gh. G<
îmbelşugată. Acum câteva zile a fosl gore, care veniseră cu scopul de a z.
muncii desfăşurată de comitetul execu­ întăresc alianţa cu fraţii lor, muncitorii mare sărbătoare în satul Polceşti, căci, dărnici prin uneltiri închegarea tiner
tiv al sfatului popular, ţăranii munci­ dela oraşe, ţăranii muncitori îşi predau în cinstea Constituţiei, 90 de familii gospodării.
tori şi-au îndeplinit în întregime planul cu drag cotele către stat.
din sat, s’au unit de bunăvoie îrvtr’o Colectiviştii din Polceşti care şi-a
de colectare, atât la grâu, cât şl ta STRATON NIC AN OR gospodărie colectivă, căreia i-au pus unit laolaltă cele 272 hectare de pi
secară, orz şi ovăz. De curând au ter­ corespondent numele „Iosif Rangheţ". mânt arabil, au mai adus în gospodări
Printre ţăranii muncitori care au ve­ 71 cai, 36 căruţe, 32 pluguri, 2 seceră
nit în gospodăria colectivă este şi Pe­ tori, 4 prăşitoare, 8 boroane şi alteh
tre I. Lolea, cu cei 2 fii ai săi, care au mărind astfel avutul obştesc. Et s’a
Cooperativa din Balta Aibă-G alaţi, slugărit vreme îndelungată la curtea angajat prin cuvinte pline de dragost
moşierului Piteşteanu, pentru câte un faţă de partid şi guvern să păzeasc
fruntaşă pe regiune ia valorificării rând de haine vechi. Marin, unul din şi să sporească averea colectivă; s.
feciorii Iui Petre I. Lolea, voia să vân­ păstreze unitatea colectiviştilor şi s.
Cooperativa din Balta-Albă a deve­ însuşi, n’a mai ascultat vorbele chiabu­ dă un cal din cei doi pe care-i avea, demaşte necontenit acţiunile duşmă
nit fruntaşă pe regiune la valorificări, rilor Pavel Boeru şi Gheorghe Filip. pentru a-şi repara locuinţa. Bătrânul şt no ase ale chiaburilor.
îndrumat de organizaţia de bază A venit cu inima deschisă să-şi valori­
P.M.R., consiliul de conducere, în frun­ fice prisosul de produse ta cooperativă,
te cu preşedintele Dumitru Mircea, ţi­ iar pe chiaburi i-a demascat. La fel a Hai multa vigilenţa
ne o strânsă legătură atât cu coopera­ făcut şi ţăranul sărac Vâlcea Constan­
torii, cât şi cu cei ce nu sunt încă în tin, care nu se mai lasă înşelat de spe­ faţă de chiaburii sabotori ai însâmânţârilo?
cooperativă. culanţi, aşa cum a păţit nu de mult
La căminul £ulturaj au loc conferinţe mergând ^ R. Sărat. Prin fel de fel de vicleşuguri, chia­ nu-şi araseră terenurile cu care fu;
Tn care se arăta rolul cooperaţiei m m*» In Balta-Albă au loc săptămânal şe­ burii caută să se sustragă dela obli­ seră planificaţi de către sfatul popula.
florirea vieţii oamenilor muncii dela dinţe de îndrumare profesională cu sa­ gaţiile de a-şi însămânţa pământul la Deasemeni, chiaburii Alexandru Sgâr-
oraşe şi sate. Din două în două săptă­ lariaţii şi agitatorii cooperativei, care timp şi după regulile agrotehnice, spre ciu şi Dumitru Constantin, profitând
mâni, cu ajutorul organizaţiilor de îşi împărtăşesc unul altuia metodele de a lovi astfel în interesele celor ce mun­ de lipsa de vigilenţă a agenţilor agri­
masă. se organizează adunări cu obştea muncă care dau rezultatele cele mai cesc. coli Piroşcă Radu şi D. Constantin, au
satului, unde se discută problemele coo­ bune. Acolo unde comitetele executive ale făcut o arătură de mântuială, au ames­
perativei, se urmăreşte îndeplinirea pla­ Cooperativa din Balta-Albă a depă­ sfaturilor populare comunale duc o tecat sămânţa de grâu cu gozuri dela
nului şi se fac propuneri pentru îmbu­ şit planul la valorificări pe trimestrul muncă temeinică pentru buna desfăşu­ selector şi au băgat-o în pământ fără
nătăţirea muncii. Cu sprijinul activişti­ III cu 114 la sută la porumb, 135 Ia să o trateze.
lor culturali, cooperativa se îngrijeşte sută la orz, 178 la sută la grâu, 137 rare a campaniei însămânţărilor de Comitetul executiv al sfatutoi popu­
toamnă, chiaburii
suni demascaţi la
de agitaţia vizuală. Acum, de pildă, co­ la sută la păsări vii, 148 la sută la ouă timp şi împiedicaţi în acţiunile lor ti-f lar al comunei Gropeni, precum şi co­
muna are 6 fotomontagii care arată şi 330 la sută la zarzavat. căloase. mitetul executiv al sfatului popular
minunatele realizări din Uniunea So­ De vreo 2 ani de zile cooperativa a- raional Brăila, trebue să ia grabnic fnă-
vietică, precum şi aspecte ale schmbu- vea nişte grinzi foarte groase, ce nu Mai sunt însă unele organe locale ale suri pentrucă chiaburii sabotori Marin
tui dintre oraş şi sat în ţara noastră. puteau fi folosite la nimic. Din iniţiati­ puterii de stat care nu fac totul pentru Badiu şi Stan Scarlat să însămânţeze
a-i sili pe chiaburi să-şi respecte obli­
Fruntaşii Ia valorificări au fost evi­ va conducerii cooperativei, s’a adus un gaţiunile pe care le au faţă de stat. De de îndată terenul cu care au fost pla­
denţiaţi în gazeta de stradă: comunis­ gater dela R. Sărat, cu ajutorul căruia pildă, în comuna Gropeni din raionul nificaţi, iar chiaburii Al. Zgârciu şi D.
tul Şerban Călin a valorificat, îndată s’au făcut grinzi subţiri. Ţăranii mun­ Brăila, în timp ce ţăranii muncitori Constantin să fie obligaţi să-şi ara te­
oe şi-a predat cota, 236 kg. grâu, vă­ citori au adus şi mai multe produse să s’au îngrijit să pregătească din vreme renurile la adâncimea prevăzută de mi­
duva Mariţa Ghilic a adus 156 kg. Ie valorifice, iar grinzile subţiri s’au sămânţa pentru semănat, selecţionân­ nimele agrotehnice. Chiaburii să fie o-
grâu, comunistul Zamfir Băboi 284 kg. dat „ca pâinea caldă", cum spune to­ d-o şi tratând-o şi şi-au arat pământul bligaţi să-şi reînsămânţeze cu sămân­
floarea soarelui şi 100 kg. grâu, iar Ne- varăşul preşedinte. ieşind Ia însămânţat, chiaburii au cău­ ţă de calitate şi tratată,, suprafeţele pe
culai Teodor a venit cu .320 kg. grâu, Atât pe Ion Gerghiceanu cât şi pe care le-au însămânţat cu gozuri în loc
100 kg. floarea soarelui şi altele. La ceilalţi din conducerea cooperativei îi tat să se sustragă dela aceste obligaţii. da grâu. Deasemeni sabotorii să f
rândul lor şi-au luat multe lucruri folo­ găseşti mereu Ia centrul de valorificări, Astfel, până Ia 20 Septembrie, chiabu­ traşi la răspundere în faţa justiţiei.
sitoare dela cooperativă. Astfel, Băboi unde ascultă dorinţele celor ce aduc rit Marin Badiu şi Stan Scarlal nici I. CENUŞA
Zamfir şi-a cumpărat ştofă pentru un produse spre valorificare. tiu-şi preparaseră sămânţa şi nici Corespondent
costum de haine, iar Mariţa Gltilic 200 Străduinţele şi realizările cooperati­
bucăţi ţiglă ca să-şi acopere casa. vei din Balta Albă sunt pilduitoare. Ele
Nu au fost uitaţi nici codaşii. Ilie întăresc cu adevărat, temeinic, alianţa
Cârâc s’a lăsat o vreme influenţat de clasei muncitoare cu ţărănimea munci­ Să se ia grabnic măsuri pentru bunul mers
chiaburi. Dar când a fost temeinic în­ toare.
drumat şi-a dat seama că neaducând Ia al colectărilor în Bălâbăneşti-Bârlad
cooperativă produsele îşi face rău Iul MĂLINĂ CAJAL
Deşi s’a recoltat 85 la sută din su­ îm potriva chiaburilor care sabotează
Căminul cultura! din Cărpinîştea îndrumă pa ţărani prafaţa cultivată, In comuna B ălăbă­ planul de colectări nu s’a luat nicio
să-şi plătească impozitul neşti, raionul Bârlad, executarea p la­ măsură. De pildă, chiaburul Arhip D.
de Ion nu a dat nimic din cele 1800 kg.
nului de colectări la produsele
Pentru faptul că o mare parte din­ Dar munca de agitaţie, căminul cul­ toamnă a răm as mult In urmă. Până floarea soarelui, 497 kg. fasole şi 294
tre ţăranii muncitori din comuna Căr- tural n’a dus-o numai prin conferinţe, în prezent nu s’a colectat nimic, deşt kg. ceapă pe care trebue să le pre­
piniştea, raionul Beceni şi-au achitat ci şi prin lămurirea dela om la om. De­ mulţi ţărani muncitori şi-au pregătit dea statului. 43 chiaburi din comuna
impozitele în întregime până acum, că­ putata Drăgan Maria şi-a achitat prin­
minul cultural se poate mândri şi et. tre primii cei III lei pe care-i avea de cantităţile de porumb ce trebue pre­ Bălăbăneşti nu şi-au predat cotele cu
La propunerea sfatului popu.lar, cămi­ dat statului. împreună cu tovarăşul date statului drept cotă. care sunt Impuşi, deoarece organele
nul cultural a ajutat foarte mult la în­ Georgescu Constantin, din colectivul Acţiunea de colectare a porumbului tocate de stat au lăsat pe chiaburi
drumarea ţărănimii muncitoare ca să căminului şi cu alţi agitatori, ea a dus a început tn comuna Bălăbăneşti abia să-şl facă de cap. Comitelui executiv
fie plătite impozitele la timp. Activiştii o muncă serioasă de agitaţie in rândul în ziua de 5 Octombrie, deoarece îm­ al sfatului popular avea datoria să su­
culturali au arătat ţărănimii muncitoa­ ţărănimii muncitoare. Deasemeni, ga­
re că plătirea impozitelor este o dato­ zeta de perete a căminului cultural a puternicitul raional, tovarăşul Răşca- pravegheze pe chiaburi, prin şefii de
rie de cinste faţă de statul nostru de- îndrumat prin articole pe ţăranii mun­ riu Ion nu a ţinut seam a de dala în­ tarlale, pentrucă aceştia să nu-şl în­
mocrat-popidar. Totodată au fost expli­ citori să-şi plătească impozitele şi să-şi ceperii recoltării şl nu a luat măsuri străineze culturile de toamnă. Nici a-'
cate legile cu privire la plata impozi­ valorifice prin cooperativă şi centrul de pentru organizarea predării cotelor la ceastâ sarcină n’a fost îndeplinită.
tului. colectare a fructelor, produsele muncii Chiaburii Constantin V. Balaban şi
La festivalurile artistice care s’au ţi­ lor. Şi ţăranii muncitori din comună baza da recepţie.
nut în fiecare sărbătoare, la şezătorile au urmat îndemnul dat. După ce şi-au Datorită unei grave lipse de răspun­ Timofte Ilotnogu au putut astfel să-şl
culturale, în cadrul conferinţelor, s’a luat banii dc pe fructele şi produsele dere şl de control din partea com ite­ ascundă pe la rubedenii recoltele cu­
desbătut pe larg această problemă. Cu­ agricole vândute, ei au mers la sfatul tului executiv al sfatului popular co­ lese.
vântul de îndemn dat de ţăranii mun­ popular şi şi-au achitat impozitele in munal şi al agentului colector, planul Organele de stal din raionul Bârlad
citori Ion Blidaru, Nicolae Vlădăşcău, întregime. Astfel, printre primii care
de colectare a ţloarei soarelui — care au datoria să la imediat măsuri pen­
Gheorghe Ivan şi alţii, care au vorbit şi-au achitat impozitele au fost ţăranii
la căminul cultural despre acest fapt, muncitori: Isăcilă Antonache, Dogaru trebuia să fie îndeplinit până în ziua tru ca să se organizeze temeinic şi în
a rodit in inimile ţăranilor muncitori Toma, loan M. loan, Constantin Nicu- de 3 Octombrie — nu a fost îndeplinit comuna Bălăbăneşti acţiunea de pre­
din comună. Ei au dat exemple de ţă­ lescu, Gtiioca Rada şi mulţi alţii. până acum decât în proporţie de 17 la dare a cotelor. Chiaburii sabotori să
rani muncitori care şi-au îndeplinit a- fie trimişi în judecată, iar cel ce se
această datorie la timp şl au demascat Pilda muncii plină de roade a cămi­ sută. Deasem enea, la colectarea faso­
cu ură pe chiaburul Ion Brădac, care nului cultural din Cărpinîştea trebue lei şl a cepei nu s’a realizat din plan arată îngăduitori faţă de chiaburi să
sabotează plata impozitului. s’o urmeze orice cămin cultural. decât puţin. fie traşi la răspundere şl pedepsiţi