Page 15 - Albina_1952_10
P. 15
L B ! N A 7
tâ pregătim căminele culturale
pentru perioada de iarna
)amenii muncii de pe ogoare dau secţiile cercurilor de studiu, la repeti
m bătălia pentru a îndeplini Ia timp ţiile echipelor artistice, la audiţiile co Congresul partizanilor păcii
ticile agricole de toamnă. La sfârşi- lective de radio şi la toate manifestările din ţările Asiei şi zona Pacificului
acestor munci, ţărănimea muncitoa- culturale din cadrul căminelor. Se pot
intră in perioada cea mai potrivită organiza noi cercuri de studii, se poate Ziarul „New-York Times” a dat de lui, au venit aci oameni cu păreri po
itru desvoltarea şi întărirea activilă- îmbunătăţi activitatea echipelor artisti curând pe faţă gândurile războinice ale litice şi religioase diferite, dar care se
culturale de massă. ce, etc. imperialiştilor americani în Extremul simt legaţi prin acelaş ţel comun: în
Orient. Acest ziar, prin care glăsuesc cetarea cât mai grabnică a agresiunii
Institu(iile culturale săteşti an asttel Unele cămine culturale şi colţuri ro trusturile americane, recunoaşte că ar imperialiste din Coreea şi stabilirea
inja să-şi întărească activitatea, să şii din gospodăriile agricole colective mata japoneză „cu echipamentul său păcii în întreaga Asie. In declaraţia
ă spre noi isbânzi activitatea cultu- au şi început organizarea muncii în ve modern şi ofiţerii americani şi japo consfătuirii pregătitoare a Congresu
ă din satele noastre. Multe şi minu derea perioadei de iarnă. Astfel Ia col nezi" n’are alt scop decât să pună în lui partizanilor păcii din ţările Asiei
te sunt sarcinile care stau în fa(a in- ţul roşu al gospodăriei colective „Gri- practică planurile de cotropire şi jefu şi zona Pacificului, se spunea clar:
ire a popoarelor din Asia de Răsărit „Noi am venit din ţări diferite şi
tuţiilor culturale săteşti. viţa Roşie”, comuna însurăţei, raionul şi din jurul Pacificului de către impe vorbim limbi diferite. Deşi avem
Pentru ca instituţiile culturale să-şi Călmăţui, s’a ţinut, la 26 Septembrie rialiştii americani. Războiul din Coreea convingeri politice şi credinţe religi
afă îndeplini sarcinile, e necesar să a. c., o şedinţă de lucru a conducerii este socotit de imperialiştii americani oase diferite, noi reprezentăm totuşi
se asigure condiţiile materiale pen- începutul acţiunii războinice de jefuire voinţa comună de luptă pentru pace a
colţului roşu. in care s’a reorganizat co
I o bună funcţionare în perioada de lectivul de muncă, s’a hotărit înfiinţa şi cotropire a popoarelor din această popoarelor din ţările Asiei şi din zona
Pacificului. Popoarele cer pace şi u-
parte a lumii.
nă; curăţirea localurilor, repararea
rea unor noi cercuri de studiu — un In faţa ameninţării care ie pândeşte, răsc războiul. Ele sunt impotriva a-
belor, procurarea de lemne, petrol popoarele din Asia se ridică la luptă gresiunii şi nu vor recurge niciodată
cerc de matematici şi un cerc agro
ntru iluminat, etc. pentru a zădărnici aceste planuri im la acte de agresiune unele împotriva
tehnic, — s’au luat măsuri pentru reor
Această acjiune de pregătire a uni perialiste de agresiune. Deosebită în altora. Ele cer legături comerciale şl
ganizarea echipelor artistice, pentru semnătate în lupta pentru păstrarea şi se opun embargourilor şi blocadelor.
ţilor culturale pentru iarnă se des-
procurarea de baterii şi acumulatori apărarea păcii prezintă Congresul par Ele doresc înţelegere reciprocă şi rela
şoară acum în întreaga ţară.
pentru aparatul de radio, jocuri de tizanilor păcii din ţările Asiei şi zona ţii de prietenie şi nu vor să fie împie
0 parte din sfaturile populare regio-
şah, etc. Ca urinare a acestei şedinţe, Pacificului, care s’a deschis la 2 Oc dicate de a se întâlni unele cu altele”.
ile, raionale şi comunale au înţeles tombrie la Pekin. Aci s’au întâlnit de
la numai 2 zile după şedinţă s’a reor In aceste cuvinte este înfăţişată do
îportanţa asigurării condiţiilor mate-
ganizat echipa de cor, care numără a- legaţi din 37 ţări, reprezentanţii a rinţa arzătoare a sutelor de milioane
afe pentru desvoltarea activităţii cul-
cum 80 de membri şi s’au făcut noi în 1.600 milioane oameni, adică a două de oameni cinstiţi de a trăi în pace fe
irafe în această perioadă. Aşa, de pil*
scrieri în echipele de teatru şi de treimi din populaţia globului. riţi de pericolul războiului. Printr’o
1 în urma măsurilor luate de sfatul
jocuri. Responsabilii acestor echipe La congresul dela Pekin s'au strâns luptă unită popoarele Asiei vor face
ilar raional Corabia, regiunea Cra-
şi-au întocmit planuri de muncă în ca reprezentanţii păturilor celor mai largi să se sfarme toate încercările război
va, toate căminele culturale din raion
re au trecut cântecele, jocurile şi pie ale populaţiei Asiei şi zonei Pacificu nice care le primejduesc liniştea.
a fost aprovizionate cu lemne şi li s’au
sele de teatru ce vor fi pregătite în
partizat cotele de petrol. Acum s’a
cursul trimestrului IV, precum şi zilele
ecut la repararea şi curăţirea localuri- A treia aniversare
în care vor avea loc repetiţii. Deaseme-
>r.
nea, s’a trecut la organizarea colectivu
Nu tot astfel stau lucrurile în raioa- lui bibliotecarului şi la aranjarea căr a Republicii Democrate Germane
ele Pogoanele şi Cislău din regiunea
ţilor din bibliotecă pe probleme. Con
’Ioeşti, sau în raioanele Băneasa şi Is- La 7 Octombrie s’au împlinit trei ani grupuri de ţărani muncitori germani,
ducerea gospodăriei colective s’a ocu dela înfiinţarea Republicii Democrate dându-şi seama de superioritatea mun
ria din regiunea Constanta. pat de amenajarea sediului colţului ro Germane. In acest scurt răstimp, tâ cii în colectiv, se unesc în cooperative
In unele cazuri nici directorii cămi
şu, de aprovizionarea Iui cu combusti nărul stat democratic german a cuno agricole. Astăzi în R.D. Germană peste
lelor culturale nu s’au îngrijit îndea- scut succese deosebit de însemnate în 5.700 gospodării ţărăneşti s’au unit pe
bil şi petrol pentru iluminat.
uns de această problemă. De exemplu, toate domeniile vieţii economice, poli baza liberului lor consimţământ în 534
Alte unităţi culturale însă n’au luat
a căminul cultural din comuna Valea tice şi sociale. cooperative de producţie.
nici o măsură pentru organizarea mun Principalele mijloace de producţie Datorită politicii de pace dusă de
Cânepii, raionul Brăila, nu s’a cheltuit
cii în vederea perioadei de iarnă. In a- au fost trecute în mâinile statului Uniunea Sovietică, R.D. Germană s’a
>ână acum nici un ban din suma pre popular. In 1949 R.D. Germană a tre putut desvolta ca un stat paşnic, inde
ceastă situaţie se găseşte căminul cul
văzută pentru căminul cultural în bu cut la realizarea planului pe doi ani, pendent, în care masele populare pot
tural din comuna Ciupercenii Vechi, ra
fetul sfatului popular comunal. Din a- care a fost îndeplinit într’un an şi şase să-şi închine toate forţele luptei pentru
ionul Calafat. Localul căminului trebue luni. Ca prim rezultat al acestui plan uniiatea Germaniei.
ceastă sumă au fost repartizaţi însă
reparat şi zugrăvit. Colectivul de con a fost atingerea nivelului producţiei Ca ziua de noapte se deosebeşte via
l r<> lei pentru cheltueli ce nu folosesc
ducere al căminului nu e organizat, e- din anul 1936. Au fost puse în funcţiu ţa nouă ce se desvoltă în R.D. Germa
. .inului cultural. Conducerea aces ne zeci de întreprinderi care construesc nă, de viaţa de robie impusă de ocu
chipele artistice n’au făcut de mult re
tui cămin nu s’a îngrijit încă de procu maşini grele. Se construesc noi uzine panţii imperialişti Germaniei Occiden
petiţii, iar la cămin nu există nici un
rarea lemnelor şi petrolului pentru ilu metalurgice. Anul trecut a fost dat în tale. In timp ce în R.D. Germană în
cerc de studiu. exploatare cuptorul înalt nr. 1 dela floreşte economia de pace, în zona oc
minat, iar în sala de festivităţi a că Combinatul Metalurgic „Ost” pe Oder. cidentală a Germaniei se reface indus
minului nu există sobă. Sfatul popular Toate sfaturile populare trebue să ur Datorită desvoltării continue a sec tria de război. Oamenii muncii din
al raionului Brăila trebuia să ia mă mărească îndeaproape respectarea Ho- torului de stat în cadrul economiei na Germania Occidentală simt pe pielea
suri din vreme pentru pregătirile de tărîrilor Consiliului de Miniştri Nr. ţionale, Republica Democrată Germa lor urmările robiei americane. Numă
iarnă şi să controleze desfăşurarea pre 1.422 şi 1.542. nă a trecut la realizarea primului plan rul şomerilor 2ste în continuă creştere.
cincinal. Printre obiectivele principale Satele sunt evacuate pentru a se face
gătirilor. Sfaturile populare regionale şi ra
ale acestui pian se prevede lărgirea ba loc construirii de aeroporturi pentru a-
Pe lângă asigurarea condiţiilor ma ionale trebue să mobilizeze, să îndru- zei metalurgice a economiei germane. vioanele de război americane.
teriale o atenţie deosebită trebue acor meze şi să controleze pe directorii de Paşi însemnaţi s’au făcut pe drumul Succesele Republicii Democrate Ger
dată organizării întregii activităţi a cămine şi pe toţi activiştii culturali din desvoltării agriculturii. Satele R.D. Ger mane arată întregului popor german
căminelor culturale în vederea perioa sate, să se îngrijească de asigurarea mane au început a trăi o viaţă nouă. ce se poale realiza atunci când există
Datorită staţiunilor de închiriat maşini,
dei de iarnă, ţinând seama de specifi condiţiilor necesare unei bune desfă întăririi domeniilor populare şi aplică o adevărată independenţă şi când con
cul acestei perioade. In timpul iernii şurări a activităţii căminelor culturale rii ştiinţei agrotehnice, producţia agri ducerea statului se află în mâinile
oamenii pot fi mai uşor mobilizaţi la în perioada de iarnă. colă a crescut simţitor. Nenumărate poporului muncitor.
In sola căminului culiural din comu In întâm pinarea C ongresului N a'ionol pentru A părarea P ă cii păcii ce va avea loc in cursul lunii De
na Lipia-Buzău, ţăranii muncitori se cem brie 1952.
In angajamentul ce şi l-a luai, învă
adunaseră in mare număr să aleagă co Alegerea noului comitet ţătoarea Elena Glodeanu a spus :
mitetul de luptă pentru pace. Când to — Voi munci neobosit pentru ca in
varăşul Poenaru Ion anunţă deschide de luptă pentru pace din Lipia-Buzău şcoala de aici să fie o frecvenţă din
rea şedinţei, fream ătul din sală se po partea elevilor de sulă la sută. D ease
toli imediat. Printre cei aşezaţi mal vietici şi din ţările de democraţie popu Astfel tovarăşul Angheloiu Alexandru, meni, voi ţine sfaturi ale păcii cu pă
în faţă şi care ascultau cu atenţie, se lară, în contrast cu viaţa de mizerie şi preşedintele sfatului popular, a spus : rinţii elevilor, unde vom discuta pro
găseau mulţi colectivişti, ţărani munci suferinţe a celor din ţările capitaliste. — Voi face tot posibilul ca in comu blem ele care frăm ântă omenirea.
tori ca Zaharia Victor, Popescu Maria, S'a trecut apoi la alegerea comitetului na Lipia muncite de toamnă să fie ter încă din prim ele zile după alegere,
Bob Rada, Scarlat Ştefan şi învăţători de luptă pentru pace. In noul comitet minate înainte de termen, iar angaja noul comitet şi-a început activitatea.
din sat. de luptă pentru pace au fost aleşi ţă mentul acesta mi-l voi ţine cu orice In vederea Congresului Naţional pen
In darea de seam ă făcută de tovară rani săraci ca Bandea Gheorghe, învă chip. tru Apărarea Păcii din jura noastră,
şul Poerlaru Ion, vechiul comitet de ţătoarea Glodeanu Elena şi colecti Luând apoi cuvântul, colectivistul comitetul de luptă pentru pace din Li
luptă pentru pace a expus in faţa ţăra vişti ca Zaharia Victor şi Bârlog Veta. Zaharia Victor a arătat: pia şi-a întocmit un plan concret de
nilor realizările şl lipsurile sale, ară Tot în cadrul acestei adunări partici muncă, fiecare membru avându-şi sar
tând totodată acţiunile întreprinse^ p a n ţii au ales pe tovarăşul Gheorghe — Mă voi strădui din toate puterile cina sa.
Astfel, s’a arătat că s'au popularizat in Drăghici ca delegat, care va reprezenta m ele ca prin munca mea să fac gospo Planul mai cuprinde diferite acţiuni
rândurile ţăranilor muncitori Holărirlle comuna Lipia la conferinţa raională a dăria noastră colectivă şl mai înflori de masă, conferinţe, şezători, sfaturi
Consiliului Mondial al Păcii. Membrii comitetelor de luptă pentru pace. In toare. Şi mă angajez, deasem eni, să ale păcii. Noul comitet de luptă pentru
comiielului de luptă pentru pace au angajam entele luate, membrii noului duc muncă de lămurire printre ţăranii pace consideră ca sarcină de frunte an
susţinut campaniile agricole şi au aju comitet de luptă pentru pace au arătat muncitori din comună sd devină şi ei trenarea tuturor oam enilor cinstiţi din
tat la înfiinţarea unei gospodării agri că vor desfăşura o muncă de agitaţie oameni fericiţii, aşa cum sunt şi eu, Dea sat, ţărani muncitori, colectivişti, în
cole colective. Prin grija comitetului de dela om la om, în tot sătul, pentru noi semeni, voi m erge la săteni şi pe uliţa văţători, preoţi, funcţionari în lupta
luptă pentru pace au fost aduse film e succese in muncă în cinstea Congresu mea pentru a le face cunoscut despre pentru întărirea patriei, pentru menţi
ce înfăţişau viaţa fericiţilor oameni so lui Naţional pentru Apărarea Păcii. Congresul popoarelor pentru apărarea nerea şi apărarea păcii.
