Page 16 - Albina_1952_10
P. 16

8                                                                                                                    -   AL BI I *


                                                                                                                     TALC








                                                                                                                  dela  H a n o vito


                      E  Luni  de  dimineaţă.  Tovarăşul  Co-  fac.  Te  trimit  să  al  grijă  de  lemne  şi   Nici  nu  se  urnise  bine  trenul  către   Vorba ala.  nuntă  de  argint  să  fl  făcu
                    jocaru  Constantin,  noul  şef  al  secţiei  g a ta !...            Făget,  că  mă  şl  pomenii  strigat.  întorc   tot  nu  punea  moş  Costache  piciorul
                    cultură  şi  artă  a  sfatului  popular  raio­  —  Bine,  tovarăşe  Pulpă,  dar  eu  sunt   capul  şl  numai  iacătă-1  văd  pe  moş  Qos-   casa  chiaburului  la  oare  fusese  ari
                    nal  Piteşti  îşi  cercetează  încă  odată  nou  în  muncă...  Trebue  să  cunosc  cât   tache  Ajuns lângă  mine,  lăsă  la  pământ   chinuit  atâta  amar  de  vreme...  Se  ve
                    planul  de  muncă  pe  săptăm âna  care  mai  bine  activitatea  culturală.  Unde  o   coşcogeamite  pachetul  şl-ml  scutură  eu   însă  că  bătrânul  îmi  ghicise  îndoi
                    abia  începe.                     să  ajung  eu  până  la  urmă,  dacă  mă   atâta  putere  mâna,  de  parcă  m’ar  fi  pof­  că  odată  pufneşte  în  râs  şi  de  aci  ţin
                      —  Buun /  Va  să zică săptămâna asta  trimiteţi  de  colo,  colo...  tit  la  trântă.               poveste  de  aflu  de-a  fir  In  păr  la
                                                                                          —  Hei,  —  zic  eu  —  la-mă  mal  do­
                    o  să  mă  deplasez  în  comunele  Valea   —  Cum  unde  o  să  ajungi ?  se  miră   mol,  moş  Costache,  că  data  trecută   întâmplarea  cu  nunta  Iul  Ionică  Jurt)
                                                                                                                           seu.
                    Mare,  Ştefăneşti  şi  Oarja.  Trebue  nea­  secretarul.  La  Valea  Mărului t  Şi  gră-   când   strâns  mâna,  vreme  de  trei   —  Acum  două  zile  —  începu  mo:
                    părat  să  dau  îndrumări  responsabililor  beşte-te,  că  acum  pleacă  un  docar  în-   zile  te-avri  tot  pomenit.  —  numai  ce  mă  pomenesc  că-ml  trim
                    de  colţuri  roşii,  pentru  activitatea  din  tr’acolo                —  Iacă  şl  dumneata  acum,  —  făcu-   flu-meu  vorbă  la  cireada  colectivei,
                    timpul  iernii.  Şi  tovarăşul  Cojocaru  îşi   Şi  fiindcă  aşa  a  „hotărît“  secretarul,  el  râzând  —  de  unde  putere  la  un  moş­  imaş,  că  aşa  cum  m’ol  afla  să  mă  rep
                    frecă  mulţumit  mâinile.         tovarăşul  Cojocaru  a fost  silit  să-şi dea   neag ca  mine  ?1  încă  nedormit  şl  obosit   repede  până  Ia  el  la  Racoviţa.  Chiar
                      Abia  a  ieşit  în  curtea  sfatului  raio­  peste  cap  tot  planul  de  muncă  şi  să   pe  deasupra.  acelaşi  zl  pe  seară,  mă  înfăţişez  la  fl
                    nal  ca  să  pornească  spre  comuna  Va­  neglijeze  activitatea  culturală  din  mai   —  Doar n’al  chefuit azi  noapte ?l  fao   meu.
                    lea  Mare,  că-l  şi  vede  pe   tovarăşul  multe  comune.          eu  pe  şirdtul.                     Când  am  ajuns  la  el,  la  Racovli
                                                                                          —  încă  ce  chef I  începu  moşul  63  se  mi-a  spus  cum  stă  povestea.  Chiabur
                    Pulpă  Gheorghe,   secretarul  sfatului          ★                  laude.
                    raional,  care  veni  spre  el  cu  mâna  în­                         —  Unde,  frate 7                Ionică  Jurmescu  se  tot  bocea  că  n’a
                                                                                                                           de  unde  să  dea  cotele  de  porumb.  (
                    tinsă.                              Redacţia  noastră  auzind  despre  ace­  —  La...  nunta  Iul  Ionică  Jurmescu.  aproape  4 000  de  chile  era  dator,
                     —■  Stal  aşa.  Unde  pleci ?    ste  inovaţii  de...  dezorganizare  ale  to­  —  Care,  chiaburul 7  zic  eu  Iul  fiu-meu  atunci:  Păi  voi  l-«
                     —  In  comuna  Valea  Mare.  Trebue  varăşului  Pulpă,  îl  roagă  să  explice:   —  Da, am  fost  poftit  ca  martor.  Spu­  crezut  pe  hoţul  ăsta  că  nu  are ?  ,,Cu
                    să...                             N'ar  fi  bine  ca  de  transportul  lem ne­  ne,  puteam  să  zic  nu 7  o  6ă-l  credem  —  îmi  spuse  fiu-meu
                     Secretarul  sfatului  raional  nu-l  mai   lor  din  pădure  să  se  ocupe  cei  ce  răn   Mă  uit  bine  la  el  Mă,  zio eu,  nu  s’o  că  doar  vorba  aia,  numai  în  oerul  g
                                                      pund  de  această  problem ă ?  Sau,  pa-   fl  încurcat  moşul  la  cazanul  de  ţuică?  rll  nu  l-am  căutat.  Mă  gândeam  că  dur
                    lăsă  să-şi  termine  vorbele.
                                                      sămi-te,  pe  aceştia  îi  trimite  să  organi­  Oe nalba,  că  doar  pe Jurmescu,  de când   neata,  care  l-al  fost  argat  ÎI  ştii  vr»
                     —Nu,  tovarăşe  Cojocaru,  n’ai să  mai  zeze...  echipele  artistice ?...  îl  ştiu,  însurat  l-am  pomenit.  Şi-apol,  ascunzătoare   anume,  ceva  neamul
                   pleci  la  Valea  Mare,  ci  la  Valea  Mă­                                                             ori...“  Şl  mă  apuc  eu  de-1  întreb  pe  b
                                                                                                                           lat  pe  unde  l-au  căutat  pe  chiabur,
                   rului.                                                DUPĂ  UN  AN  DE  MUNCĂ                           întreb  de  poduri,  de  magazie,  de  grai
                     Tovarăşului Cojocaru  îi  veni să râdă.                                                               de  toate  odăile.  Căutaseră  peste
                     —  Cum  o  să  plec  la  Valea  Mărului,   Pe  vremea  când  slugărea  la  chiabur...  ’  Astăzi  când  munceşte  în  gospodărie  Abia  către  miezul  nopţii  mă  dau  e
                                                                                         colectivă...                      gândul  la  beciul  de  sub  grajd.  Ave
                   când  deabia  m ’am  întors  de  acolo ?                                                                chiaburul  două  beciuri.  Sar  din  pat  ,
                    Pentru  săptăm âna  asta  mi-am  progra­                                                               glonţ  la  flu-meu.  Trag  de  el,  îl  scuti
                    mat  să  merg  in  câteva  comune  cu  gos­                                                            până-1  trezesc.  Mă  taică,  —  îi  zic  eu  -
                                                                                                                          să  ştii  că  am  dibuit  vizuina  lupului  I
                   podărit  colective.  Şi  acum,  dumneata                                                                  Trenul  îşi  încetini  deodată  mersu
                    vii  să  mă  trimiţi  la  Valea  Mărului t                                                             Sprinten,  moş  Costache  se  aplecă  dup
                     —  Şl  eu  mi-am  program at  să  te  tri­                                                            pachet.
                                                                                                                             —  El,  şl  cum  a  fost  —  11  zorii  ei
                   mit  cu  lemnele.                                                                                         —  Păi  —  continuă  moşneagul  car
                     —  Care  lem ne?                                                                                     grăbit  —  a  fost  aşa  cum  gândisem  el
                     —  Cum  care  lemne ? t  Păi  nu  şfii                                                                Chiaburul  mascase  de  câţiva  ani  beciu
                                                                                                                          de  sub  grajd  şi  ascundea  multe  acolo
                   că  trebue  să  te  duci  să  supraveghezi                                                                Am  găsit  în  beci  nu  numai  porumb
                   nişte  transporturi  de  lemne  la  Valea                                                              cl  şi  zeci  de  perechi  de  încălţăminte
                   Mărului ?                                                                                              baloturi  de  pânză  şl  ştofă.  6ă  îmbraci  <
                                                                                                                          uliţă  întreagă.  Toate  le  furase  chiabu
                     Ochii  tovarăşului  Cojocaru  se  făcură
                                                                                                                          rul  înainte  de  a  fl  alungat  din  postu
                   mari  de  lot.                                                                                         de  magazioner  al  cooperativei.
                     —  Păi,  tovarăşe,  sarcina  mea  este                                                                  Pe  neaşteptate,  trenul  se  opri  şl  oa­
                                                                                                                          menii  prinseră  a  6e  grămădi  către  ieşi­
                   să  supraveghez  cum  se  desfăşoară  ac­
                                                                                                                          re.  Moş  Costache  îmi  întinse  mâna.
                   tivitatea  culturală...  Dumneata  nu-ţt                                                                 —  Stal  frate,  —  zic  —  cu  nunta  toi
                   aminteşti  de  Hotărîrea  Consiliului  de                                                              nu  m’al  lămurit.
                                                                                                                            —  Cum,  încă  n’ai  priceput 7  L-au  'n-
                   Miniştri  care  subliniază  că  noi  activiş­                                                          decat  pe  chiabur  în  sat.  Opt  ani  dc
                   tii  culturali  să...                                                                                  chlsoane  a  luat  ticălosul.  Adică  a  P--*
                     —  Ce  mă  iei  frate  cu  chestii  de-as-                                                           cai  în...  voiaj  de  nuntă  pe  opt  ani  1...
                   tea,  îl  întrerupse  secretarul,  ştiu  eu  ce  ...primea  pentru  zilele  de  trudă  ...primeşte  pentru  zilele-muncă.  SILVIU  GEORGESCU
                      Ne aflăm  în  sala  de  judecată  a  unul                                                             SERGENTUL:  Să  trăiţi,  em  adus
                   orăşel  din  Florida   Statele  Unite  >                                                               martorul.
                     PREŞEDINTELE:  Grefier,  să  fie                                                                       PREŞEDINTELE :  Aha,  bine.  Ia  spu­
                   Introdus  acuzatul.                                                                                    ne,  domnule  martor,  nu-i  aşa  că  l-ai  au­
                     GREFIERUL :  Imediat,  domnule  pre­                                                                 zit  acum  câteva  zile  pe  acest  Individ
                   şedinte.  (Strigă)  Fermierul  Joe Hastings                    Sceneta                                 când  a  plănuit  6ă  omoare  mal  mulţi
                   să  Intre I  (Şoptind  către  preşedinte).                                                             conducători  al  Amerlcli 7  Nu  aşa  că  ai
                   Domnule  preşedinte,  pe  ăsta  l-a  recla­  vat,  dacă  al  fost  condamnat  la  trei  ani   SERGENTUL :  Mulţumesc,  pe  otae  declarat  asta  în  faţa  noastră 7  (Marto­
                   mat  marele  proprietar  Williams.  Ml-a   închisoare ? ..                                             rul  nu  răspunde).  De  oe  nu  răspunzi?
                   spus  că  vrea  să-şi  prelungească  grajdu­  HASTINGS:  Cum,  domnule  preşe­  PREŞEDINTELE :  Nu,  de  data  asta   Martor,  răspunde  te  rog I
                   rile  şl  are  nevoe  de  bucata  de  pământ   dinte,  tot  bogătaşul  are  dreptate?  Asta  nu  arestezi  pe  nimeni.  Ieşi  afară  şl  pri­  SERGENTUL:  Domnule  preşedinte,
                   a  pârlitului  ăsta  de  Hastings.  înseamnă  Judecată?              mul  pe  care-1  vezi  îl  dai  dolarii  şU  a-   martorul  face  semn  că  vrea  creion  şl
                     PREŞEDINTELE:     (Şoptit):   Stal   PREŞEDINTELE :  Taci !  Avem  şl  duci  ca  martor.  Ii  spui că  la  tot ce-1  voi   hârtie.  Probabil  că  vrea  să  dea  decla­
                   domnule  să-l  tioluim  o  acuzaţie  gravă...   martori.             întreba  eu  să  spună  da.  Te-al  întors?   raţie  scrisă.
                   (Apoi  tare).  Ascultă  Hastings,  eşti  acu­  HASTINGS:  Martori7  Unde-s  mar­  (Către  Hastings).  Aşa,  şl  acum  „dom­  PREŞEDINTELE:  Da,  desigur.  Da-
                   zat  de  atentat  contra  senatorului  Wil­  torii ?                 nule"  Hastings  al  să  vezi  şl  martorul.   ţl-1  un  creion  şi-o  hârtie.  Aşa,  domnule
                   liams  şl  contra  altor conducători  ai  Sta­  PREŞEDINTELE:  Unde-s  martorii?...   El  a  declarat  chiar  în  faţa  noastră  că   Hastings,  al  vrut  martori.  Poftim, acum
                   telor  Unite.  Ce  al  de  spus 7  Grefier...  unde-s  martorii 7  Imediat  să  tea  auzit  când  plănuial  împreună  cu   contra  dumltale  va  exista  şi  o  declara­
                     HASTINGS:  Păi  eu  ce  să  spun?  vie  martorii  aici  I  Sergent I  alţii  să  ucizi  pe  senator  şl  pe  aJţl  con­  ţie  scrisă.  Sergent,  a  scris  martorul 7
                   Williams  vrea  să-mi  fure  pământul...   SERGENTUL:  Da,  să  trăiţi.  ducători  ai  Statelor  Unite.  SERGENTUL:  Da,  domnule  preşe­
                   Dar  eu  nu  sunt  pornit  să-l  omor,  deşi   PREŞEDINTELE :  (şoptit):  Uite  hâr­  GREFIERUL :  Precis.  Şl eu  l-am  au­  dinte,  poftiţi  hârtia
                   e  un  mare  tâlhar...            tia  asta  de  100  dolari...     zit  când  a  spus.                  PREŞEDIN TELE:  Nu,  nu,  citeşte
                     PREŞEDINTELE :  TaclI  Cum  îndrăs-                                                                  dumneata  cu  glas  tare.  Noi  nu  avem  se­
                   neşti  să  vorbeşti  în  felul  ăsta  despre  un                                                       crete.  La  noi  justiţia  e  liberă  şi  f4ră
                   senator 7                                                                                              părtinire.  Citeşte.
                     HASTINGS :  O  fl  el  senator,  nu  zic                                                               SERGENTUL:  Să  citesc  tare...  dom­
                   ba,  dar  dacă-ml  la  bucata  mea  de  pă­                                                            nule  preşedinte 7...
                   mânt...                                                                                                  PREŞEDINTELE:  Da,  citeşte  cu
                     GREFIERUL : Tu  să taci când  vorbe­  —  Cârrr!  cârrr 1  cărrr!  se  auzi  la   ■—  Domnule,  se  rugă  bătrânica.  Fii  glas  tare
                   şte  domnul  preşedinte 1         coteţul  păsărilor.               bun  şi  spune-i  americanului  că-i  găina   SERGENTUL :  (Citeşte):  Eu.  sub­
                     PREŞEDINTELE:  (Supărat):  Da,  e   Emma,  o  bătrânică  slăbuţă  dintr’un  mea  1                   semnatul  Gim  Brown,  vă  mulţumesc
                   limpede...  Un  an  închisoare!   orăşel  austriac,  ieşi  afară.  Cineva  îi  fu­  Poliţaiul  stătu  o  clipă  pe  gânduri:  pentru  dolari.  N’am  mâncat  de  patru
                     GREFIERUL:  (şoptit):   Ştiţi,  moşie­                                                               zile.  Sunt  şomer.  Nu  pot  6ă  vorbesc,
                   rul  Willvams a  promis c ’o  să  vă  aibă  In   rase cea  mai  frumoasă  găină.  Cu  toate   — Ce,  nu ţi-e bine ? Nu  vezi ce creas­  fiindcă  sunt  surdo-mut.
                   vccterG...                        că  se  înoptase,  bătrânica  îndrăsni  să  tă  are?  Nu  vezi  ce  voinică  e?  Asta-i   PREŞEDINTELE:  (Răcnind  dispe­
                     PREŞEDINTELE :  Daaa?  (Către Has­  iasă  în  stradă.  Zări  un  subofiţer  ame­ găină  americană !  rat) :  Ceee?  Să  fie  arestat  şl  martorul.
                  tings).  Acuzat,  eşti  condamnat  la  trei  rican.  Americanul  făcu  o  mişcare  gre­  Stergându-şi  ochii,  bătrânica  îi  răs­  De ce  e  mut,  când  la  noi  există...  liber­
                  ani  închisoare.                   şită  şi  îi  sări  de  sub  mundir  găina.  punse :                 tatea  cuvântului 7  La  închisoare I
                    HASTINGS :  Păi  sunt nevinovat.   Iată  că  se  apropie  şi  un  poliţai  aus­  — Găina  nu-î  americană,  numai  găi­
                    PREŞED IN TELE:  Cum  eşti  nevino­ triac.                         năria  este  americană...             I.  AVIAN  şi  SADY  RUDEANU

                   REDACŢIA;  Bucureşti,  strada  Dobrogeanu  Gherea 2,  telefon ; 5.3U.48.  ABONAMENTE;  7.50  lei  anual.  Taxa poştală  plătită  în  numerar  conf.  aprobării
                                Dlr.  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933/942.  TIPARUL ;  Combinatul  Poligrafic  „Casa  Scânteii"  —  Piaţa  Scânteii.   C.  3760   iP E ^
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21