Page 18 - Albina_1952_10
P. 18
9 A L B I N Ă
CONGRESUL AL XlX-lea
Toată ţara se pregăteşte de alegeri
AL P. C. (b) AL U.rTsTS.
Adunarea la punctul de agitaţie F.D.P*
Cm p r iv ir e Ia g clilsialiarea Dela punctul de agitaţie F.D.P. Va cum ne-a arătat tovarăşul Gh. Gheor*
lea Mare Podgorii se auzi o vreme ra- ghiu-Dej, ea este legea legilor Rea
t l c B i s o B i i r i i p a r i l d U t l i a l dlo-ul, apoi cântul încetă. Colectivista pubiicii Populare Române.
Pătru Gheorghiţa apăsă pe clanţă şi in Intre alţii a luat cuvântul paza
Rezoluţia C o ng resului al X lX -lea tră. Noua venită îi cuprinse într’o pri nicul câmpean Dobroiirovici M/hai. EI
al partidului vire pe cei adunaţi să discute despre a amintit cum în preajma alegerilor,
alegerile din 30 Noembrie, să citească pe vremea burghezilor şi a moşierilor,
laolaltă raportul tovarăşului Gh. ii apuca chipurile dragostea de nea
(adoptată în unanimitate) Gheorghiu-Dej asupra proiectului de voiaşi, pe boeri ca Alimănişteanu, Or-
Constituţie a R.P.R. Erau acolo briga ghidan, pe Mihalache, cel ce umbla în
Dubla denumire a partidului nostru „comunist" — „bolşevic” s’a format Iţari în timpul alegerilor, pe chiaburj ca
dierul Miliai Dedeşin, Constanţa Preda,
Istoriceşte ca urmare a luptei împotriva menşevicilor şi avea ca scop delimi ţăranii muncitori Bărăitaru Mircea şi Tănăsescu ce se tot vântura prin co-
tarea de mcnşevism. întrucât, însă, în U.R.S.S. partidul menşevic a părăsit Mârzacu Nicolae, învăţătorul Gheorgbe mună cu traista de făgădueli minci
lucJI demult scena, dubla denumire a partidului şi-a pierdut sensul, cu atât Popescu şi mulţi alţii. Petra Sandu ci noase. Tănăsescu se jura pe toţi sfinţii
tea cu aprindere în glas. Când isprăvi, că dacă va fi el ales, va face pod, băi
mal mult cu cât noţiunea „comunist” exprimă cel mai exact conţinutul marxist
printre primii care cerură cuvântul fu comunale, primărie...
al sarcinilor partidului, în timp ce noţiunea „bolşevic" nu exprimă decât faptul Cu câte un butoi de vin şi ţuică, cău
Vătăşescu Marin, care vorbi despre
Istoric, care şi-a pierdut încă demult semnificaţia, că ta al Il-lea Congres al drepturile şi libertăţile de care se bu tau să ia mintea celor mai slabi. De
partidului, în 1903, leniniştii au obţinut majoritatea de voturi, din care cauză cură în patria noastră toţi cei ce mun ziua alegerilor, îşi aduce aminte cu
au şi fost denumiţi „bolşevici”, în timp ce partea oportunistă a rămas In mi cesc. Ajuns la rândurile ce vorbeau groază. Cel care îndrăznea să nu vo
noritate şi a căpătat denumirea de „menşevici". despre dreptul la învăţătură, el dădu teze după porunca stăpânirii, era în
ca pildă, între alţii, pe feciorul ţăranu semnat cu creta pe spinare şi cum ieşea
in legătură cu aceasta, Congresul a! XlX-lea ai partidului hotărăşte: dela vot, ciomăgaşii celor dela putere
lui sărac Stoian Ion, de-aici din Valea
Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice (P.C. (b) al U.R.S.S.) Mare Podgorii. E student în U.R.S.S. ÎI pregăteau pentru spitalul din Pi
•ă se numească de acum înainte „Partidul Comunist ai Uniunii Sovietice" şi va ieşi curând, ca şi fata colectivis teşti.
(P.C.U.S-). tului Radu Preda, inginer. Şi nu numai Pe cei cu făgăduelile cine-i mai ve
cei tineri sc luminează, ci şi cei mai dea după alegeri la faţă? Nimic nu se
bătrâni. Aşa e chiar nevasta lui Stoian înfăpfuia din făgăduelile ce le foloseau
Ion, apoi Elisabeta Baraghin, Gheorghe spre a smulge voturile...
Cu p riv ire Ia 99Modi£ieăr2Ie Vase şi câţi alţii ca el. Alţi ţărani din adunare au arătat
Tânăra Cazacii Teodora şi-a arătat cum în regimul nostru de democraţie
iu Statutul P .C .(b ) al U .R .S .S .66 bucuria şi mândria ce o simte că având populară faţa comunei Vaiea Mare Pod
18 ani, îşi va putea îndeplini pentru pri gorii s’a schimbat cu totul. Azi in sat
se află gospodărie colectivă, gospodărie
R ezoluţia C o ng resu lu i aî X lX -lea ma dată înalta îndatorire cetăţenească de stat, s’a înălţat frumoasa clădire a
de a alege şi ea deputaţi în Marea
al partidului Adunare Naţională şi recunoştinţa sa sfatului popular, s’a făcut uzină de
apă. In curând se va înălţa noua clă
faţă de statul nostru de democraţie
dire a şcolii elementare.
(adoptată în unanimitate) populară, care are atâta încredere în
tineretul ţării. Din spusele ţăranilor muncitori adu
naţi, s’a văzut dorinţa lor de a se în
Congresul al XlX-lea al partidului hotărăşte: Plin de însufleţire, învăţătorul Gheor tâlni mai des laolaltă, spre a frământa
t. S& se aprobe proiectul Statutului partidului, prezentat de C.C. al P.C. ghe Popescu a vorbit de mulţumirea
problemele legate de alegerile din 30
<b) al U.R.S.S., cu amendamentele şi completările Comisiei Congresului. ce o simte zi de zj mai mult văzând Noembrie 1952.
marile realizări aie regimului nostru.
2. Să sp considere de acum înainte Statutul partidului aprobat de Con Unul după altul, vorbitorii şi-au ară
— Aseară, Ia frumoasa adunare or tat hotărîrea de a se înscrie cât mai
gres — Statutul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
ganizată de comitetul de luptă pentru repede în listele de alegători, dându-şi
pace mă uitam Ia Mârzacu şi Ion Filică scama că ei susţin astfel Frontul De
ce veniseră dela cooperativă cu câte o mocraţiei Populare.
Ci2 p riv ire sticlă de lampă în mână. Ca mâine om Clipă de ciipă şi cu toată străşnicia,
scăpa de ele. Doar nu e o mie de ani ei vor veghea ca nu cumva chiaburii,
vrăjmaşii vieţii noi a celor ce mun
Ia m od ificarea program ialni până la anul, când e planificată elec cesc, să se strecoare la înscrierile pe
trificarea comunei noastre!
P a rtid ral ui Com m iist Avem o mare datorie, oameni buni, listele de alegători, printre oamenii
a spus învăţătorul. Să apărăm Consti cinstiţi din comună.
al Uniunii Sovietice tuţia ca lumina ochilor, deoarece aşa MĂLINA CAJAL
Rezoluţia C o ng resului ai X lX -iea Pregătiri de alegeri în comuna Costeşti
al P.C.CfcO al U .R .S .S .
Omul care va poposi în Costeşti — la căminul cultural, prin staţia de ra
Piteşti în zilele acestea, va lua parte dioficare, prin gazeta cetăţenească şi
(adoptată în unanimitate) la un mare eveniment din viaţa ţăra prin afişarea de lozinci mobilizatoare.
nilor muncitori din această comună. Aproape toţi ţăranii muncitori cunosc
Aceştia se pregătesc de alegeri. azi legea pentru alegerea deputaţilor
Congresul al XlX-lea al partidului stabileşte că în perioada care a trecut
La cele 31 cercuri F.D.P. din comună în Marea Adunare Naţională şi rapor
«lela Congresul al VllI-lea al partidului (1919), când a fost adoptat progra se duce o rodnică muncă de agitaţie tul tovarăşului Gheorghe Georghiu-Dej
în vederea viitoarelor alegeri de depu la proiectul de Constituţie, tocmai da
mul existent al partidului, s’au produs schimbări radicale atât în domeniul re
taţi în Marea Adunare Naţională. Co torită muncii susţinute de agitaţie. Tot
laţiilor internaţionale, cât şl în domeniul construirii socialismului în U.R.S.S., muniştii, numeroşi membri ai organi mai mulţi sunt ţăranii muncitori care
şi In legătură cu aceasta o serie de prevederi ale programului şi sarcinile par zaţiilor de masă, activiştii căminului vin cu dragoste să se înscrie în listele
cultural merg din casă în casă şi dis de «legă tori. Până la 14 Octombrie. în
tidului cuprinse în el nu mai corespund condiţiilor actuale şi noilor sarcini cută cu ţăranii muncitori raportul to listele de alegători s’au înscris 1.300
aie partidului, întrucât ele au şl fost înfăptuite în această perioadă. varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la ţărani muncitori. Primii care s’au în
proiectul de Constituţie şi fac cunos scris au fost comuniştii loniţă Nico
Pornind dela aceasta, Congresul hotărăşte: cută Legea pentru alegerea de deputaţi lae, Tudor Alexandru, Rizea Nicolae şl
1. — Să se considere necesar şi actual de a se înfăptui modificarea pro în Marea Adunare Naţională. alţii. Tinerii Staicu Radu şi Rizea Vir-
Multe s’ar putea vorbi despre Dinu gil s’au înscris şi ei printre primii. A«i
gramului existent a! partidului. Tudora, cea mai bună agitatoare din ceştia au împlinit 18 ani. Ei vor vota
2. — In modificarea programului să se ia ca îndreptar tezele fundamen comună. In numeroasele ei discuţii cu pentru prima dată în viaţa lor, vor
vecinii săi, cu ţăranii muncitori din vota din toată inima pentru viitorul lor
tale ale operei tovarăşului Stalin „Problemele economice ale socialismului In cătunul Tifeşti, dânsa i-a îndemnat să fericit, pe deputaţii Frontului Demo
U.R.S.S-”. se înscrie în listele de alegători şi a oraţiei Populare.
vorbit despre realizările ce s’au înfăp
S. — înfăptuirea modificării programului să fie încredinţată unei comisii Ţăranii muncitori din satele comunei
tuit în anii regimului democrat-popu- Costeşti regiunea Piteşti, s’au angajat
compusă din: 1) I. V. Stalin — preşedinte, 2) L. P. Beria, 3) L.M . Kagano- lar în comuna lor ; electrificarea satu să întâmpine cu succese în muncă ziua
vid, 4) O. V.. Kuusinen, 5) G. M. Malenkov, 6) V. M. Molotov, 7) P- N. lui, radioficare, noile şcoli construite, de 30 Noembrie, ziua alegerilor. Ei vor
căminul cultural, etc. termina înainte de termen însământă-
Pospelov, 8) A. M. Rumianţev, 8) M. Z. Saburov, 10) D. I. Cesnokov, 11) Munca de agitaţie în vederea alege rile şi arăturile de toamnă, vor preda
F. F. ludln. rilor de deputaţi în Marea Adunare în întregime cotele şi până acum 40 de
Naţională este bine organizată în co familii de ţărani muncitori sunt liotă-
4. — Proiectul programului modificat al partidului să fie prezentat spre
muna Costeşti. Agitaţia se duce pe rîte să înfiinţeze gospodărie colectivă
examinare Congresului următor al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice- toate că ile; prin conferinţe şi şezători până la data alegerilor.
